de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Parteneriatul strategic cu SUA rămâne unul dintre pilonii principali ai politicii externe a României, a declarat joi premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.
„Parteneriatul strategic cu SUA rămâne unul dintre pilonii principali ai politicii externe a României şi unul dintre reperele centrale la relaţia transatlantică structurată în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Ne bucurăm de o relaţie de încredere şi de cooperare aprofundată cu SUA, care se bazează pe un larg sprijin politic din partea tuturor cetăţenilor României”, a spus Ungureanu la inaugurarea oficială a noului sediu al Ambasadei SUA la Bucureşti.
El a arătat că Declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite, care a fost formalizată la 13 septembrie când a avut loc vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington, este „prima confirmare formală a caracterului strategic al relaţiei bilaterale România-SUA”. „Acesta este primul document politic bilateral care consacră parteneriatul strategic dintre cele două state lansat în 1997. El marchează etapa superioară atinsă în cadrul cooperării bilaterale oferind în acelaşi timp cadrul necesar extinderii, diversificării şi intensificării colaborării româno-americane pe un spectru mult mai larg de domenii”, a spus Ungureanu.
Scutul antiracheta
Premierul a vorbit şi de acordul semnat de România şi Statele Unite în domeniul apărării antirachetă. „Reprezintă proiectul cu cea mai pronunţată încărcătură strategică din istoria parteneriatului româno-american. Decizia de dislocare în România a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă a reconfirmat dorinţa comună a celor două state de a acţiona ferm pentru asigurarea securităţii regionale şi globale. În acelaşi timp a transformat dimensiunea securitară în cea mai importantă componentă a parteneriatului strategic bilateral”, a spus premierul.
Mihai-Răzvan Ungureanu a spus că România se află în faza pregătitoare de implementare a acordului, „creând condiţiile necesare pentru ca baza de la Deveselu să devină operaţională în 2015”. Premierul a subliniat că Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite nu se rezumă doar la componenta de securitate şi a arătat că schimburile economice dintre cel două ţări au atins în 2011 2,3 miliarde de dolari, iar investiţiile americane în România au depăşit 900 de milioane de dolari.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU votează vineri o rezoluţie iniţiată de România în domeniul promovării drepturilor omului şi democraţiei, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
„Vineri, în Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva va fi votată o rezoluţie importantă iniţiată de România în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia. Sperăm că această rezoluţie va fi votată de o largă majoritate a membrilor Consiliului Drepturilor Omului. Aceasta va fi o altă contribuţie a României la sistemul ONU în ceea ce priveşte promovarea valorilor importante care sunt deja principii ale legii internaţionale: democraţia şi drepturile omului”, a declarat Aurescu miercuri, la Bucureşti, la ceremonia de deschidere a conferinţei „Bucharest International Students Model United Nations 2012”.
Rezoluţia care va fi votată vineri, la Geneva, în Consiliul Drepturilor Omului, este al şaselea document referitor la democraţie pe care România îl iniţiază la ONU şi are toate şansele să fie adoptat având drept co-autori peste 50 de state, transmite Agerpres. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, proiectul de rezoluţie face legătura dintre statul de drept, democraţie şi drepturile omului, fiind primul document iniţiat de ţara noastră în Consiliul Drepturilor Omului, şi face parte din preocupările României la ONU începând cu anul 2000.
Valoare practica pentru Orientul Mijlociu
„Proiectul de rezoluţie se înscrie într-o linie de preocupare în timp a României care începând cu 2000 până în 2005 a promovat documente care se referă la o astfel de problematică. În 2000, rezoluţia se referea la promovarea şi consolidarea democraţiei, în 2001 la continuarea dialogului privind măsurile de promovare şi consolidare a democraţiei, în 2003 la interdependenţa dintre democraţie şi drepturile omului, în 2004 la rolul organizaţiilor regionale, subregionale (…) în promovarea democraţiei, iar în 2005 făcea legătura dintre democraţie şi statul de drept. Acestea au fost rezoluţii promovate în cadrul Comisiei drepturilor omului care este organismul reformat şi transformat în acest Consiliu al Drepturilor Omului de acum”, a declarat Aurescu.
Reprezentantul MAE a mai arătat că acest document are şi o valoare practică pentru statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în contextul evenimentelor care au avut loc în urmă cu un an. „Aici sunt state care sunt interesate să vadă ce soluţii pot aplica pentru tranziţia spre un stat democratic, spre stat de drept, spre o construcţie statală care să îmbine şi protecţia drepturilor omului, care fusese afectată în regimurile anterioare revoluţiilor arabe”, a mai spus secretarul de stat.
