de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Primul tren marfar care circula din Republica Moldova prin regiunea transnistreana dupa sase ani a pornit joi din Rabnita spre Ucraina, la eveniment fiind prezenti premierul moldovean si liderul transnistrean, potrivit Jurnal de Chisinau. La evenimentul de joi au fost prezenti premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si liderul regiunii separatiste transnistrene, Evgheni sevciuk. in cadrul intrevederii, Vlad Filat a declarat ca vor fi implementate in continuare proiecte comune, inclusiv in domeniul sanatatii. Acesta a precizat ca in viitorul apropiat se va intalni din nou cu Evgheni sevciuk pentru a conveni asupra reluarii legaturilor telefonice fixe, dar si mobile, intre cele doua maluri ale Nistrului. Reluarea traficului feroviar prin regiunea transnistreana a fost convenita la sfarsitul lui martie. Deocamdata, va fi reluata doar circulatia trenurilor marfare, iar in viitorul apropiat vor avea loc discutii privind circulatia trenurilor pentru pasageri. Circulatia trenurilor prin sectorul transnistrean, pe o distanta de 40 de kilometri, a fost sistata in martie 2006, dupa ce autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol au capturat un tren diesel, care apartinea Cailor Ferate din Moldova.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.
Regina vrea dizolvarea parlamentului
Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.
Herman Van Rompuy este optimist
Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. „Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga „nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră „devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
„Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Omer Dincer la Medgidia (foto: replicaonline.ro)
Ministrul Educaţiei Naţionale din Republica Turcia, Omer Dincer, a efectuat, miercuri, o vizită oficială la Colegiul Naţional ”Kemal Ataturk” şi la Primăria Medgidia, înaintea participării sale, în următoarele două zile, la Conferinţa Miniştrilor Educaţiei din cadrul procesului Bologna care va avea loc la Bucureşti.
Primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, a informat că la întâlnirea pe care a avut-o cu delegaţia turcă au fost scoase în evidenţă bunele relaţii dintre comunităţile turcă şi română şi numeroasele parteneriate dintre acestea. ”Integrarea României în Uniunea Europeană a privilegiat relaţiile pe care le avem cu statele membre, dar precizez că o relaţie specială avem cu Turcia. Suntem înfrăţiţi cu oraşul Yalova şi mai multe şcoli din Medgidia au dezvoltat parteneriate cu instituţii de învăţământ din Turcia”, a menţionat primarul Medgidiei.
La rândul său, ministrul Omer Dincer a apreciat deschiderea administraţiei locale la colaborări şi proiecte noi, explicându-i primarului Medgidiei că educaţia are un rol foarte important, de la aceasta pornind dezvoltarea unei localităţi şi implicarea investitorilor în afacerile şi activităţile locale. Ministrul Educaţiei Naţionale din Turcia a fost însoţit la Medgidia de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omur Solendil, şi de consulul general al Turciei la Constanţa, Fusun Aramaz.
de Viorica Grecu | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, şi adjunctul omologului său din Rusia, Igor Remorenko, au semnat miercuri, la Bucureşti, un protocolul de colaborare în domeniul Educaţiei, care prevede, printre altele, schimburi de studenţi, doctoranzi/aspiranţi, stagiari, cercetători şi cadre didactice.
Conform documentului, părţile se mai angajează să realizeze colaborarea în domeniul educaţiei prin: schimburi de materiale ştiinţifice şi didactice; schimb de informaţii privind politica educaţională din ambele ţări, respectiv studierea şi predarea limbii şi literaturii române în Federaţia Rusă şi a limbii şi literaturii ruse în România, precum şi dezvoltarea unor relaţii directe între instituţiile de învăţământ române şi ruse. Protocolul este valabil pe o perioadă de cinci ani de la data semnării, precizează Ministerul Educaţiei.
„Semnarea acestui protocol vine după un lung efort, efort prin care, practic, se deschide calea cooperării între cele două state. Depinde de fiecare instituţie de învăţământ în parte cum va reuşi să fructifice acest cadru formal pe care noi îl punem astăzi la dispoziţie”, a declarat Cătălin Baba. Oficialul din Federaţia Rusă a propus crearea unei pagini web dedicate acestui protocol de colaborare, precum şi identificarea primelor două universităţi partenere care să se ocupe de programul colaborării pentru acest an. În opinia lui Igor Remorenko, o altă modalitate de a stimula şi înlesni colaborarea între cele două state ar fi înfiinţarea unui Centru Cultural Român la Moscova după modelul Centrului Cultural Rus care funcţionează la Bucureşti.
de Razvan Iorga | apr. 25, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Grupul rus Rosneft si compania italiana ENI au semnat miercuri, la Moscova, in prezenta premierului Vladimir Putin, un acord privind exploatarea zacamintelor de gaz si de petrol din Marea Barent si din Marea Neagra, relateaza Itar-Tass. Volumul total al investitiilor Rosneft si ENI pentru exploatarea zacamintelor de pe platformele Marii Negre si Marii Barent va atinge 100-125 de miliarde de dolari, a mentionat presedintele Rosneft, Eduard Hudainatov, dupa semnarea acordului strategic dintre cele doua companii. Potrivit documentului, ENI va primi o cota de 33,3% intr-un joint-venture pentru exploatarea zacamintelor din cele doua mari. Acest acord este incheiat la scurt timp dupa o intelegere similara intre compania rusa Rosneft si concurentul sau american ExxonMobil. Cele doua grupuri petroliere au semnat luni, la Moscova, documentele referitoare la parteneriatul strategic in domeniul exploatarii petroliere in zona arctica a Rusiei, in zona Marii Negre, dar si in SUA si Canada.
Colaborare in Africa si Alaska
Seful companiei italiene, Paolo Scaroni, a afirmat ca ENI va primi Rosneft la proiectele sale in America si Europa. Rosneft si Eni ar putea incepe sa lucreze impreuna in nordul Africii si in Alaska. Vladimir Putin a declarat, rândul sau, ca executivul rus va acorda tot sprijinul necesar pentru realizarea proiectului comun al Rosneft si ENI privind valorificarea zacamintelor din Marea Neagra si Barent. „Este o activitate complexa si va necesita investitii imense”, a declarat Vladimir Putin, potrivit imaginilor transmise de postul Vesti. Rosneft va avea acces la proiectele ENI in afara Rusiei, ca parte a strategiei Kremlinului de extindere a industriei petroliere in strainatate si de obtinere a tehnologiilor indispensabile pentru proiectele autohtone, scrie Reuters. Rezervele dovedite de petrol ale Rosneft insumeaza 18 miliarde de barili, suficient pentru a sustine productia de petrol la nivelul actual timp de 21 de ani, potrivit companiei. Dar ea isi estimeaza resursele de hidrocarburi, care trebuie inca explorate si evaluate, la 206 miliarde de barili. Dar doua treimi din resursele Rosneft se gasesc in zona Arctica, sub ghetari, unde nu exista o infrastructura necesara – o perspectiva ingrijoratoare pentru investitori, care ar trebui sa plateasca zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta domeniul de la zero
