Turc suspectat de terorism, retinut la Chisinau

Turc suspectat de terorism, retinut la Chisinau

Politistii din Republica Moldova au arestat, zilele trecute, un cetatean turc dat in urmarire internationala, relateaza portalul Jurnal.md. Barbatul a fost retinut la Aeroportul Chisinau, in timp ce incerca sa intre in Moldova. Suspectul in varsta de 48 de ani a sosit cu ruta Frankfurt pe Main-Chisinau si venea in vizita la concubina sa. Conform informatiilor detinute de politie, suspectul a fost condamnat de catre Curtea de Apel din Ankara, Turcia, la 6 ani de privatiune de libertate pentru finantarea terorismului, fiind totodata si membru al unei organizatii teroriste. in fisierul Biroului National Central Interpol barbatul figureaza ca: deosebit de periculos, posibil inarmat, violent, predispus la evadare. Suspectul este detinut in izolatorul de detentie preventiva al Comisariatul general de politie Chișinau și urmeaza a fi extradat autoritatilor turce.

Share our work
Data de 16 mai, la 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul rus, marcata ca zi de doliu la Chisinau

Data de 16 mai, la 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul rus, marcata ca zi de doliu la Chisinau

Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus. Duminica, 13 mai, va fi organizat un mars de comemorare din Piata Marii Adunari Nationale spre ambasadele Rusiei si Turciei, iar seara, la Teatrul verde, va avea loc o manifestatie artistica la care vor evolua si naistul Gheorghe Zamfir si interpretul roman Gheorghe Turda. La 16 mai, cand se implinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei, de asemenea vor fi organizate un sir de manifestatii, inclusiv un Te Deum in Piata Marii Adunari Nationale. Organizatorii le-au cerut institutiilor statului sa ia masuri sporite de securitate, in conditiile in care o manifestatie similara a provocat recent altercatii la Chisinau.

Share our work
Chisinau: Patru politisti condamnati in legatura cu violentele din aprilie 2009

Chisinau: Patru politisti condamnati in legatura cu violentele din aprilie 2009

Patru angajaţi ai Comisariatului de poliţie Ciocana, Chişinău, au fost condamnaţi pentru tortură la câte cinci ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de trei ani.
De asemenea, inculpaţii au fost privaţi de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul MAI pe un termen de trei ani, în baza sentinţei Judecătoriei Ciocana. Procuratura Generală a anunţat că, totodată, instanţa de judecată i-a achitat pe doi dintre aceştia pe cel de-al doilea cap de acuzare înaintat de procurori, şi anume, pentru abuz în serviciu. În context, procurorii vor ataca sentinţa instanţei de judecată, pe care o consideră prea blândă.
Potrivit probelor prezentate de procurori, la 10 aprilie 2009, doi dintre inculpaţi i-au încătuşat în mod abuziv pe doi elevi de la Liceul profesional nr.1 din Chişinău, pe care îi bănuiau de participarea la devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei şi i-au condus la Comisariatul Ciocana. În continuare, aceştia au privat ilegal de libertate victimele pentru 5 ore, în lipsa procesului-verbal de reţinere şi fără a le permite să-şi contacteze părinţii sau avocatul. În acest timp, victimele au fost bătute, torturate, ameninţate şi silite să recunoască participarea la dezordinile în masă, la devastarea şi sustragerea bunurilor materiale din clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului.
În total, în legătură cu acţiunile abuzive comise de reprezentanţii autorităţilor publice împotriva protestatarilor după evenimentele din aprilie 2009, au fost înregistrate şi examinate 108 sesizări. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat. Din numărul total de plângeri, în 58 de cazuri au fost deschise dosare penale.
Un număr de 27 de dosare în privinţa a 43 de poliţişti au fost finalizate şi trimise în judecată. În restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identitatăţii persoanelor care au acţionat ilegal, acestea fiind cu cagule pe cap. Drept rezultat, instanţele de judecată au condamnat nouă poliţişti, iar alţi 18 poliţişti au fost achitaţi.

Share our work
Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.

Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia

La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.

Share our work
Timofti si Basescu au discutat despre anexarea Basarabiei de către Rusia tarista

Timofti si Basescu au discutat despre anexarea Basarabiei de către Rusia tarista

“Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă”, a declarat Traian Băsescu în timpul întâlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că, indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, România va avea aceeaşi atitudine faţă de Republica Moldova. „Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă – România în NATO, România în UE, relaţia strategică România – R. Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi pentru toate partidele, indiferent de culoarea lor politică. Niciun risc, indiferent de ce Guvern se instalează la Bucureşti”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă noul guvern român va menţine „aceeaşi linie” în relaţia cu Chişinăul.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a subliniat că indiferent de orientarea politică a guvernării, România va avea aceeaşi atitudine faţă de ţara sa. „Eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre de aderare a Republicii Moldova la UE”, a spus Timofti.
”Suntem două state suverane, având ca locuitori preponderent români. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”, a  mai spus preşedintele României.

O biserică de lemn în dar

România dăruieşte Republicii Moldova o biserică maramureşeană din lemn şi un milion de cărţi în limba română, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat şi perspectiva majorării numărului de burse acordate studenţilor din R. Moldova. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de cinci mii de burse şi pentru anul şcolar următor, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 mii de burse acordate tinerilor din Republica Moldova”, a spus preşedintele Băsescu.

