Rusia santajeaza Chisinaul pentru gazul transnistrean

Rusia santajeaza Chisinaul pentru gazul transnistrean

Rusia reia tactica de presiune energetica asupra Republicii Moldova si reafirma ca autoritatile de la Chisinau sunt bune de plata pentru gazul consumat de industria separatista de peste Nistru. R.Moldova va fi nevoita sa achite datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc in cazul in care nu va recunoaste statutul de egalitate deplina intre Chisinau si Tiraspol, a declarat reprezentantul rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, citat de Jurnal de Chisinau in editia electronica. Rogozin a subliniat ca R.Moldova trebuie sa recunoasca Transnistria drept partener cu drepturi egale. „Daca nu o va face, atunci apar mai multe intrebari si probleme, inclusiv de tip economic. Atunci datoria Tiraspolului pentru gaz va trebui achitata de Chisinau”, a declarat Rogozin la Tiraspol, citat de site-ul dniester.ru. Datoria totala a Transnistriei pentru gazul rusesc se ridica la peste trei miliarde de dolari. Aceasta s-a acumulat pentru ca tarifele pentru populatie sunt cu mult mai mici decat pretul de achizitie dar si pentru ca banii achitati de populatie sunt folositi de autoritatile separatiste in alte scopuri, precum acoperirea deficitului bugetar.

Share our work
Rusia recunoaste de facto independenta Transnistriei

Rusia recunoaste de facto independenta Transnistriei

Dmitri Rogozin a dat de inteles, la Tiraspol, ca Rusia recunoaste de facto indepedenta regiunii separatiste transnistrene.
“Noi ne dorim ca Transnistria să stea sigur pe picioare şi să fie nu doar politic de sine stătătoare, dar şi economic”, a declarat emisarul de la Kremlin. De asemenea, Rogozin a subliniat că Rusia posedă drepturi exclusive de pacificator în stânga Nistrului, iar vizita delegaţiei ruse este anume pentru a demonstra că Rusia nu va permite ca pe acest pământ să se verse vreodată sânge. Potrivit oficialului rus, stabilitatea economică poate fi asigurată doar odată cu menţinerea păcii în regiune. „Militarii ruşi se vor afla aici atât timp cât va fi nevoie pentru ca republica să se întărească. şi, sub presiunea cuiva, noi de aici nu avem de gând să plecăm”, a conchis Rogozin, potrivit presei de la Tiraspol, citată de cea de la Chişinău.

Transnistria, recunoscută oficial, dacă R Moldova se uneşte cu România

„În prezent nu există claritate politică în ceea ce ţine de scopurile şi obiectivele conducerii de la Chişinău, inclusiv celor care pledează pentru unificarea cu România. Iată de ce chestiunea ce ţine de statutul Transnistriei, de colaborarea care poate fi între Tiraspol şi Chişinău nu este o chestiune de actualitate”, a mai spus Dmitri Rogozin.
„Chemările spre unirea cu România, care vin de la Chişinău sunt lipsite de logică şi denotă o închipuire distorsionată a istoriei. Când cei 200 de ani de relaţii moldo-ruse sunt considerate drept ocupaţie, există cazuri de presiuni asupra limbii ruse, multe lucruri par a fi o ofensă directă. Pentru principiul de statalitate trebuie să lupţi şi dacă Moldova vrea să lupte, atunci statalitatea se va fortifica. Dacă apar idei de unire cu România, atunci vrei nu vrei, Moldova va fi nevoită să accepte dorinţa Transnistriei de a avea o viaţă de sine stătătoare”, a mai declarat oficialul rus.
Acesta a subliniat că în prezent, Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să se concentreze pe „subiecte pragmatice, curente”, iar principalul obiectiv este relansarea economiei în regiune,  transmite Olvia Press, preluată de Unimedia. „Timp de 20 de ani, republica moldovenească nistreană s-a autoafirmat ca o entitate economică şi spirituală mândră şi de sine stătătoare. Voi v-aţi apărat libertatea, securitatea, deci independenţa. Acum aveţi un preşedinte tânăr, energic. Salutăm aceste schimbări şi suntem dispuşi să vă ajutăm. Vom face cunoştinţă cu toate probleme voastre, astfel, ca odată reîntorşi la Moscova, să începem să le rezolvăm”, le-a transmis Dmitri Rogozin oficialilor separatişti.

