CE: Republica Moldova intre progrese economice si actiuni sterile impotriva coruptiei

CE: Republica Moldova intre progrese economice si actiuni sterile impotriva coruptiei

Republica Moldova este laudata in anumite sectoare din sfera economica, dar și foarte criticata in ceea ce priveste lupta impotriva coruptie, transparenta si implementarea aquis-ului comunitar se arata in cel mai recent raport emis de Comisia Europeana. Republica Moldova a inregistrat progrese limitate in 2011 in lupta impotriva coruptiei si trebuie sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie, noteaza documentul emis de Comisia Europeana. Negocierile privind viitorul Acord de Asociere UE-Republica Moldova au continuat intr-un ritm bun, iar UE a fost de acord in decembrie sa lanseze negocierile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv ca parte a negocierilor privind Acordul de asociere, se arata in raportul facut public marti de Comisia Europeana, in cadrul evaluarii Politicii de Vecinatate a UE.

Recomandari europene

In ciuda unor intarzieri in adoptarea unor legi importante si a unui numar considerabil de probleme in procesul de implementare, Republica Moldova a inregistrat progrese importante in aproape toate zonele Planului de actiune, considera Comisia Europeana, care transmite Chisinaului si o serie de recomandari pentru 2012. Comisia Europeana invita Republica Moldova sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie si in domeniul aplicarii legii, cu o atentie speciala pentru protejarea drepturilor omului si nevoia urgenta de diminuare a coruptiei. in plus, Chisinaul trebuie sa finalizeze anchetele si actiunile judiciare in legatura cu evenimentele din aprilie 2009. Bruxellesul invita de asemenea Republica Moldova sa se angajeze pro-activ intr-un dialog pragmatic cu Tiraspolul in vederea stabilirii de mecanisme de construire a increderii si a realizarii de progrese tangibile spre o rezolvare comprehensiva a conflictului transnistrean.

Nevoie de transparenta decizionala

Chisinaul trebuie de asemenea sa intensifice reforma in administratia publica, concentrandu-se inclusiv pe aplicarea legilor privind transparenta si accesul la informatii. CE invita de asemenea autoritatile moldovene sa accelereze procesul de privatizare, in special in ceea ce priveste marile companii de stat din telecomunicatii, transport, energie si sectoarele financiare. Republica Moldova trebuie de asemenea sa continue reformele pe termen lung incepute in domeniile asistentei sociale, sanatatii si educatiei, sa faciliteze dialogul social, sa intareasca monitorizarea si aplicarea standardelor in munca si sa intensifice armonizarea cu standardele Organizatiei Internationale a Muncii. Raportul cere de asemenea reforme in adaptarea la aquis-ul UE in comert si zonele legate de comert, pe baza recomandarilor identificate in pregatirile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv. Chisinaul este totodata invitat sa continue reforma in sectorul energetic, inclusiv prin intarirea Agentiei pentru eficienta energetica si implementarea strategiei privind eficienta energetica. Autoritatile moldoneve trebuie de asemenea sa intareasca legislatia privind concurenta si ajutoarele de stat, sa finalizeze ultimii pasi ai primei faze a Planului de Actiune UE-R.Moldova privind liberalizarea regimului de vize si sa intensifice reforma in sectorul aviatiei.

Progrese politico-economice

in domeniul dialogului si reformei politice, R. Moldova a continuat sa inregistreze progrese pe calea conformarii la principiile democratice si statul de drept, se mai arata in raport, care atrage insa atentia ca in 2011 criza politica din jurul alegerii unui nou presedinte a continuat si a amenintat sustenabilitatea procesului de reforma. in plus, mai arata CE, practica judiciara nu a tinut pasul cu recentele imbunatatiri legislative, deciziile instantelor continuand sa faca mai degraba referire la Codul Civil decat la noua legislatie privind libertatea de exprimare. in lupta impotriva coruptiei nu au fost observate decat progrese limitate, in ciuda adoptarii Strategiei Nationale de Securitate si a strategiei nationale anticoruptie in luna iulie, subliniaza Bruxellesul. in 2011, economia R. Moldova a cunoscut o recuperare rapida – cresterea PIB fiind 6,4% -, iar stabilitatea macroeconomica a fost mentinuta. Economia a fost sprijinita de o intelegere cu Fondul Monetar International si de asistenta exceptionala din partea donatorilor, inclusiv un grant de asistenta macrofinanciara din partea UE in valoare de 90 de milioane de euro.

Somaj scazut si comert crescut cu UE

Rata medie a inflatiei in 2011 a fost de 7,6%, comparativ cu 7,4% in 2010. Procesul de consolidare fiscala a continuat in 2011, deficitul bugetar fiind de 2,4% din PIB, se mai specifica in raport. Rata somajului in 2011 a scazut la 6,6%, de la 7,4% in 2010, datorita crearii de locuri de munca in industrie si agricultura. Guvernul a aprobat un Plan national de actiune pentru locuri de munca in februarie, in timp ce in iunie a fost lansat un plan de actiune pentru combaterea muncii ilegale. In 2011, volumul comertului bilateral intre UE si Republica Moldova a crescut cu 27,9%. Chisinaul a facut progrese semnificative in reducerea barierelor tehnice in calea comertului si pentru imbunatatirea mediului de afaceri, dar si pasi pentru adoptarea standardelor sanitare si fitosanitare ale UE, inclusiv prin adoptarea unei strategii privind siguranta alimentara, arata CE. Totusi, Republica Moldova trebuie sa intareasca substantial monitorizarea si aplicarea standardelor in munca, precum si dialogul social, atrage atentia Bruxellesul.

