Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat vineri într-o declarație comună cu președintele Klaus Iohannis că țara sa are nevoie urgentă de gaze naturale din România pentru a păstra ”stabilitatea socială”.

Sprijin românesc

”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu.

”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei.

În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

”Suntem conștienți de situația dificilă a Republicii Moldova, azi vom discuta la guvern până găsim soluția cea mai bună. Azi am convenit că trebuie să lucrăm diferite scenarii și să avem planuri pregătite pentru toate scenariile pe care putem. Nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”, a spus șeful statului.

Gazoduct strategic

El a adăugat că ”am discutat despre rolul foarte important și potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova are o relevanță strategică evidentă și am convenit să facem pași decisivi în această direcție”.

Share our work
Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, ediția de București

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, ediția de București

Republica Moldova, sprijinită de România

Republica Moldova, sprijinită de România

România va găzdui la București cea de-a doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, relatează MAE român, preluat de mass-media din România.

Sprijin românesc

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui și co-prezida vineri, 15 iulie 2022, la București, alături de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie și parteneriate internaționale al Franței, Chrysoula Zacharopoulou, cea de-a doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Republica Moldova va fi reprezentată la acest eveniment de o delegație ministerială, condusă de Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale al Republicii Moldova.  De asemenea, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea o intervenție online în deschiderea conferinței.

Vor mai participa delegații din state membre UE, din state G7 și AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acțiune Externă, precum și ai instituțiilor financiare internaționale și organizațiilor internaționale, printre care secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, vicepreședintele Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, reprezentanți ai Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții și din cadrul agențiilor specializate ale ONU (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare/UNDP, Programul Alimentar Mondial/WFP etc.).

Sprijin pentru reformă

Accentul la Conferința de la București va fi pus pe sprijinirea efortului de reformă al Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva atingerii obiectivelor fixate de Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, prin care a fost propusă acordarea statutului de candidat la UE Republicii Moldova și care a stat la baza deciziei Consiliului European de la finalul lunii iunie prin care a fost acordat acest statut. Astfel, o componentă esențială a Conferinței va fi reprezentată de întrunirea celor cinci Grupuri de lucru ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, formate din experți guvernamentali din statele participante la Platformă. Acestea activează în domenii-cheie, precum: situația umanitară a refugiaților din Ucraina găzduiți de Republica Moldova, combaterea corupției, securitatea energetică, asistența financiară și managementul frontierelor. În cadrul Conferinței va fi examinată și extinderea grupurilor de lucru pentru a răspunde adecvat la necesitățile de reformă ale Republicii Moldova.

Prima ediție

Prima Conferință de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc pe 5 aprilie, la Berlin, și a fost co-prezidată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, alături de omologii din Germania și Franța. Evenimentul a marcat lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova și a generat un important sprijin politic, financiar și tehnic, în beneficiul direct al Republicii Moldova. Acest format internațional prin care Republica Moldova beneficiază de o susținere aprofundată este esențial în contextul cumulului de crize cu care se confruntă Republica Moldova – în special în plan energetic și economic, exacerbate de consecințele agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

Având în vedere relațiile speciale ale României cu Republica Moldova, întemeiate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie, precum și pe Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, lansat în anul 2010, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat la Berlin găzduirea, de către România, a celei de-a doua ediții a Conferinței ministeriale.

Milioane de Euro

Conferința de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro. În acest cadru, România a anunțat un sprijin bugetar direct de 10 milioane de euro, în plus față de pachetele de sprijin acordate anterior. Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova combină, astfel, tracțiunea politică generată de componenta ministerială și forța motrică a expertizei generate de Grupurile de lucru. Astfel, rolul Grupurilor de lucru este de a funcționa ca vectori pentru generarea de asistență financiară și transfer de expertiză pentru reformă, în beneficiul Republicii Moldova.

Cele 5 Grupuri de lucru sunt: (1) Grupul de lucru privind situația umanitară a refugiaților din Ucraina (co-prezidat de Germania și Canada); (2) Grupul de lucru privind combaterea corupției (co-prezidat de România – la nivel de secretar de stat din Ministerul Justiției – și Regatul Unit); (3) Grupul de lucru în domeniul securității energetice (co-prezidat de Franța și Italia); (4) Grupul de lucru privind asistența financiară și consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova (prezidat de Comisia Europeană); (5) Grupul de lucru dedicat managementului frontierelor (prezidat de SUA).

Share our work
Kovesi refuza de la Chișinău prezidențialele românești

Kovesi refuza de la Chișinău prezidențialele românești

Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși

Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși

Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a respins posibilitatea participării la alegerile prezidențiale din România din 2024, relatează karadeniz-press.ro, citând mass-media de la Chișinău.

