de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, în şedinţa de joi, mandatul României pentru Summitul NATO, care va avea loc la Chicago, în 20-21 mai.
„În cadrul şedinţei s-a analizat şi s-a aprobat mandatul României pentru Summitul NATO de la Chicago din 20-21 mai 2012, având ca linii generale: apărarea antirachetă; continuarea angajamentului comunităţii internaţionale în Afganistan; identificarea unor soluţii viabile care să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei; politica de parteneriate şi procesul de extindere a NATO; reiterarea importanţei regiunii extinse a Mării Negre; reiterarea sprijinului pentru asigurarea unui rol sporit al NATO în gestionarea noilor provocări cu impact asupra securităţii Alianţei”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
CSAT s-a întrunit în şedinţă joi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu. La şedinţă au participat: primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu; ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea; ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca; ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu; ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu; ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Bode; ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi; directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior; directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu; şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă; consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota; secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, general Ion Oprişor.
Prima etapă a scutului antirachetă
Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, luni, într-o videoconferinţă pentru jurnaliştii de la Moscova. „Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze.
de Razvan Iorga | mart. 29, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Mihai-Razvan Ungureanu si comisarul european pentru Afaceri Maritime si Pescuit, Maria Damanaki, au discutat, joi, la Palatul Victoria, oportunitatea lansarii unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre. „Cei doi oficiali au discutat despre oportunitatea lansarii, intr-un orizont de timp viitor, a unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre, pornind de la Sinergia Marii Negre si complementar Strategiei pentru Regiunea Dunareana”, se arata in comunicatul Guvernului. Discutia s-a purtat in contextul necesitatii intensificarii cooperarii regionale in zona extinsa a Marii Negre. in acest context, premierul roman a accentuat ca obiectivul strategic al Romaniei este consacrarea Regiunii Marii Negre drept un spatiu al stabilitatii, prosperitatii si securitatii, tara noastra sustinand constant o implicare activa a Uniunii Europene, a mentionat sursa citata. Alte subiecte abordate in cursul intrevederii au vizat reforma politicii comune a Uniunii Europene in domeniul pescuitului si absorbtia fondurilor europene in cadrul Programului Operational pentru Pescuit. La intrevedere au mai fost prezenti Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, si Stelian Fuia, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
de Razvan Iorga | mart. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Proiectele la Marea Neagra au nevoie de mai multa vigoare, iar rolul UE poate fi determinant in acest sens, a declarat, joi, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. „Au trecut cinci ani de cand Marea Neagra a intrat pe harta Uniunii Europene, prin aderarea Romaniei si Bulgariei. UE a sesizat rapid potentialul adus de acest bazin maritim si a lansat inca din 2007, la initiativa Romaniei si cu sprijinul altor state membre, Sinergia Marii Negre. Constatam insa ca procesul nu si-a realizat pe deplin potentialul; au existat progrese, dar fragmentate, iar proiectele noastre au nevoie de mai multa vigoare”, a declarat Cristian Diaconescu, in deschiderea conferintei „Politici europene la Marea Neagra: Consolidarea cooperarii regionale”. Interesele individuale, diferite in sine, ale statelor din regiune „pot fi urmarite eficient doar intr-un context de dialog, de negociere integrativa, care sa depaseasca limitele jocului de suma nula cu care ne-a obisnuit istoria secolelor trecute. Potentialul de beneficii mutuale a fost deja evidentiat, insa nu a fost inca exploatat pe deplin”, a precizat seful MAE. Cristian Diaconescu a enumerat obiectivele Romaniei ca stat membru UE la Marea Neagra: „Dorim dezvoltarea multidimensionala a zonei Marii Negre, in beneficiul statelor riverane, dar si in interesul pe termen lung al Uniunii Europene, in domenii precum transporturi, energie, protectia mediului, securitate maritima, schimburi culturale. Solutia este mai multa cooperare regionala intre tarile riverane si cele din zona extinsa a Marii Negre. Aceasta exista deja, in formate diverse; insa, ca si in cazul Sinergiei, rezultatele sunt segmentate, iar intentiile nu reusesc, de multe ori, sa fie implementate”.