Trupele ruse vor părări teritoriul R Moldova

Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO – Rusia sau UE – Rusia, utilizând Republica Moldova, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu.
“Vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat: nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă, utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R. Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu! Ce vă pot spune însă cu certitudine şi nu o să contenesc în a face această susţinere – când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu SUA, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în consideraţie că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO”, a spus Traian Băsescu.
El a arătat că atât România, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate de securitatea cetăţenilor celor două state şi că Moscova înţelege că elementele de securitate care vor fi amplasate în România nu vor pune sub semnul întrebării securitatea sa.
Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că problema transnistreană va găsi o rezolvare şi că se va reuşi, la un moment dat, ca trupele ruseşti să fie retrase de pe teritoriul moldovean.
“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări. Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul R. Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica R. Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale”, a precizat Nicolae Timofti.

Sprijin pentru aderarea la UE

“Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept „Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale”, a mai spus preşedintele R Moldova.

Nicolae Timofti, întâlnire cu Patriarhul Daniel

Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeaşi limbă, cultură, credinţă şi tradiţie pentru o mărturie comună în context european şi mondial a fost subliniată în timpul întâlnrii dintre Patriarhul Daniel şi Nicolae Timofti.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei,  pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, şi Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău.
Patriarhul României a salutat prezenţa preşedintelui Nicolae Timofti şi a apreciat preocuparea pentru dialog şi cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire şi s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară şi de migraţie. Patriarhul României a oferit în dar preşedintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa şi câteva albume.
La finalul întâlnirii Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne uneşte, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace şi linişte, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă şi să trăiască cu o credinţă”.

Share our work
R Moldova, tot mai aproape de politicile de Securitate si Aparare UE si NATO

R Moldova, tot mai aproape de politicile de Securitate si Aparare UE si NATO

Consultări Republica Moldova – UE în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) au demarat miercuri la MAEIE. De asemenea, experţi din cadrul NATO, în vizită la Chişinău, evaluează zilele acestea Armata Naţională, aflată în prezent în plin proces de reformare.
Delegaţia Republicii Moldova este condusă de către Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, însoţită de membrii Grupului de Lucru pentru coordonarea procesului de colaborare cu UE în domeniul PSAC. Delegaţia UE este condusă de Timothy Clarke, şef al Direcţiei Politica de Parteneriat şi Acorduri în cadrul PSAC, Serviciul European pentru Acţiune Externă.
Vizita de lucru este rezultatul pozitiv al intensificării dialogului dintre R Moldova cu partenerii europeni (Secretariatul General al Consiliului UE şi statele membre UE), precum şi a corespondenţei la nivel înalt dintre prim-ministrul Republicii Moldova şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în contextul pregătirilor pentru lansarea procesului de cooperare cu UE în domeniul PSAC. Stabilirea unui cadrul de participare a R Moldova în PSAC a UE este o prioritate inclusă în cadrul Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, în conformitate cu Strategia securităţii naţionale a R Moldova şi un angajament asumat în cadrul Acordului de Asociere dintre UE-R Moldova.
Membrii grupului de Lucru au prezentat principalele evoluţii în procesul de pregătire pentru lansarea negocierilor asupra Acordului cadru de cooperare cu UE în domeniul PSAC,care va stabili cadrul şi condiţiile pentru viitoarea eventuală participare a Republicii Moldova la operaţiile UE de gestionare a crizelor. Totodată, pe parcursul vizitei, delegaţia UE va avea o serie de întrevederi la Ministerul Apărării, Comisia parlamentară pentru relaţii externe şi integrare europeană, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, experţi în domeniu.

Experienţa NATO

Republica Moldova se află în prezent în tranziţia spre reformarea domeniului de apărare şi securitate, iar asistenţa NATO în acest proces este binevenită, a declarat viceministrul Apărării, Igor Panfile, în cadrul consultărilor bilaterale cu experţii Procesului de Revizuire şi Planificare a Parteneriatului (PARP). Şeful Direcţiei politică de apărare şi planificare a apărării, locotenent-colonelul Vladimir Ababii, a afirmat că agenda de lucru a experţilor NATO la Chişinău prevede consultaţii bilaterale privind evaluarea implementării obiectivelor de parteneriat asumate de R Moldova. De asemenea, a specificat sursa citată, în cadrul sesiunilor de lucru a experţilor, vor fi discutate aspecte cu privire la Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO.
„Tematica consultărilor bilaterale este multidimensională şi cuprinde atât domeniul apărării, cât şi cel al securităţii naţionale. Este vorba despre consolidarea capacităţilor R Moldova de combatere şi prevenire a terorismului, îmbunătăţirea controlului democratic al sectorului de apărare, inclusiv prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor statale de bază”, a declarat Vladimir Ababii. „Totodată, agenda consultărilor bilaterale include aspecte privind planificarea apărării şi cea bugetară, profesionalizarea Armatei Naţionale, dezvoltarea corpului de subofiţeri, managementul personalului, ameliorarea securităţii şi a muniţiilor, etc”, a mai precizat sursa citată.
Vizita de lucru a grupului de experţi NATO în domeniul Procesului de Planificare şi Revizuire a Parteneriatului (PARP) în Republica Moldova se desfăşoară în perioada 2 – 4 mai. Scopul consultărilor bilaterale este de a trece în revistă reformele implementate în sectorul de apărare şi securitate pe parcursului anului 2011.

Share our work