de Razvan Iorga | mart. 22, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene (MAEIE) si-a exprimat anumite rezerve referitoare la numirea lui Dmitrii Rogozin in calitate de „reprezentant special al presedintelui Federatiei Ruse pentru Transnistria” si va cere explicatii partii ruse. „Am luat act cu surprindere de aceasta decizie a autoritatilor Federatiei Ruse. Pe de o parte, decizia data ar putea confirma importanta pe care o acorda Federatia Rusa procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de alta parte, constatam ca aceasta evolutie nu a fost discutata in prealabil cu autoritatile moldovenesti”, se arata in comentariul MAEIE. Potrivit ministerului de Externe, Chisinaul va intreprinde actiunile corespunzatoare prin canale diplomatice pentru a obtine clarificarile de rigoare pe marginea acestei decizii care vizeaza direct o parte componenta a Republicii Moldova. „Consideram ca actiunile autoritatilor de la Moscova intreprinse in contextul reglementarii conflictului transnistrean trebuie sa se mentina in albia pozitiei oficiale a Federatiei Ruse si cadrului normativ bilateral si multilateral bazat pe respectarea principiilor suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova si bunelor relatii existente intre tarile noastre”, se mai arata in declaratie.
de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Porţiunea de platoul continental din Marea Neagră aflată în dispută între România şi Bulgaria este situată într-o zonă prin care este proiectată trecerea conductei Southstream.
Proiectul Southstream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, şi, mai departe către Grecia, Italia şi Austria. De asemenea, în cazul soluţionării favorabile României a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat, au declarat pentru Mediafax, surse diplomatice. Potrivit aceloraşi surse, Bulgaria ar fi început deja discuţii cu Exxon referitoare la zona în litigiu.
Sursele citate au mai declarat că porţiunea respectivă, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri pătraţi, nu este singura chestiune legată de frontiera cu Bulgaria, în opinia Bucureştiului. Astfel, România ia în calcul deschiderea de discuţii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunăre, care conform regulilor, este trasată pe mijlocul firului de apă. Rediscutarea ei ar fi necesară, susţin sursele citate, în contextul erodării naturale a malului bulgăresc. Avantajul ar fi, în acest caz, faptul că pe porţiunea românească ar intra mai multe insule de pe fluviu.
Reacţia Bulgariei
Delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România, se precizează într-o luare poziţie transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe, Vesela Cerneva. Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea zonelor din Marea Neagră de mai bine de 20 ani. Ultima rundă de negocieri (cea de a 17-a) a avut loc la Sofia în decembrie 2011, iar următoarea va avea loc la Bucureşti în acest an, notează dna Cerneva, citată de Agerpres. Negocierile au loc într-o atmosferă de prietenie şi în contextul voinţei celor două ţări, astfel încât diferendul să fie rezolvat prin semnarea unui acord bilateral. Subiectul nu reprezintă nicio problemă în relaţiile bilaterale, care sunt de parteneriat, de bună vecinătate şi în spiritul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, subliniază oficialul.
Ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune la Digi 24, că „există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. „Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu. El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat „într-o etapă revendicativă”.
de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-un interviu radiofonic că relaţiile cu România trebuie să fie apropiate deoarece „la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun”.
Potrivit lui Nicolae Timofti, iniţiativele de cooperare politică, economică, culturală care s-au lansat de la Chişinău şi Bucureşti vor fi susţinute în mandatul său. Primul preşedinte care l-a felicitat pentru alegerea sa în fruntea statului a fost Traian Băsescu, a mai amintit Nicolae Timofti în cadrul interviului de la Radio Chişinău. Preşedintele Republicii Moldova a declarat că prima vizită oficială externă doreşte să o facă la Bruxelles.
“Desigur. Nu văd altă cale. Printre altele, vreau să spun, primul care m-a felicitat a fost domnul Băsescu. Apoi a fost colegul din Ucraina, domnul Ianukovic, şi din Ungaria domnul prim-ministru Viktor Orbán. De la Şaakaşvili am primit o felicitare, n-am vorbit direct. Dar eu sunt convins că conducătorii popoarelor, ei doresc mai ales cu vecinii să trăiască în pace şi în linişte şi să apropie cât mai mult în plan politic, economic, social, cultural şi eu o să fac tot posibilul ca noi să ne apropiem. Chiar, iată, la întrebarea prevedentă, eu vreau ca fiecare cetăţean din Republica Moldova, de orice origine, să-şi cunoască originile în primul rând, să-i dăm posibilitatea ca el să-şi cunoască limba, istoria propriului popor şi noi, ca băştinaşi, în primul rând trebuie să ne cunoaştem, trebuie să ne respectăm, să trăim cu demnitate că avem o provenienţă, avem o cultură şi să nu diminuăm cumva dreptul altor popoare. Şi în această armonie noi vom făuri împreună, dar la baza statalităţii noastre în ziua de astăzi trebuie să fie recunoaşterea propriei cetăţeniei, să pornească de la faptul că omul este cetăţean al Republicii Moldova şi el lucrează pentru Republica Moldova, indiferent că este rus, ucrainean, găgăuz, bulgar. Nu importă originea, importă că este cetăţean şi el trăieşte în acest stat şi trebuie să se mândrească cu faptul că trăieşte în Republica Moldova şi o reprezintă”, a declarat Nicolae Timofti.
