de Isac Mihai | iun. 16, 2022 | R. Moldova, Știri
Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu
Premierul ungar Viktor Orban a salutat planul guvernului Republicii Moldova de a obţine statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său moldovean, Natalia Gavriliţa, informează MTI, citată de karadeniz-press.
Ungaria va sprijini integrarea Moldovei în UE pe tot parcursul procesului de aderare, a spus şeful guvernului ungar, potrivit şefului biroului său de presă, Bertalan Havasi.
Cei doi premieri au vorbit şi despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre criza refugiaţilor, menţionând că ambele lor ţări se învecinează cu Ucraina şi ajută sute de mii de persoane care fug din calea războiului, a declarat Havasi pentru MTI.
Orban şi Gavriliţă au lăudat, de asemenea, legăturile istorice dintre cele două ţări şi şi-au exprimat sprijinul pentru stimularea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul economic şi al formării profesionale, a adăugat Havasi.
de Isac Mihai | iun. 16, 2022 | R. Moldova, România, Știri
Parlamentarii români vin la Chișinău
Ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României urmează să aibă loc în această sâmbătă, la Chișinău. Reuniunea celor două organe legislative este o premieră. Cele două legislative vor adopta o declarație comună. Parlamentul de la București va fi reprezentat de președintele Senatului, Florin Cîțu, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, de liderii de grup parlamentar, de șefii de comisii și parlamentari de la toate partidele politice parlamentare.
de Isac Mihai | feb. 25, 2022 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
Naţiunile Unite au lansat vineri un semnal de alarmă în legătură cu un posibil val de refugiaţi dinspre Ucraina către ţările vecine în urma invaziei militare ruse, mii de ucraineni părăsindu-şi deja ţara în ultimele 24 de ore, transmite DPA.
Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a afirmat că, în cazul escaladării continue a conflictului din Ucraina, aproximativ 4 milioane de persoane vor încerca să-şi găsească adăpost în străinătate.
Mii de ucraineni s-au îndreptat deja spre Polonia, România şi Slovacia, ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi spre Rusia şi Republica Moldova.
Fondul internaţional pentru urgenţe ale copiilor al ONU (UNICEF) a afirmat că instalează adăposturi pentru femei şi copii de-s lungul rutelor folosite pentru ieşirea din ţară şi că îşi va spori prezenţa în regiune.
Slovacia a afirmat joi seară că deja se confruntă cu aglomeraţie la punctele de trecere a frontierei dinspre Ucraina. La punctul de trecere a frontierei slovaco-ucraineană Vysne Nemecke persoanele care doresc să intre în Slovacia aşteaptă şi până la opt ore, a precizat administraţia vamală slovacă.
Autorităţile sanitare slovace au anunţat că refugiaţii de război sunt exceptaţi de la toate restricţiile privind COVID-19 care se aplică altor persoane ce doresc să intre în Slovacia.
Polonia a declarat recent că intenţionează să amenajeze adăposturi de urgenţă pentru refugiaţi.
În urmă cu câteva zile, Ungaria a anunţat că va trimite trupe suplimentare la frontiera cu Ucraina pentru a gestiona un eventual aflux de refugiaţi, inclusiv prin furnizarea de ajutor umanitar.
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor avea sâmbătă o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre un potenţial val pe scară largă de refugiaţi ucraineni care s-ar putea îndrepta spre blocul comunitar. Ministrul de interne francez Gerald Darmanin, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE, a anunţat pe Twitter convocarea acestei reuniuni, fără însă a oferi detalii despre locul şi ora întâlnirii.
de Isac Mihai | feb. 18, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Chișinăul este îngrijorat că Gazprom ar putea rezilia contractul de furnizare de gaze dacă nu este mulțumit de auditul datoriilor efectuat în condițiile Republicii Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spinu, într-o emisiune la Jurnal TV.
„Gazprom și-a înaintat propunerile cu privire la termenii auditului, dar, din păcate, nu le-am putut lua în considerare pe toate, întrucât ne dorim să facem un audit aprofundat, și nu o analiză contabilă. Există riscul ca, din această cauză, Gazprom să rezilieze actualul contract”, a spus Spinu.
