de Razvan Iorga | mai 23, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul Republicii Moldova a adoptat miercuri controversatul proiect al legii antidiscriminare, care se va numi Legea cu privire la asigurarea egalitatii, care a provocat deja reactii negative atat din partea unor reprezentanti ai Bisericii si ai unor organizatii religioase, cat si a organizatiilor neguvernamentale de protectie a drepturilor omului. Legea prevede egalitatea tuturor cetatenilor Republicii Moldova, ceea ce ii nemultumeste pe clerici care considera ca astfel minoritatile religioase si cele sexulae, in special, vor obtine prea multe drepturi. Episcopul de Balti si Falesti, Marchel, a declarat ca se va opune adoptarii acestei legi, lansand apeluri catre deputati. Tototada, el a anuntat ca isi va aduce sustinatorii la proteste, joi, in fata Parlamentului. In acelasi timp, societatea civila acuza autoritatile ca nu au tinut cont de recomandarile sale. Legea nu permite casatoriile dintre persoanele de acelasi sex, precum si adoptiile. Sintagma „orientare sexuala, ca motiv pentru discriminare, a ramas doar in articolul referitor la discriminarea la locul de munca. Guvernul a elaborat inca din februarie 2011 proiectul Legii antidiscriminare, dar ulterior a fost retras din parlament in urma mai multor critici, inclusiv din partea unor reprezentanti ai aliantei de guvernare. Ulterior a fost elaborat un alt proiect, care a fost modificat din nou in urma presiunilor din partea societatii. Premierul Vlad Filat a declarat miercuri ca proiectul respectiv de lege, precum si cel de reformare a Centrului anticoruptie, votat in cadrul aceleeasi sedinte, reprezinta ultimele restante ale Republicii Moldova in dialogul cu Uniunea Europeana pentru realizarea primei faze a planului de actiune pentru liberalizarea regimului de vize.
de Anatol Terzi | mai 23, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO, însă, pentru aceasta este nevoie de voinţă politică la Chişinău, consideră ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.
“Este o decizie politică care consider că este benefică pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-altantic în special în spaţiul european. Dar mai mult consider că este un beneficiu pentru ţările NATO. Nu văd direct cum ar putea beneficia Republica Moldova de acest scut antirachetă. Fiind partener cu NATO, indirect, cred că putem beneficia de un schimb de informaţie, date care ar putea aceste radare să le colecteze, doar dacă va fi voinţa politică”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat radio Europa Liberă.
“Luând în consideraţie că noi suntem doar partener şi nu un partener foarte activ în relaţiile cu NATO. Totodată, având şi susţinerea limitată cum arată ultimele sondajele a populaţiei din Republica Moldova, cred că noi ar trebui să depunem eforturi mai mari pentru a beneficia de toate privilegiile care ni le dă acest parteneriat Moldova-NATO. Trebuie să fie un program mai amplu de explicare populaţiei ce înseamnă NATO, care sunt scopurile, care sunt criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Populaţia de la noi nu cunoaşte şi trăieşte cu acea percepţie încă învechită.”, a mai spus Vitalie Marinuţa.
“El este un scut pentru ţările NATO. Cred că acoperire el ar putea să aibă şi deasupra Republicii Moldova, însă vom beneficia sau nu de acele date pentru ţara noastră, iarăşi, depinde de implicarea noastră în cooperarea cu NATO. Oricum partenerii nu contribuie financiar la dezvoltarea acestui scut antirachetă, dar totodată, dacă suntem parte componentă a sistemului internaţional de securitate şi cooperăm prin intermediul planului individual de parteneriat Moldova-NATO, cred că vom putea în unele cazuri limitate să beneficiem de date din cadrul acestui sistem. De date care nu vor fi secrete sau vor fi limitate”, consideră ministrul Apărării din Republica Moldova.
de Anatol Terzi | mai 23, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Participarea militarilor din Republica Moldova la exerciţiile multinaţionale contribuie la creşterea interoperabilităţii cu militarii altor ţări în operaţiuni de menţinere a păcii.
„Ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru a detaşa militari în contingente internaţionale. Acesta va contribui la creşterea credibilităţii partenerilor străini faţă de Armata Naţională în particular, cât şi Republica Moldova în ansamblu. Militarii Armatei Naţionale sunt pregătiţi pentru a reprezenta ţara la nivelul cuvenit”, a subliniat maiorul maiorul Oleg Fornea, comandantul unui contingent de militari care participă la un exerciţiu multinaţional.
Contingentul Armatei Naţionale detaşat la exerciţiul multinaţional „Cooperative Longbow — Lancer 2012” din Macedonia, a participat marţi la ceremonia oficială de deschidere a aplicaţiei desfăşurată la poligonul Krivolak. General-locotenentul Alfredo Cardona Torres, comandantul Comandamentului Forţelor Aliate Madrid, a declarat că scopul exerciţiului „Cooperative Longbow — Lancer 2012” este de a creşte interoperabilitatea dintre NATO şi partenerii săi în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace. „Doar printr-o colaborare eficientă dintre ţări se poate asigura securitatea şi bunăstarea. Cooperative Lancer —Longbow are scopul de a antrena, a exersa şi promova interoperabilitatea ţărilor Parteneriatului pentru Pace prin implementarea standardelor NATO”, a subliniat oficialul NATO.
36 de militari din R Moldova
În acest an exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” constă din trei faze: instruire şi training individual, training colectiv la nivel de pluton şi faza finală, training în câmp. De asemenea, militarii vor fi implicaţi în patrulare montană, operaţiuni de securizare a frontierelor, etc. Exerciţiul Cooperative Longbow are ca scop pregătirea comandamentelor de nivel de brigadă în cadrul unor scenarii de răspuns în situaţii de criză sub conducerea NATO. Pe de altă parte, exerciţiul Cooperative Lancer este un exerciţiu de pregătire orientat spre dezvoltarea capabilităţilor în cadrul operaţiunilor de prevenire a situaţiilor de criză, soluţionare a conflictelor şi operaţiuni post-conflict de consolidare a păcii.
Armata Naţională a detaşat la exerciţiu 36 de militari, dintre care 10 ofiţeri la exerciţiul de stat major, iar 26 militari pentru exerciţiul în teren. Ţările participante la exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” sunt: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Georgia, Kazakhstan, R Moldova, Muntenegru, Serbia, Elveţia şi Ucraina.
de Razvan Iorga | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova este gata sa treaca la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana. Potrivit expertilor Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Parlamentul de la Chisinau trebuie sa adopte, cel tarziu saptamana viitoare, Legea antidiscriminare si Legea cu privire la reforma CCCEC pentru ca subiectul sa nimereasca pe agenda Consiliului de Cooperare Uniunea Europeana – Republica Moldova, care se va desfasura in luna iunie, potrivit Info-Prim Neo. Dupa prezentarea unei retrospective a evolutiilor inregistrate in ultimele 6 luni, Leonid Litra, expert IDIS, a declarat ca Republica Moldova trebuie sa adopte si cele doua legi mentionate pentru ca niciun stat european sa nu sa se opuna deciziei ca Republica Moldova sa treaca la cea de-a doua etapa de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize. „Prima faza tine exclusiv de adoptarea cadrului legal. S-a tinut cont de toate rigorile Uniunii Europene si nu vad de ce cele doua legi care au ramas a fi adoptate trebuie sa reprezinte un impediment in realizarea acestui obiectiv atat de semnificativ pentru tara noastra”, a declarat Leonid Litra pentru Info-Prim Neo. Expertul spune ca societatea moldoveneasca va avea de castigat, atat beneficiul de a calatori in spatiul european fara vize, cat si beneficiul unei reforme ample a sistemului justitiar. Trecerea la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize este o prioritate evidentiata de premierul Vlad Filat in raportul de activitate al Guvernului, prezentat de in fata Parlamentului pe 27 aprilie.