Share our work
Rusia nu are de gand sa-si inlocuiasca „pacificatorii” din Transnistria

Rusia nu are de gand sa-si inlocuiasca „pacificatorii” din Transnistria

Moscova nu va ceda la presiunile Occidentului si nu isi va abandona misiunea de mentinere a pacii din regiunea separatista moldoveana Transnistria, a declarat marti emisarul presedintelui rus in regiune, Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. „Nu vedem nici un motiv pentru revizuirea misiunii noastre de mentinere a pacii”, a declarat Rogozin, care este de asemenea vicepremier rus. El a adaugat ca prezenta militara rusa garanteaza securitatea regionala. „Misiunea va continua”, a subliniat reprezentantul rus pentru Transnistria. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. Transnistria si-a proclamat independenta fata de Republica Moldova dupa un scurt razboi in 1992, in urma destramarii Uniunii Sovietice, si vrea independenta deplina, insa Chisinaul este dispus sa-i acorde doar autonomie. O forta comuna de mentinere a pacii, formata din trupe ruse, moldovene si transnistrene, este mobilizata in regiune.

Share our work
Rusia inarmeaza Transnistria

Rusia inarmeaza Transnistria

Moscova are in vedere modernizarea echipamentului militar folosit de contingentul de mentinere a pacii din Transnistria, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. „Militarii rusi din cadrul fortei de mentinere a pacii din Transnistria vor primi armament nou in conformitate cu planul de reinarmare a fortelor armate ruse (pana in 2020)”, a declarat luni Rogozin, care este si trimisul special al presedintelui rus in Transnistria, dupa o intalnire cu liderul transnistrean Evgheni Sevciuk. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a vizitat contingentul rus din Transnistria. „El (ministrul Apararii) a tras unele concluzii care coincid cu ale mele, iar acestea vor avea cu siguranta un efect”, a afirmat Rogozin. „Pana la urma, nu este vorba despre un echipament de gherila, ci de unul militar”. Vorbind despre armamentul sovietic depozitat in regiune, Rogozin a declarat ca acesta va fi mentinut in conditii bune sau va fi dezmembrat.

Insistenta pentru consulat

Pe langa chestiunea militara, Rogozin va aborda astazi cu premierul Vlad Filat si chestiunea deschiderii unui consulat la Tiraspol, miscare ce practic va consfinti legarea unor relatii diplomatice directe intre Moscova si republica separatista. „Marti la Chișinau vom ridica repetat problema privind deschiderea consulatului rus la Tiraspol. Sau vom gasi alte metode care ne vor permite eliberarea numarului necesar de pasapoarte pentru cetatenii rusi care locuiesc in regiunea transnistreana”, a declarat Rogozin la finele intrevederii cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Rogozin, schimbul pasapoartelor este o problema foarte serioasa aparuta odata cu prabusirea Uniunii Sovietice. „Cetatenii din fosta URSS au dreptul sa aleaga cetatenia pe care o doresc. Si majoritatea din ei aleg cetatenia Federatiei Ruse”, a adaugat oficialul rus. „Rusia, in calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, este responsabila pentru ca cetatenii sai sa traiasca in siguranta și bunastare,” a conchis Rogozin. La randul sau, seful administratiei nerecunoscute de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a declarat ca a discutat cu Rogozin despre posibilitatea cresterii exporturilor transnistrene in Federatia Rusa. Liderul rus Dmitri Medvedev l-a desemnat la sfarsitul lunii martie pe Dmitri Rogozin reprezentantul sau special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici in mediul politic si in societatea civila din Republica Moldova. Diplomatia de la Chisinau s-a declarat surprinsa de aceasta decizie, mentionand ca nu a fost discutata in prealabil cu autoritatile din republica. Rogozin a ironizat reactia Chisinaului, remarcand intr-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura si in cotet s-a facut zarva”.