Acesta a remarcat că autoritățile sunt îngrijorate de acest scenariu, în legătură cu care de două luni au în vedere și alte variante de alimentare cu gaz a țării.
Probleme majore
Vice-premierul Andrei Spînu și-a exprimat îngrijorarea că ruperea contractului ar putea duce la probleme cu alimentarea cu energie electrică a republicii, întrucât termo-centrala din Transnistria – GRES Moldavskaya – care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice pentru Republica Moldova, funcționează pe gaz. Aceasta este proprietatea companiei rusești Inter-RAO.
„În acest sens, luăm în considerare posibilitatea achiziționării de energie electrică din țările vecine, folosind păcură și creșterea producției de energie verde”, a explicat el.
Gazprom și MoldovaGaz (subsidiara Gazprom în Republica Moldova) au convenit în octombrie 2021 să prelungească contractul de furnizare de gaze către Moldova pentru următorii cinci ani. Anterior, reprezentantul oficial al „Gazprom” Serghei Kuprianov a spus că datoria „Moldovagaz” față de companie este de 433 milioane dolari, iar ținând cont de întârzierea plăților, aceasta s-ar ridica la 709 milioane dolari.
Război pentru audit
Guvernul Republicii Moldova a insistat însă asupra unui audit al datoriei pentru a clarifica mărimea acesteia și a semnat la punctul 5 al protocolului negocierilor că „partea moldovenească” se va ocupă de auditul acestor datorii ale Moldovagaz către Gazprom.
Părțile au discutat la semnarea contractului pe 29 octombrie 2021, ca o companie internațională să facă acest audit. În paralel cu auditul făcut de compania internațională, Guvernul a dispus un control suplimentar la Moldovagaz și din partea Curții de Conturi din Republica Moldova.
La începutul lunii februarie, Gazprom s-a arătat iritat despre o așa-numită abordare unilaterală a Chișinăului în stabilirea condițiilor licitației pentru plata serviciilor unui auditor nu permite să se aștepte la transparență și obiectivitate în verificarea datoriilor Moldovagaz, cu toate că acesta este apanajul Republicii Moldova, conform protocolului semnat la Sankt Petersburg între părți.
Gazprom în schimb susține că auditarea Moldovagaz de către Republica Moldova contravine acordurilor încheiate în octombrie 2021 și poate duce la faptul că rezultatele auditului nu vor fi agreate de consiliul de supraveghere al Moldovagaz.
La sfârşitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău a dispus verificări şi la Moldovagaz. Auditul va afecta atât filialele companiei, cât și persoanele juridice legate direct sau indirect de sectorul gazelor. Auditul va implica Camera de Conturi și auditori străini. Raportul final în privința auditului trebuie depus până la 30 noiembrie 2022.
Moldovagaz a fost înființată în 1999. Cel mai mare acționar al companiei este Gazprom, care controlează 50% din acțiuni, alte 35,3% aparțin guvernului Republicii Moldova și 13,44% regiunii separatiste transnistrene care și-a at spre administrare pachetul său de acțiuni tot către Gazprom.
România și Ucraina, soluții de rezervă
În cadrul aceleași emisiuni, Andrei Spînu a afirmat că Republica Moldova intenționează să își fac un stoc de 300 de milioane de metri cubi de gaz în România și în Ucraina. Cantitatea ar ajunge Republicii Moldova pentru două luni de iarnă
„Intenționăm să adoptăm modificări la legea gazelor pentru a obliga operatorul național să creeze astfel de rezerve. Este necesar să folosim orice ocazie pentru a asigura alimentarea neîntreruptă cu gaze”, a declarat Spînu.
În acest sens, s-au purtat discuții și la ședința comună de guverne de pe 11 februarie de la Chișinău dintre România și Republica Moldova.
El a mai dat vina pe incapacitatea de a scăpa de interdependența de 100% față de gazul rusesc din Rusia pe guvernările precedent, inclusiv pe cea comunistă din 2006, atunci când a exista posibilitatea aducerii gazelor din Kazahstan.