Prima vizită la Bruxelles, a doua, la Bucureşti
“Discutând cu colegii din Alianţă, doresc să fac prima vizită la Bruxelles, apoi cred că va fi România, Ucraina, Rusia. Aici, de acum, ne-am înţeles, independenţa, ce posibilităţi au; invitaţii verbale, cum spusesem, le am din partea României şi Ucrainei şi dacă au venit primii de la România, cred că /…/ la România, dacă va fi Ucraina a doua, următoarea va fi Ucraina – dacă luăm consecutivitatea invitaţilor. De la Rusia încă nu am primit, în afară… Dar sper că o să avem contactele respective şi sper ca noi să menţinem relaţiile bune pe care le avem, în limitele tratatului cu Rusia, fiindcă este un partener strategic, economic, puternic şi avem tradiţia noastră de relaţii cu Rusia, nu trebuie să respingem din start, să avem o poziţie antagonistă, ci o poziţie de prietenie, de recunoaştere reciprocă şi să discutăm la acelaş nivel, că suntem parteneri egali, ţări egale, cu drepturi egale, respectăm normele dreptului internaţional”, a mai spus preşedintele ales al Rpublcii Moldova.
Referindu-se la integrarea europeană a Republicii Moldova, Nicolae Timofti a spus că numai în comun parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării vor putea convinge cetăţenii că este calea corectă. „De aceea sunt convins că noi vom reuşi, nu eu singur. Şi am mai spus-o, că în Republica Moldova, unde este o republică parlamentară, conduc ţara trei puteri: parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării. Şi numai în comun vom lucra în această direcţie, să convingem cetăţenii că drumul aleasă este cea mai corectă la moment şi pe viitor”, a declarat Nicoale Timofti.
Unirea cu România şi limba română
“Când sunt întrebat despre statalitate, explic că trebuie să respectăm Constituţia. Iar unirea nu este stipulată nici în Legea Fundamentală, nici în programul nostru de guvernare proeuropean. Însă viitorul acestei ţări (n.red. – R Moldova) aparţine urmaşilor noştri. Şi ei, dacă vor vrea să se unească cu România, ce-o să le putem face? Dacă vor vrea să se unească cu Ucraina sau cu Rusia, noi nu vom mai fi atunci în viaţă şi vor decide ei. Dar noi nu putem să ne pregătim copiii să gândească într-un fel anume, ci să fie liberi în gândire şi alegere”, a declarat Nicolae Timofti într-un alt interviu, acordat de această dată ziarului Timpul de la Chişinău.
În ceea ce priveşte obligativitatea cetăţenilor Republicii Moldova de a cunoaşte limba română, Nicolae Timofti a spus: “Nu înţeleg cum un elev termină o şcoală din RM cu note de 10 la limba de stat şi la engleză, dar el cunoaşte numai engleza. Mătuşa Ileana, când se duce la medic, vorbeşte în limba mamei sau în engleză? Totul porneşte de la atitudinea Ministerului Educaţiei faţă de această problemă. Dacă eliberarea diplomelor pentru cei care nu doresc să ne înveţe limba ar fi interzisă, situaţia se va schimba. Orice persoană publică trebuie obligată să cunoască limba de stat. Dacă mamele noastre se duc la o instituţie de stat şi secretara le spune „Говорите на нормальном языке” (n.red. – “Vorbiti in limba normala” – expresie folosită de ruşii din R Moldova când se referă la limba lor) este o încălcare de lege”, a mai spus preşedintele ales al Republicii Moldova.
Întrebat fiind de jurnalistul de la Timpul de ce, atunci când se referă la limba de stat, nu o numeşte limba română, Nicolae Timofti a răspuns: “Că-i română, că-i moldovenească, nu e cazul să vorbim. Noi trebuie s-o învăţăm şi nimeni n-are dreptul să mă acuze că vorbesc româna, şi nu moldoveneasca. Când se vor linişti spiritele, vom decide şi cum s-o numim. Eu cred în legile vieţii, care determină cursul lucrurilor şi, în cele din urmă, conduc la adevăr. Noi o să ajungem la adevăr, după cum a spus şi poetul: „Nebiruit e omul ce luptă cu credinţă / El ştie că pe lume nimic zadarnic nu-i / Că dincolo de truda şi jertfa clipei lui / În taină, vremea ţese la sfânta biruinţă”.
de Razvan Iorga | mart. 21, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat miercuri pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentantul sau special pentru Transnsitria, informeaza Biroul de presa al Kremlinului. „Vicepremierul Dmitri Olegovici Rogozin sa fie numit reprezentant special al presedintelui Federatiei Ruse pentru Transnistria”, se arata in decretul semnat de Dmitri Medvedev, postat pe site-ul Kremlinului. Vicepremierul Rogozin coordoneaza, din decembrie 2011, domeniul industriei apararii in executivul rus. Anterior, el a fost ambasador al Rusiei la NATO. Presedintia rusa nu a avut pana acum un reprezentant special pentru Transnistria. Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaratii antiromanesti, in contextul acordului romano-american privind scutul antiracheta.
