Romania pledeaza cauza Chisinaului la Moscova

Romania pledeaza cauza Chisinaului la Moscova

România salută evoluţiile recente în reglementarea problemei transnistrene, exprimându-şi speranţa că runda formatului „5+2” din aprilie va înregistra progrese.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marţi, la Moscova, consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că o soluţie a conflictului trebuie să respecte integritatea teritorială a R. Moldova, aspect împărtăşit de omologul rus. Cei doi demnitari au convenit continuarea consultărilor bilaterale iniţiate anul trecut, la Bucureşti, privind problematica transnistreană.
Dimensiunea bilaterală a agendei a fost completată cu un schimb de opinii asupra relaţiilor UE-Rusia şi NATO-Rusia, a evoluţiilor în plan regional şi internaţional, o atenţie specială fiind acordată regiunii Mării Negre şi Vecinătăţii Estice, inclusiv stadiului actual şi perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean şi regiunii Balcanilor de Vest. A fost convenită impulsionarea dialogului şi cooperării sectoriale pe linia ministerelor afacerilor externe, prin organizarea de consultări regulate şi întâlniri interdepartamentale la Bucureşti şi Moscova, pe subiecte de interes pentru ambele părţi referitoare la dinamica bilaterală, regională, europeană şi internaţională.
A fost trecut în revistă stadiul finalizării diverselor acorduri bilaterale în negociere, cu accent pe pachetul de documente în măsură să asigure o deschidere pe linie culturală şi educaţională. Oficialul român a reluat propunerea de creare a unui Forum bilateral al societăţii civile, care să permită o mai bună cunoaştere a celor două societăţi, respectiv dezvoltarea relaţiilor inter-umane şi la nivelul societăţii civile.

Apărarea antirachetă

S-au abordat, de asemenea, teme de interes privind problematica europeană din perspectiva relaţiilor UE-Rusia, în particular regimul de vize, precum şi de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, inclusiv privind apărarea antirachetă. Bogdan Aurescu a prezentat stadiul proiectului româno-american privind apărarea antirachetă, inclusiv în context NATO, şi a subliniat că România susţine realizarea unei înţelegeri NATO-Rusia în domeniu, în conformitate cu cele decise la Summit-ul de la Lisabona, în 2010. A arătat că România este în favoarea creării unui parteneriat real NATO-Rusia în conformitate cu interesele ambelor părţi.
De asemenea, cei doi diplomaţi au examinat ultimele evoluţii din dosarul sirian şi cel iranian. Bogdan Aurescu a adresat omologului rus invitaţia organizării unei noi runde de consultări la acest nivel la Bucureşti.

Share our work
94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, marcati pe ambele maluri ale Prutului

94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, marcati pe ambele maluri ale Prutului

Cu ocazia implinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918, o serie de evenimente vor marca acest moment, in Republica Moldova si Romania. La Chisinau vor avea loc cu aceasta ocazie mai multe evenimente printre care intrevederea primarului general al capitalei Dorin Chirtoaca cu primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, potrivit Radio Chisinau. Cei doi primari vor vizita Expozitia „Memoria ca forma de justitie”, realizata de Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, ca un rezumat al represiunii comuniste din Romania, a autorilor Ana Blandiana si Romulus Rusan si vor participa la Lansarea Cartii „Coroana din cenusa – o suta de poeme de patrie si dor”, a autoarei Maria Augustina Hancu. Cu prilejul implinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Romane si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni in parteneriat cu Consiliul Romano-American si Platforma Civica „Actiunea 2012” organizeaza astazi dezbaterea cu tema: “Reunirea celor doua state romanesti, solutie europeana pentru inlaturarea consecintelor Pactului Ribbentrop- Molotov si stabilizarea frontierei NATO si Uniunii Europene”.

Share our work
MAE rus: Rogozin va rezolva dosarul transnistrean

MAE rus: Rogozin va rezolva dosarul transnistrean

Dupa ce trimiterea lui Dmitri Rogozin in calitate de reprezentant al Rusiei in Transnistria a starnit diverse reactii in societate, Ministerul de Externe rus explica intr-un comunicat de presa ca Rogozin a fost delegat pentru consolidarea relatiile moldo-ruse si rezolvarea diferendului transnistrean. „Acordand o atentie deosebita pentru dezvoltarea relatiilor cu Republica Moldova, conducerea rusa a luat decizia de a-l delega pe Dmitri Rogozin sa reprezinte Federatia Rusa in Transnistria. Suntem convinsi ca un nivel inalt de reprezentanta din partea rusa o sa confere o dinamica pozitiva dialogului politic, va contribui la dezvaluirea unui potential complex al colaborarii bilaterale in domeniul comertului, economiei si in sfera ajutorului umanitar”, se scrie in mesajul oficial. Totodata, partea rusa explica ca decizia a fost luata din necesitatea rezolvarii conflictului transnistrean: „Se planifica, astfel, acordarea unei atentii deosebite pentru reglementarea conflictului transnistrean. Se va rezolva, totodata, un intreg spectru de intrebari, orientate spre consolidarea intereselor cetatenilor rusi care locuiesc in regiune”. Ministerul rus de Externe mai concretizeaza ca delegarea lui Rogozin are ca obiectiv de baza stabilizarea situatiei social-economice in Transnistria, asigurarea unui nivel de trai decent si gasirea formulei viabile pentru rezolvarea conflictului de pe Nistru. Dmitri Rogozin a ocupat functia de ambasador al Federatiei Ruse in cadrul Aliantei Nord-Atlantice