Spînu a promis că va sesiza procuratura în acest sens pentru a elucida cauzele eșecului tratativelor de atunci duse cu partea kazahă. „Există documente, conform cărora, în 2006, se pregătea un acord privind livrările de gaze din Kazahstan. Dar în ultimul moment acest acord a fost blocat de anumiți oficiali. Sunt multe întrebări referitoare la aceasta”, a spus Spînu.
Moldovagaz către Gazprom
În paralel, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat vineri că nivelul plății pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatori este de 65% și că Moldovagaz va efectua un avans către „Gazprom” pentru livrările în februarie în totalitate înainte de sfârșitul zilei de 21 februarie.
„Nivelul de plată pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatorii casnici este în prezent de 65%. Agenții economici și-au îndeplinit obligațiile contractuale față de Moldovagaz SA cu 95%. Compania continuă să colaboreze cu companiile de combustibil și energie pentru a asigura plata integrală a gazelor naturale curente livrate de Gazprom până la sfârșitul pe 21 februarie”, a scris Ceban pe canalul său de Telegram.
Anterior, el a mai spus că Moldovagaz a plătit integral către Gazprom pentru livrările de gaz din ianuarie și va transfera până pe 20 februarie suma 51,1 milioane de dolari furnizorului rus pentru 50% de consum în februarie.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Arhiva, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelenski, mandat prezidențial dur
Volodimir Zelenski, l-a numit pe Iurii Klimenko în funcţia de reprezentant special al Ucrainei pentru reglementarea conflictului transnistrean, transmite Tass. Decretul în acest sens a fost publicat marți, menționează sursa citată.
Anterior, Iurii Klimenko a lucrat în Ambasadele Ucrainei din țările Benelux și SUA. În perioada 2005-2006 a fost consul general al Ucrainei la Salonic (Grecia), iar din 2006 până în 2010 – consul general al Ucrainei la Barcelona (Spania).
În perioada 2011-2013 a ocupat funcția de prim-adjunct al șefului Direcţiei generale pentru relații internaționale de pe lângă administrația prezidențială a Ucrainei. După aceea, până în aprilie 2021, a fost reprezentant permanent al Ucrainei la Oficiul ONU și la alte organizații internaționale de la Geneva.
Ucraina este mediator în reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2”, la care Republica Moldova și Transnistria sunt participante ca părți ale conflictului, Rusia, Ucraina și OSCE – sunt mediatori, iar SUA și Uniunea Europeană – observatori.
de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu
Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o, joi, la Palatul Cotroceni, pe Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova.
„Preşedintele României a evocat discuţiile recente avute cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre de a acorda întreaga susţinere în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor, în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană”, arată Administraţia Prezidenţială, citată de KARADENIZ PRESS.
Semnale încurajatoare
Potrivit sursei citate, şeful statului român a remarcat deciziile luate de noul Guvern de la Chişinău, care transmit semnale încurajatoare şi indică voinţa avansării unor reforme menite să aducă beneficii reale la nivelul întregii societăţi.
„Preşedintele României a subliniat, printre altele, necesitatea creării condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor, inclusiv româneşti, şi ameliorarea mediului de afaceri”, mai arată Administraţia Prezidenţială de la București.
În cadrul discuţiilor a fost evocată viitoarea şedinţă comună de Guvern, care va trebui să se concentreze, cu decizii şi soluţii concrete de cooperare, asupra domeniilor şi proiectelor prioritare comune.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a prim-ministrului Natalia Gavriliţa, realizată în „contextul dialogului politic bilateral susţinut şi de substanţă din ultima perioadă, care oferă prilejul unei abordări aplicate şi cuprinzătoare a agendei sectoriale, precum şi stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune”
Republica Moldova mizează pe sprijinul Bucureștiului
Asistență financiară nerambursabilă
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.
El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.
„Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.
Interese strategice
„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.
Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
„Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.
Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.
„Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.
Președintele român Klaus Iohannis susține guvernarea actuală de la Chișinău
Agendă comună
Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming. „În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.
Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.
„Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.
Ședință comună de guvern
Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă. (K.P.)