de Razvan Iorga | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cu toate ca autoritatile de la Chisinau si Tiraspol au convenit reluarea circulatiei trenurilor de marfa prin regiunea separatista, acest lucru nu s-a produs si in teren.Trenul care a pornit acum o luna de la Rabnita in directia Ucrainei a fost primul si ultimul marfar ce a traversat regiunea separatista, scrie Jurnal.md. Dezvaluirea a fost facuta astazi de șeful misiunii OSCE la Chisinau, Jenifer Brush. „Am vizitat Tiraspolul saptamana trecuta și am discutat despre noi posibilitați de reluare a transportului feroviar. Suntem convinși ca transportul feroviar prin regiunea transnistreana va fi reluat, insa nu putem spune cand”, a declarat Jenifer Brush. Premierul Vlad Filat s-a aratat deranjat de dezvaluirea facuta de OSCE. „Nici OSCE, nici alte instituții nu au posbilitatea sa ia decizii in locul autoritaților. Proiectul a fost finalizat. Sunt probleme tehnice care vizeaza relațiile la nivel de cale ferata”, a menționat Filat. Circulatia transportului feroviar marfar si de calatori prin Transnistria a fost sistata in martie 2006. A fost un raspuns al Tiraspolului la blocajul pregatit de autoritatile de la Chisinau si Kiev. Atunci, Moldova si Ucraina au convenit sa blocheze exporturile transnistrene pentru companiile care nu sunt inregistrate pe malul drept al Nistrului. Din 2006 garniturile traverseaza hotarul moldo-ucrainean pe la Ocnita parcurgand cu peste 350 de km mai mult decat prin Transnistria. Luna trecuta premierul Vlad Filat si liderul separatist Evgheni Sevciuk vorbeau la unison despre rezolvarea acestei problema, dar realitatea ii contrazice.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
„Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei „reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care „ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
„Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. „, a declarat Traian Băsescu.
Executivul Republicii Moldova a adoptat miercuri controversatul proiect al legii antidiscriminare, care se va numi Legea cu privire la asigurarea egalitatii, care a provocat deja reactii negative atat din partea unor reprezentanti ai Bisericii si ai unor organizatii religioase, cat si a organizatiilor neguvernamentale de protectie a drepturilor omului. Legea prevede egalitatea tuturor cetatenilor Republicii Moldova, ceea ce ii nemultumeste pe clerici care considera ca astfel minoritatile religioase si cele sexulae, in special, vor obtine prea multe drepturi. Episcopul de Balti si Falesti, Marchel, a declarat ca se va opune adoptarii acestei legi, lansand apeluri catre deputati. Tototada, el a anuntat ca isi va aduce sustinatorii la proteste, joi, in fata Parlamentului. In acelasi timp, societatea civila acuza autoritatile ca nu au tinut cont de recomandarile sale. Legea nu permite casatoriile dintre persoanele de acelasi sex, precum si adoptiile. Sintagma „orientare sexuala, ca motiv pentru discriminare, a ramas doar in articolul referitor la discriminarea la locul de munca. Guvernul a elaborat inca din februarie 2011 proiectul Legii antidiscriminare, dar ulterior a fost retras din parlament in urma mai multor critici, inclusiv din partea unor reprezentanti ai aliantei de guvernare. Ulterior a fost elaborat un alt proiect, care a fost modificat din nou in urma presiunilor din partea societatii. Premierul Vlad Filat a declarat miercuri ca proiectul respectiv de lege, precum si cel de reformare a Centrului anticoruptie, votat in cadrul aceleeasi sedinte, reprezinta ultimele restante ale Republicii Moldova in dialogul cu Uniunea Europeana pentru realizarea primei faze a planului de actiune pentru liberalizarea regimului de vize.