Rogozin nu va mai reprezentantul Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta

Rogozin nu va mai reprezentantul Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta

Presedintele rus in exercitiu Dmitri Medvedev l-a eliberat miercuri din functia de reprezentant al Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta din Europa pe Dmitri Rogozin, a anuntat serviciul de presa al Kremlinului citat de RIA Novosti in pagina electronica. Rogozin a fost rechemat din functia de ambasador al Moscovei la NATO in decembrie si promovat in postul de vicepremier. Adjunctul ministrului de Externe Aleksandr Grusko ar urma sa ii succeada lui Rogozin. Scutul antiracheta ramane o sursa importanta de tensiune intre Rusia si Statele Unite, iar Kremlinul a amenintat ca va amplasa arme tactice aproape de Europa daca nu va fi inclusa in schema ca partener cu drepturi depline. Rogozin, fost lider al partidului nationalist scos in afara legii Patria Mama, va ramane seful grupului de lucru al Kremlinului pentru cooperarea cu NATO pe tema scutului antiracheta, a afirmat Kremlinul.

Share our work
Chisinaul isi recheama ambasadorul din Rusia

Chisinaul isi recheama ambasadorul din Rusia

Executivul de la Chisinau a decis miercuri rechemarea in tara a ambasadorului R.Moldova la Moscova, Andrei Neguta, din cauza unor declaratii controversate ale acestuia privind retragerea militarilor rusi din Transnistria. „Acestia sunt reprezentantii tarii noastre. Ei sunt in misiune pentru a servi intereselor R.Moldova, pentru a reprezenta statul nostru. Exista programul Guvernului, Constitutia, legile de la care ei nu trebuie sa se abata”, a declarat premierul Vlad Filat. El a afirmat ca va trebui gasita in regim de urgenta o persoana care sa il inlocuiasca pe Andrei Neguta. Ambasadorul Andrei Neguta a declarat ca retragerea inainte de termen a militarilor rusi din Transnistria reprezinta un pericol pentru R.Moldova. Intr-un interviu acordat agentiei ruse Itar-Tass, el a declarat ca atunci cand se vorbeste despre prezenta militarilor rusi in stanga Nistrului trebuie sa se ia in calcul si faptul ca o parte dintre ei pazesc depozitele de munitie de la Colbasna. „Cine va asigura paza depozitelor daca militarii rusi se vor retrage? In acest caz, pericolul pentru R.Moldova si pentru intreaga regiune va creste”, a declarat Neguta. Ulterior, Ministerul de Externe de la Chisinau a calificat drept regretabile declaratiile lui Neguta si a reiterat necesitatea retragerii neconditionate a fortelor militare rusesti si a munitiei stocate in Transnistria.

Share our work
Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Share our work
R. Moldova: Timofti nu promulga legea castrarii pedofililor

R. Moldova: Timofti nu promulga legea castrarii pedofililor

Presedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti nu a promulgat legea privind sterilizarea chimica a pedofililor, votata de Parlament la inceputul lui martie, relateaza marti Info-Prim Neo. Purtatorul de cuvant al presedintiei, Vlad Turcanu, a declarat ca seful statului considera ca aceasta lege contravine prevederilor constitutionale care se refera la inadmisibilitatea tratamentului degradant fata de persoane, indiferent de actele pe care le savarsesc acestea. Initiativa legislativa privind castrarea chimica a pedofililor apartine Partidului Liberal. Proiectul a fost votat in doua lecturi si urma sa intre in vigoare la 1 iulie. Autorul proiectului, deputatul liberal Valeriu Munteanu, a declarat ca numarul infractiunilor sexuale impotriva minorilor creste in fiecare an, iar Codul Penal contine pedepse prea blande, cele mai multe dosare pe acest segment fiind clasate. in ultimii cinci ani, 15 persoane au fost trase la raspundere penala in mod repetat. Castrarea chimica consta in administrarea unui medicament special, tratament care are ca finalitate inhibarea dorintelor sexuale. Castrarea chimica se executa, la decizia instantei de judecata, de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare.

Share our work
Un sfert de milion de basarabeni au devenit romani cu alte in regula

Un sfert de milion de basarabeni au devenit romani cu alte in regula

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. „226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului. El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman „ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce „pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si „hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei. Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. „S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte.

Iurie Renita: „Proces firesc si legal”

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, Iurie Renita, a subliniat ca procesul de redobandire a cetateniei romane de catre persoanele din tara sa este unul „absolut firesc si legal”. „Indiferent de motivele care au stat la baza cererii de redobandire a cetateniei, este un drept al nostru”, a spus Renita la conferinta de lansare a studiului. La randul sau, secretarul de stat Eugen Tomac de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, a afirmat ca, dincolo de aprecierile din presa europeana, nu a auzit de vreun sef de stat sau de guvern ori vreun ministru de externe din tarile UE care sa isi exprime aceasta ingrijorare fata de politica de cetatenie a Romaniei. „Obiectivul nostru este sa ii repunem in drepturi pe toti cei care se simt atasati de statul roman”, a spus Tomac. Pe de alta parte, studiul arata ca, dupa modificarile operate in 2009, capacitatea administrativa a ANC acopera cu greu numarul mare de solicitanti. in Bucuresti exista o singura zi de lucru cu publicul, in care solicitantii de cetateni pot depune dosarele, iar la sediul din strada Smardan se creeaza cozi imense, de 300-500 de persoane. Procesarea dosarelor dureaza in medie 10-14 luni, in locul celor 5 prevazute de lege. Autorii studiului au elaborat si o serie de recomandari care vizeaza eficientizarea procedurii de depunere si solutionare a dosarului de redobandire: eliminarea unor acte redundante (caziere avize, declaratia la notar ca solicitantul nu este infractor), sporirea capacitatii administrative si transparentei ANC si a Sectiei de Stare Civila a Primariei Sectorului 1, introducerea unui sistem de programare online sau telefonic, o comunicare mai rapida a ANC cu celelalte institutii implicate in verificarea dosarelor – SRI, SIE si MAI. Totodata, studiul considera necesara si elaborarea unei strategii nationale care sa cuprinda politica de cetatenie, dar si aspecte legate de migratie.

Share our work
Basescu: Sper ca Serbia isi va onora promisiunile legate de comunitatea romana din Timoc

Basescu: Sper ca Serbia isi va onora promisiunile legate de comunitatea romana din Timoc

Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. „Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.

 

Share our work