Share our work
R Moldova, pe agenda discutiilor dintre Diaconescu si Westerwelle

R Moldova, pe agenda discutiilor dintre Diaconescu si Westerwelle

Consolidarea perspectivei europene a Republicii Moldova, modalităţi de revigorare a Parteneriatului Estic şi susţinerea pentru procesul de extindere al Uniunii Europene către Balcanii de Vest, au fost doar câteva dintre subiectele pe care ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, le-a ridicat luni, la întâlnirea cu omologul german, Guido Westerwelle.
Cei doi miniştri au subliniat cu satisfacţie stadiul excelent al colaborării în plan politic şi economic între România şi R.F. Germania, evidenţiat de contactele frecvente la nivel înalt din ultimii ani şi de consolidarea poziţiei Germaniei de prim partener comercial al României. La sfârşitul anului 2011, volumul schimburilor bilaterale cu R.F. Germania a depăşit 17 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 25% faţă de anul precedent.
Şeful diplomaţiei române a reiterat determinarea guvernului român de a asigura un climat favorabil pentru investitorii străini şi a invitat partea germană să îşi sporească prezenţa investiţională în ţara noastră, cu precădere în sectoarele energetic, bancar, infrastructură, dezvoltare regională. Ministrul Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Mulţumiri pentru sprijinul în problema Schengen

Referitor la agenda europeană, ministrul Cristian Diaconescu a transmis aprecierea părţii române pentru poziţia favorabila adoptată de partenerii germani în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. “Doresc să mulţumesc ministrului Westerwelle pentru sprijinul şi abordarea constructivă a Germaniei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Am explicat faptul că suntem pregătiţi să asigurăm securitatea graniţelor externe ale UE, aşa cum a fost confirmat şi la Consiliul din iunie 2011, astfel că îmi exprim speranţa că statele care încă au unele rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen vor fi de acord cu o decizie de aderare în septembrie 2012”, a declarat ministrul român de externe.
Convorbirile celor doi miniştri au inclus şi teme precum guvernanţa economică, perspectivele financiare ale UE, politica de vecinătate a UE în spaţiul estic, securitatea energetică. De asemenea, au fost menţionate posibilităţile de dezvoltare a unor proiecte împreună cu partenerii germani sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Cei doi oficiali au avut şi un schimb de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cu accent pe evoluţiile recente din Siria.

Share our work
Chisinau: Ministerul Apararii condamna vandalizarea cimitirului eroilor romani

Chisinau: Ministerul Apararii condamna vandalizarea cimitirului eroilor romani

Ministerul Apărării al Republicii Moldova condamnă vandalizarea Cimitirului eroilor din oraşul Călăraşi, calificând acţiunea ca un „act barbar”.
„Prin acest act barbar, făptaşii au comis un atac nu doar la memoria ostaşilor români, care şi-au îndeplinit datoria de soldat, dar şi asupra sutelor şi miilor de militari de diferite naţionalităţi, care în virtutea unor perioade istorice, au căzut la datorie în diferite conflicte şi războaie desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova”, se menţionează într-un comunicat difuzat joi de minister.
Vandalizarea mormintelor ostaşilor căzuţi la datorie constituie şi un atac direct asupra relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova şi România, potrivit instituţiei. Ministerul menţionează că acţiunea s-a produs la scurt timp după semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, care reglementează situaţia mormintelor militarilor români căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aflate pe teritoriul Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chişinău dă asigurări că va colabora atât cu Ministerul Apărării Naţionale al României, cât şi cu ministerele apărării din alte state, ai căror cetăţeni sunt înmormântaţi pe teritoriul Republicii Moldova, pentru reconstruirea şi amenajarea locurilor de înhumare, astfel încât eroilor de război să li se poată acorda onorurile cuvenite.
Cimitirul Eroilor Români din oraşul Călăraşi a fost vandalizat, în noaptea de 3 spre 4 aprilie de un grup de persoane necunoscute. Ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu şi ministrul român al apărării naţionale, Gabriel Oprea, le-au cerut diplomaţilor români acreditaţi la Chişinău să facă o evaluare a pagubelor şi să ia legătura cu organele abilitate din Republica Moldova pentru găsirea făptaşilor. În cimitirul de lângă oraşul Călăraşi sunt înmormântaţi peste 40 de ostaşi români, căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul a fost reconstruit în urma unui parteneriat dintre oraşul Călăraşi din România şi Călăraşi din Republica Moldova.

Share our work