de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.
Conştiinţă naţională sau mirajul UE?
Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.
Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova intenţionează să se opună deciziei Ministerului Educaţiei de la Chişinău de a reveni la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat marţi, la Comrat, în cadrul şedinţei executivului local, că nu va permite studierea istoriei unui alt stat. „Dacă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a emis un asemenea ordin, prin care noi trebuie să studiem istoria statului vecin, Comitetul intenţionează să dezvolte propria sa lege, în care instituţiile de învăţământ din Găgăuzia va studia istoria ţării lor, adică istoria Moldovei”, a declarat Formuzal. Mihail Formuzal susţine că, în ultimul timp, a crescut numărul de plângeri din partea cetăţenilor care se arată îngrijoraţi faţă de redenumirea disciplinei şcolare „Istoria” în „Istoria românilor şi istoria universală”.
Anunţul başcanului găgăuz, Mihail Formuzal, precum că elevii din şcolile autonomiei găgăuze nu vor studia „Istoria Românilor”, este o declaraţie politică care nu merită comentată, a declarat ministrul Educaţiei de la Chişinău, Mihai Şleahtiţchi.„Este o declaraţie politică care contravine interesului de stat al Republicii Moldova şi care se situează în zona unui conflict flagrant cu politica pe care o promovează Ministerul Educaţiei”, a mai spus declarat Şleahtiţchi. Ministrul Educaţiei afirmă că deocamdată nu va întreprinde nimic în acest sens. „Vom vedea cum vor derula evenimentele. Nu cred în invenţiile politice”, a adăugat Şleahtiţchi.
Ministerul Educaţiei din Republica Moldova a dispus recent revenirea la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar. În prezent, elevii din Republica Moldova studiază disciplina „Istoria”, care cuprinde şi Istoria Românilor. Potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2012-2013 disciplina se va numi „Istoria românilor şi universală”, iar un titlu similar vor avea şi noile manuale de istorie. Această decizie a provocat reacţii negative şi în rândul unor politicieni de la Chişinău. Declaraţiile lui Formuzal vin după un scandal cu autorităţile de la Chişinău, în vara anului trecut, din cauza examenului de bacalaureat la limba română. Comratul a intenţionat să excludă acest examen, după ce mai mulţi elevi din regiune au picat examenul la română în 2011.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti nu a promulgat legea privind sterilizarea chimica a pedofililor, votata de Parlament la inceputul lui martie, relateaza marti Info-Prim Neo. Purtatorul de cuvant al presedintiei, Vlad Turcanu, a declarat ca seful statului considera ca aceasta lege contravine prevederilor constitutionale care se refera la inadmisibilitatea tratamentului degradant fata de persoane, indiferent de actele pe care le savarsesc acestea. Initiativa legislativa privind castrarea chimica a pedofililor apartine Partidului Liberal. Proiectul a fost votat in doua lecturi si urma sa intre in vigoare la 1 iulie. Autorul proiectului, deputatul liberal Valeriu Munteanu, a declarat ca numarul infractiunilor sexuale impotriva minorilor creste in fiecare an, iar Codul Penal contine pedepse prea blande, cele mai multe dosare pe acest segment fiind clasate. in ultimii cinci ani, 15 persoane au fost trase la raspundere penala in mod repetat. Castrarea chimica consta in administrarea unui medicament special, tratament care are ca finalitate inhibarea dorintelor sexuale. Castrarea chimica se executa, la decizia instantei de judecata, de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. „226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului. El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman „ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce „pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si „hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei. Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. „S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte.