Share our work
Chisinau: Ambasada Rusiei, pichetata de tinerii din PL

Chisinau: Ambasada Rusiei, pichetata de tinerii din PL

Tinerii liberali au pichetat luni Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova în contextul comemorării a 200 de ani de ocupaţie.
Îmbrăcaţi în tricouri albe, cu inscripţia “1812 ocupaţie”, tinerii au format un lanţ viu în faţa Ambasadei, afişând două bannere imense cu inscripţia „Rusia – recunoaşte ocupaţia!”, „1812 – 200 de ani de ocupaţie”. Tinerii liberali au fluturat baloane de culoare neagră, simbol al calvarului ocupaţiei. Totodată, tinerii au organizat şi o expoziţie de fotografii de epocă în care este evocată perioada de ocupaţie a Basarabiei de Rusia Ţaristă şi consecinţele ocupaţiei.
Preşedintele Tineretului Liberal Ion Cebanu, prezent la eveniment, a menţionat că 1812 este anul în care ţara lui Ştefan a fost ruptă în două, iar consecinţele acestei agresiuni sunt resimţite şi în prezent. Vicepreşedintele PL, Anatol Petrencu, profesor universitar, a declarat, fiind solicitat de reprezentanţii mass-media, că “eliberatorul”, venit în 1812, trebuie să plece acasă, amintind că Federaţia Rusă nu şi-a retras armata de pe teritoriul Republicii Moldova.
Ion Bargan, Preşedintele Clubului Studenţilor Liberali, a precizat că revendicarea Tineretului Liberal este recunoaşterea ocupaţiei. “Este o revendicare corectă, cinstită pentru care vom pleda şi în continuare, până când va auzi lumea întreagă că Basarabia a fost ocupată în 1812”, a mai spus Ion Bargan. La eveniment au participat circa 300 de tineri liberali.

Share our work
Nicolae Timofti, la Moscova

Nicolae Timofti, la Moscova

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
„Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

„Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Share our work
Dirk Schuebel: cetatenii RM trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana

Dirk Schuebel: cetatenii RM trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana

Seful Delegatiei Uniunii Europene in Republica Moldova, Dirk Schuebel a declarat intr-un interviu publicat ieri de agentia Info-Prim Neo ca pentru a se accelera procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este nevoie de o mai mare implicare a cetatenilor de peste Prut in acest proces. „In primul rand, cetatenii trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana. Ei trebuie sa fie cat mai activi, sa se implice in procesul de democratizare a Republicii Moldova si in promovarea mesajului european. Consider ca in ultimele luni au fost facuti pasi foarte buni. Societatea civila a devenit cu mult mai activa decat in trecut si nu doar in domeniul politic, dar si in celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. in opinia mea, societatea civila a devenit mai activa si in regiunile tarii. Cand am venit, in 2009, in Republica Moldova societatea civila era activa doar in Chisinau, iar acuma vad ca si in regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. si chiar si in regiunea transnistreana este societate civila activa cu care noi conlucram”, a declarat Schuebel. Oficialul UE a mai spus ca presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, nu are motive sa fie sceptic in privinta modificarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova si ca in continuare se negociaza acest aspect.

Share our work
Ucraina va avea comisie speciala pentru Transnistria

Ucraina va avea comisie speciala pentru Transnistria

Legislativul ucrainean va alcatui o comisie parlamentara responsabila de solutionarea problemei transnistrene, a declarat presedintele comunistilor din Ucraina, Petro Simonenko, in cadrul unei intalniri cu liderul separatist de la Tiraspol Evgheni sevciuk, potrivit Jurnal.md. Pe de alta parte, liderul grupului parlamentar al Radei Supreme (Parlamentul ucrainean-n.r.) pentru relatii cu Republica Moldova, Anatolie Kinah, si-a exprimat pesimismul in privinta rezolvarii in curand a diferendului transnistrean. Deputatul crede ca autoritatile de la Chisinau vor pierde regiunea separatista daca influenta Romaniei asupra Republicii Moldova se va extinde. Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat vineri o vizita de lucru la Kiev, s-a intalnit cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, si cu premierul Mikola Azarov. Timofti a abordat problema transnistreana in cadrul discutiei cu premierul, multumindu-i pentru sprijinul pe care Ucraina il acorda Republicii Moldova in solutionarea diferendului transnistrean, relateaza cotidianul Timpul, in editia electronica. seful statului de la Chisinau a precizat ca nu considera oportuna mentinerea in zona raului Nistru a unor trupe militare, care, in opinia sa, fac dificila circulatia cetatenilor moldoveni de pe cele doua maluri ale Nistrului si pot deveni un factor destabilizator in regiune. Timofti a amintit incidentul petrecut in ianuarie pe podul de langa orasul Dubasari, unde un militar rus a impuscat mortal un cetatean moldovean neinarmat. Mikola Azarov a declarat, la randul sau, ca Ucraina este interesata de solutionarea problemei transnistrene. „Tarile noastre nu au nevoie de un conflict la granita dintre ele”, a mentionat premierul ucrainean. Nicolae Timofti si Mikola Azarov au mai discutat despre cooperarea economica dintre cele doua state si au apreciat ca pozitiva activitatea comisiei interguvernamentale comercial-economice.

Share our work
Davutoglu la Chisinau: Regimul de vize dintre Turcia si R Moldova ar putea fi anulat in 2012

Davutoglu la Chisinau: Regimul de vize dintre Turcia si R Moldova ar putea fi anulat in 2012

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. „Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
„Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.

Share our work