Share our work
Tomac indeamna oamenii politici de la Chisinau sa aiba curajul de a vorbi despre legaturile istorice dintre Romania si RM

Tomac indeamna oamenii politici de la Chisinau sa aiba curajul de a vorbi despre legaturile istorice dintre Romania si RM

Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni Eugen Tomac a declarat, luni dupa-amiaza, ca la un moment dat, „vom retrai momente in care Prutul nu va mai fi o frontiera pe care o traversam prezentandu-se pasaportul” cu referire la perspectivele in diretia UE pe care Republica Moldova le are. „Cunoastem foarte putin despre istoria noastra nationala, despre o etapa extrem de importanta din istoria Basarabiei. Discutam foarte putin despre faptul ca Basarabia a fost prima provincie romana care s-a dezlipit de Imperiul Tarist si a decis, prin votul dat de Sfatul tarii, sa se uneasca cu tara mama, Romania. Nu trebuie sa ne temem de aceste cuvinte, nu trebuie sa le transformam nici in ceva legendar”, le-a spus studentilor prezenti Eugen Tomac, adaugand ca „oamenii politici de la Bucuresti si de la Chisinau au inca o viziune destul de ingusta, sunt ezitanti, oameni care fug de adevar”. Declaratia a fost facuta la lansarea volumului „Istoria Basarabiei” a lui Stefan Purici, profesor la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, lansare organizata de Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti, in cadrul festivalului „Zilele Basarabiei” (24 – 31 martie). Eugen Tomac, care conduce Departamentul pentru romanii de pretutindeni (DRP), le-a vorbit studentilor de modele si de faptul ca mai sunt „foarte multe lucruri de facut”, „chiar daca partial limba romana a revenit in casele romanilor din Basarabia, chiar daca astazi avem aceasta libertate de a opta intre adevar si aceasta stare de confuzie sadita puternic in mintile oamenilor timp de mai bine 60 de ani -cei din partea transnistreana in continuare sunt prada acestei politici diabolice de a supune unui proces continuu de asimilare o populatie vorbitoare de limba romana”.

Share our work
Presedintele Republicii Moldova afirma ca vorbeste limba romana, desi in Constitutie aceasta se numeste „moldoveneasca”

Presedintele Republicii Moldova afirma ca vorbeste limba romana, desi in Constitutie aceasta se numeste „moldoveneasca”

Liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti a declarat ca vorbeste limba romana, chiar daca in Constitutia Republicii Moldova scrie ca limba de stat este „moldoveneasca”. „Eu vorbesc limba romana. Dar sunt jurist, iar in Constitutie scrie ca e moldoveneasca. Academia de stiinte ne spune noua ce limba vorbim, insa, oficial trebuie sa recunosc ca limba de stat este „moldoveneasca”, a spus presedintele in cadrul unei emisuni la Pro TV. Timofti nu exclude ca articolul din Constitutie, unde este mentionata denumirea limbii de stat, poate fi modificat. insa acest lucru va fi posibil cand politicienii vor ajunge la un consens, scrie Unimedia.md. Totodata, seful statului a afirmat ca problema cu antiromanismul, antirusismul este una artificiala, creata de anumite persoane pentru a obtine dividende politice. El a mai vorbit in cadrul aceleasi emisiuni despre prioritatile mandatului sau prezidential. Cele trei probleme majore le care Timofti vrea sa le rezolve sunt relansarea economiei Republicii Moldova, reformarea justitiei si excluderea coruptiei. „Sustin toate reformele Guvernului de a relansa economia la un nivelul necesar pentru a crea noi locuri de munca, sa fie majorate salariile si pensiile. A doua prioritate este sa ducem pana la bun sfarsit reforma in sistemul judecatoresc, sa formam o justitie independenta in interesul cetatenilor. si a treia – sa excludem coruptia din viata noastra”, a spus Timofti. El a mai afirmat ca a acceptat propunerea AIE pentru ca recunoaste programul de guvernare al acestei aliante, dar si pentru a debloca situtia politica din Republica Moldova. Acesta a mentionat ca liderii Aliantei i-au promis ca va fi sustinut, dar nu si condus.