Iurie Renita: „Proces firesc si legal”
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, Iurie Renita, a subliniat ca procesul de redobandire a cetateniei romane de catre persoanele din tara sa este unul „absolut firesc si legal”. „Indiferent de motivele care au stat la baza cererii de redobandire a cetateniei, este un drept al nostru”, a spus Renita la conferinta de lansare a studiului. La randul sau, secretarul de stat Eugen Tomac de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, a afirmat ca, dincolo de aprecierile din presa europeana, nu a auzit de vreun sef de stat sau de guvern ori vreun ministru de externe din tarile UE care sa isi exprime aceasta ingrijorare fata de politica de cetatenie a Romaniei. „Obiectivul nostru este sa ii repunem in drepturi pe toti cei care se simt atasati de statul roman”, a spus Tomac. Pe de alta parte, studiul arata ca, dupa modificarile operate in 2009, capacitatea administrativa a ANC acopera cu greu numarul mare de solicitanti. in Bucuresti exista o singura zi de lucru cu publicul, in care solicitantii de cetateni pot depune dosarele, iar la sediul din strada Smardan se creeaza cozi imense, de 300-500 de persoane. Procesarea dosarelor dureaza in medie 10-14 luni, in locul celor 5 prevazute de lege. Autorii studiului au elaborat si o serie de recomandari care vizeaza eficientizarea procedurii de depunere si solutionare a dosarului de redobandire: eliminarea unor acte redundante (caziere avize, declaratia la notar ca solicitantul nu este infractor), sporirea capacitatii administrative si transparentei ANC si a Sectiei de Stare Civila a Primariei Sectorului 1, introducerea unui sistem de programare online sau telefonic, o comunicare mai rapida a ANC cu celelalte institutii implicate in verificarea dosarelor – SRI, SIE si MAI. Totodata, studiul considera necesara si elaborarea unei strategii nationale care sa cuprinda politica de cetatenie, dar si aspecte legate de migratie.
de Vitalie Goncearov | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova
Seful misiunii diplomatice turce din Republica Moldova, ambasadorul Mehmet Selim Kartal, a solicitat autoritatilor de la Chisinău o mai mare deschidere fată de oamenii de afaceri turci, relateaza editia locala a cotidianului Adevarul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu acordat editiei locale a cotidianului „Adevarul”, ambasadorul a mai declarat ca Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia”, a declarat ambasadorul.
„Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre” a mai declarat ambasadorul.
Avocati strategici
Ambasadorul turc a criticat opozitia unor lideri europeni fata de integrarea Turciei in blocul comunitar. ”Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE” a mai declarat Mehmet Selim Kartal, citat de cotidianul de la Chisinau.
Potential nevalorificat
Ambasadorul turc a deplans problemele aparute in calea dezvoltarii relatiilor bilaterale. ”Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi” a mai declarat ambasadorul. ”La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei – că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai” a mai adaugat inaltul diplomat turc.
Sanse pentru Moldova
„S-ar putea ca Moldova să devină un membru (n.n-al UE) cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia” a declarat ambasadorul. „Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii”, dacă legea va fi adoptată… Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli” a mai adaugat acesta, citat de mass-media de la Chisinau.
de Razvan Iorga | apr. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) intentioneaza sa contribuie la solutionarea conflictului transnistrean, a declarat luni Jean-Claude Mignon, presedintele acestui organism, in cadrul unei conferinte de presa la Strasbourg, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. El a declarat ca a „vizitat, acum ceva timp, (Republica) Moldova si Transnistria, avand o serie de reuniuni”, dupa care a subliniat ca solutionarea „conflictelor inghetate” este prioritatea sa. Republica „Moldova face parte din Consiliul Europei (CoE), iar aceasta problema este importanta pentru noi si intentionam sa discutam despre ea si sa cautam cai de solutionare”, a declarat presedintele APCE, fara sa mentioneze masuri concrete. Conflictul transnitrean dureaza de mai bine de 20 de ani. Pe 2 septembrie 1990, inainte de prabusirea fostei Uniuni Sovietice, mai multe regiuni moldovenesti de pe malul stang al Nistrului, invocand declaratii ale membrilor unor medii radicale de la Chisinau referitoare la o posibila unire cu Romania, au proclamat Republica moldoveneasca a Transnistriei. Autoritatile moldovene s-au opus acestui demers. in 1992 a izbucnit un conflict armat, in urma caruia Chisinaul a pierdut controlul asupra regiunii. Regiunea separatista doreste sa se desparta de Republica Moldova, in timp ce Chisinaul se opune si ii propune o autonomie importanta. Solutionarea conflictului face obiectul unor negocieri in „format 5+2”, Republica Moldova si Transnistreia fiind partile in conflict, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) avand rol de mediatori, iar Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite pe cel de observatori.