Cooperarea la Marea Neagra
Uniunea Europeana poate avea un rol esential in stimularea cooperarii dintre statele de la Marea Neagra, a adaugat seful MAE: „Avem nevoie de o abordare regionala noua, insotita de o oferta clara si robusta a UE. Cred ca Uniunea, cu greutatea sa economica si politica, poate avea un rol semnificativ in stimularea acestei cooperari. Uniunea ofera un model neegalat ca ambitie, transparenta si eficienta de niciun alt format de dialog interstatal. Romania crede cu tarie ca o mai mare implicare a UE va conduce la consolidarea potentialului de cooperare regionala la Marea Negra”. „O uniune care nu isi poate realiza vocatia de model de cooperare, dialog si integrare in imediata sa vecinatate (Balcani, Marea Neagra) va avea mai putine sanse sa-si atinga ambitiile de jucator global”, a punctat seful diplomatiei romane. Rezultatul cel mai asteptat al unei mai stranse cooperari va fi „cresterea capacitatii de accesare a instrumentelor de finantare europene si nu numai, ma refer aici la fonduri structurale, programe de cercetare si dezvoltare sau programe comune operationale pentru cooperarea trans-frontaliera”, a conchis ministrul de Externe.
de Anatol Terzi | mart. 29, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
„Biserica poate avea o contribuţie esenţială la promovarea unei imagini pozitive şi corect calibrate a comunităţii române în rândul societăţii italiene”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, care s-a întâlnit miercuri, la Roma, cu reprezentanţii cultelor religioase româneşti din Italia.
Cu această ocazie, Cristian Diaconescu a transmis un mesaj de încurajare a ecumenismului şi dialogului între culte, ca factor de echilibru şi armonie între diferitele segmente ale societăţii. „Bisericile româneşti din Italia s-au remarcat atât prin relaţia dinamică şi apropiată cu comunitatea de români, cât şi printr-o bună cooperare cu autorităţile italiene. Biserica şi statul, chiar dacă sunt independente şi autonome în propriile domenii, au un punct comun forte în sprijinirea credincioşilor, fiind un pivot în coagularea comunităţii de români. Consider că Biserica poate avea o contribuţie esenţială la promovarea unei imagini pozitive şi corect calibrate a comunităţii române în rândul societăţii italiene”, a declarat şeful diplomaţiei române.
La această întâlnire au participat PS Siluan, episcopul ortodox român în Italia, preotul Isidor Iacovici, reprezentantul comunităţii romano-catolice româneşti, preotul Ioan Pop din partea Colegiului Pontifical Român „Pio Romeno” al Bisericii Greco-Catolice, rev. Dan Iacob din partea Bisericii Penticostale din România şi rev. Benone Lupu din partea Bisericii Adventiste din România.
Întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase româneşti din Italia a fost ultima de pe agenda vizitei de lucru efectuate, marţi şi miercuri, la Roma, de şeful diplomaţiei române. Vizita de două zile la Roma a ministrului de Externe s-a înscris în cadrul dialogului periodic la nivel înalt cu partea italiană, în contextul unei relaţii bilaterale de parteneriat strategic consolidat.
Totodată, Diaconescu a avut, în prima zi a vizitei, întrevederi cu episcopul ortodox român din Italia, părintele Siluan, cu viceprimarul Romei, Sveva Belviso, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti. În cadrul discuţiilor, ministrul de Externe a salutat recunoaşterea de către Italia a statutului juridic al Diocezei Ortodoxe Române din această ţară, cu sediul la Roma, şi ridicarea, de la 1 ianuarie, a restricţiilor de pe piaţa muncii italiene pentru lucrătorii români.
de Anatol Terzi | mart. 29, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Nicolae Timofti a primit miercuri, de la ambasadorul Marius Lazurcă, invitaţia de a veni în capitala României, Bucureşti, o reconfirmare a invitaţiei telefonice pe care Traian Băsescu i-a făcut-o în ziua în care a fost ales preşedinte al Republicii Moldova.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut miercuri o întrevedere cu ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă. Timofti a spus că rămâne “pe poziţia fermă că Republica Moldova şi România sunt două state care trebuie să discute planuri care pot fi realizate, în special, în calitate de parteneri în procesul de integrare a Republicii Moldova în comunitatea europeană”.
De asemenea, preşedintele Republicii Moldova a transmis mulţumiri omologului său pentru tot sprijinul acordat Republicii Moldova şi a menţionat că una dintre formele unui parteneriat practic şi eficient este colaborarea pe direcţia sincronizării legislaţiei Republicii Moldova cu cea europeană, accentuând economiile substanţiale a surselor financiare şi timpului, necesare pentru traducerea actelor legislative.
La rândul său, ambasadorul Marius Lazurcă a afirmat că doreşte deschiderea “unui dialog politic cu instituţia prezidenţială a Republicii Moldova, un dialog care să îmbunătăţească şi să îmbogăţească relaţia pe care o avem deja cu celelalte instituţii. Credem că există un sprijin popular puternic pentru integrarea europeană şi credem că elita politică, aflată la guvernare, are sprijinul electoral necesar pentru a duce acest mandat, deloc simplu, cu valoare istorică”.
„Acum Republica Moldova este în cea mai potrivită poziţie pentru a amplifica procesul de integrare europeană şi România este gata sa dea o mână de ajutor bazată pe experienţa recentă “, a menţionat ambasadorul Lazurcă.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