Share our work
Perspectiva sumbra a şcolilor cu limba de predare română din sudul Ucrainei

Perspectiva sumbra a şcolilor cu limba de predare română din sudul Ucrainei

Conflictul identitar moldo-roman afecteaza calitatea invatamantului din sudul Ucrainei

Scolile cu predare în limba română din Ucraina sunt pe cale de disparitie. Despre acest fenomen vorbesc atât oamenii, cât si statisticile. Metodele sovietice de dezbinare a etnicilor români din Ucraina între „români” si „moldoveni”, folosite intens în perioada sovietică (1944-1941) au fost preluate si imbunatatite de noul stat ucrainean, indepenedent de la începutul anilor 90. Din 18 scoli cu predare în limba română, care au existat în primii ani de independentă ai Ucrainei, astăzi mai sunt doar 6 cu predare în limba „moldovenească”. La începutul anilor 90 limba de predare din aceste scoli era numită firesc română. Termenul de limbă „moldovenească” a fost impus de autoritătile ucrainene la începutul anilor 2000, si după aceasta data, elevii si profesorii din scolile „moldovenesti” din Odesa au început să trăiască în lumi paralele cu cei din regiunile Cernăuti si Transcarpatia, unde limba de predare mereu a fost si este româna.

Profesorii de română

În această situatie, profesorii de limbă română din regiunea Odesa sunt nevoiti să se descurce de unii singuri, pentru a le vorbi adevărul elevilor la orele de limbă si literatură, dar si pentru a se tine cu strictete de curriculumul din noile manuale de  limba „moldovenească”. „Toate dosarele de zi cu zi le scriem în limba „moldovenească”, pentru că asta ni se cere, copiilor însă le spunem că limba noastră este româna. Uneori mai înlocuim cu „limba noastră” sau „limba maternă”, numai ca să nu repetăm deseori termenul de „moldovenească”, au declarat surse locale.

Îi salvează internetul

Cea mai grea încercare pentru profesori este de a preda orele de „Literatură integrată”, un amestec de literatură română (numită „moldovenească”) cu cea universală. „Din clasicii literaturii române au mai rămas Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Se pune accent pe studierea operelor scriitorilor autohtoni, numiti moldoveni, precum Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Victor Teleucă si altii”, mentionează profesoara.
La orele de literatură profesorii au mai mult spatiu de manevră. Pe lângă operele mentionate în curricula scolară, ei le prezintă elevilor si alte romane scrise de autori, pentru a le dezvolta limba prin lectură. „Ne salvează internetul, de unde putem prelua orice operă, ca să le-o prezentăm copiilor. Nu avem suficiente cărti cu grafie latină în biblioteca scolară”, au mai declarat sursele citate.
Profesorii mai recunosc că situatia s-ar putea schimba dacă profesorii de limbă română ar avea o pregătire mai bună. „Noi stim că nivelul nostru nu este la fel cu cel al profesorilor din România sau chiar din Republica Moldova. Foarte rar apare vreo ocazie să mergem la cursuri de perfectionare în România”, au adaugat sursele citate.

Statistici ingrijoratoare

Un alt fenomen îngrijorător pentru comunitatea românească este ucrainizarea si rusificarea scolilor. De câtiva ani, de când predarea unor discipline de bază,  precum istoria si geografia, se face în limba de stat (prin ordin al Ministerului Educatiei de la Kiev), în scolile românesti au apărut si clase în care predarea se face doar în rusă sau ucraineană. Părintii copiilor etnici români sunt cei care insistă pe aparitia acestor clase, pentru că îsi doresc „un viitor mai sigur si mai bun” pentru copiii lor în Ucraina. Astfel, copiii vorbesc acasă limba română, la scoală, în pauză iarăsi vorbesc româna, iar odată intrati la orele de clasă vorbesc ucraineana sau rusa. În clasele de limbă ucraineană sau rusă limba „moldovenească” (română) se predă doar de două ori pe săptămână, iar literatura nu se mai predă deloc.
Sursele citate considera că reducerea ariei de funcţionare a limbii române în şcolile de cultură generală, mai devreme sau mai târziu, face ca acelaşi lucru să se întâmple în familii, în localităţi aparte, apoi în teritorii mai largi. Potrivit datelor statistice oficiale din Ucraina, în perioada anilor 1989-2001, numărul moldovenilor în regiunea Odesa a scăzut cu 20 783 de persoane (peste 14 la sută). În 2001, din totalul de 123 751 de moldoveni doar 73,3% au recunoscut drept maternă limba etniei (moldovenească, precum obişnuiesc să-i spună).

Nu vor cenzură

La sfârsitul anului 2003, intelectualii din sudul Basarabiei, au semnat o scrisoare deschisă, adresată factorilor de decizie de la Kiev si Odesa. Autorii scrisorii protestau împotriva izgonirii limbii române din scoli si a falsificării adevărului stiintific despre limba română în regiunea Odesa. „Limba noastră maternă în scolile de cultură generală din regiunea Odesa, ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică, să fie studiată cu statut oficial de limbă română, acesta fiind numele ei corect, recunoscut de stiinta filologică contemporană. În scolile de cultură generală din regiunea Odesa studierea limbii si a literaturii române să se facă după aceleasi manuale, programe si materiale didactice ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică din Ucraina. Să se pună capăt persecutărilor pentru folosirea glotonimului „limba română” si cenzurii asupra literaturii în limba română în regiunea Odesa”, se mentiona în scrisoare.
Si astăzi obiectivul principal al comunităţii româneşti din regiunea Odesa îl consituie uniformizarea şi unificarea programului de învăţământ pentru românii şi moldovenii din Ucraina.

Share our work