Refuz multilingv

„Nu, nu doresc să candidez la preşedinţia României. Poate, ca să fiu mai clară, răspunsul meu este „Nu”, „No”, „Nein”, „Nie” şi, dacă mai practic puţin cu colegii din EPPO, o să pot să răspund „Nu” în cele 17 limbi oficiale în care se discută în EPPO”, a declarat Laura Codruţa Kovesi într-un interviu acordat presei din Republica Moldova.

Aflată într-o deplasare oficială în Republica Moldova pentru a pune bazele unui acord cu procuratura generală moldoveană, Kovesi a infirmat zvonurile care o dădeau ca sigură candidat la următoarele alegeri prezidenţiale din România.

Cât priveşte motivaţia acestui refuz categoric, Kovesi a explicat că scopul ei este, înainte de toate, cel de a construi o instituţie „de la zero”, în calitatea sa de procuror şef european”.

Ofertă prezidențială

Liderul USR, Cătălin Drulă a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre o candidatură a Laurei Codruţa Kovesi la prezidenţiale, din partea USR, că orice soluţie este posibilă, în general, partidele încearcă să îşi găsească candidaţi şi soluţii interne . Să spună doamna Kovesi dacă îşi doreşte altă funcţie, a mai spus Drulă.

”În primul rând cred că ar trebui să o întrebaţi sau să spună doamna Kovesi dacă îşi doreşte altă funcţie decât cea de procuror european. Eu vpd atâta lume care vorbeşte în numele dumneaei”, a spus Cătălin Drulă.

El a precizat că nu o cunoaşte pe Laura Codruţa Kovesi şi nu s-a întâlnit niciodată cu aceasta.

”Eu mă gândesc că poate cumva nu îşi doreşte o carieră politică, asta trebuie să lămurească dumneaei”, a spus Drulă, arătând că el admiră munca acesteia la Parchetul European.

Share our work
Maia Sandu, vizită la Kiev

Maia Sandu, vizită la Kiev

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vizită la Kiev

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vizită la Kiev

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat la Kiev că ţara sa este ”fragilă şi vulnerabilă” şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne ”parte a lumii libere”. La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei.

Vulnerabilă și fragilă

”Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (…) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere”, a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse.
”Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană”, iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md.
Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina.
„Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm”, a adăugat ea.

Colaborare strategică

Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate.
”Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele”, a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu.
Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că ”Ucraina rămâne un garant” al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi ”va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe” în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti.
Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa ”va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură”, a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info.
”Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (…) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute”, a insistat Zelenski.

Problema transnistreană

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. „Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor”, a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina.
Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană ”cât ai pocni din degete”.
Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori – UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Share our work
Dodon rămâne în arest

Dodon rămâne în arest

Igor Dodon rămâne în arest

Igor Dodon rămâne în arest

Fostul președinte Igor Dodon va petrece încă 30 de zile în arest la domiciliu, relatează mass-media de la Chișinău. Decizia a fost luată la solicitarea procurorilor relatează surse locale.

Politicianul, învinuit de corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de Patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal, continuă să pledeze nevinovat. El califică dosarul drept unul politic. „sînt trei blocuri de argumente a procuroilor. Se referă la unii martori care sînt oponenți politici, care m-au criticat. Al doilea s-au referit la faptul că locuiesc într-o casă cu soția și al treilea de ce discut cu voi. Adică discut cu presa. Cred că este o încălcare a libertății de exprimare”, a declarat Dodon.

Dodon a mai precizat că vor ataca acestă decizie la Curtea de Apel Chișinău. Fostul președinte a fost citat ultima dată la Procuratură pe 17 iunie, iar soția sa – pe 16. Socialistul a aflat atunci despre solicitarea de a se prelungi măsura preventivă în privința sa, iar fosta primă doamnă a primit învinuirea de complicitate la îmbogățire ilicită și a primit interdicția de a părăsi țara.

Dodon a fost reținut pe 24 mai, după mai bine de opt ore de percheziții la domiciliul său și a persoanelor interpuse. De asemenea, a fost reținut și cumnatul său, Petru Merineanu. Pe 26 mai politicianul a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar pentru fratele Galinei Dodon s-a dispus arestul preventiv și plasarea în penitenciar pentru aceeași perioadă. Procurorii susțin că circa 100 de file anexate la dosar, care conțin probe. Conform lor, dacă vina socialistului va fi demonstrată, acesta ar putea petrece 20 de ani în pușcărie.

Share our work
Paris, noi ambiții geopolitice

Paris, noi ambiții geopolitice

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic

Parisul va organiza în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de Franța, la inițiativa liderului Emmanuel Macron, ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE.

Ofertă dubioasă

Conform unor surse citate de mass-media, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie.
Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ”nu se întrunesc condiţiile politice” pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE.
Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

UE, vis strategic pentru multe state

UE, vis strategic pentru multe state

Complementaritate geopolitică

Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.
Deşi Parisul insistă că CPE ”nu este un substitut” al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ”o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.

Share our work