de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Dmitri Medvedev a avut miercuri, în Turkemenistan, o întâlnire cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat. De asemenea, premierul de la Chişinău s-a întâlnit şi cu preşedintele turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Filat şi Medvedev s-au întâlnit în marja Reuniunii şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care are loc în capitala Turkmenistanului, Aşhabad. „Mă bucur că am avut posibilitatea realizării unui schimb de opinii cu privire la problemele noastre regionale în cadrul Reuniunii şefilor de guvern din statele membre ale CSI”, i-a spus Medvedev lui Filat, punctând că aceasta este prima lor întâlnire în calitate de premieri. Medvedev a preluat atribuţiile de prim-ministru pe 8 mai, după expirarea mandatului său de şef de stat.
Dmitri Medvedev şi-a exprimat speranţa construirii unor relaţii de lucru eficiente şi prieteneşti cu Chişinăul. El a apreciat că aceasta „ar fi, fără îndoială, un lucru util pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale de bună vecinătate dintre Rusia şi Republica Moldova. La rândul său, Vlad Filat l-a felicitat pe Medvedev cu ocazia numirii acestuia în funcţia de şef al guvernului rus. Premierul Republicii Moldova a menţionat că în 2012 s-au împlinit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă şi zece ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare. „A fost o perioadă complicată, dar am reuşit să stabilim relaţii bune”, a spus Vlad Filat, declarându-se optimist cu privire la viitorul relaţiilor dintre cele două state.
În cadrul întrevederii, cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, Preşedinte al Turkmenistanului, a fost examinat un spectru larg de subiecte ce vizează relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Turkmenistan, dar şi aspecte privind cooperarea internaţională. În mod special a fost discutată perspectiva colaborării în domeniile energetic şi agricultură, fiind exprimat interesul reciproc pentru diversificarea şi aprofundarea ei. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea impulsionării cooperării în domeniul turistic. Cei doi oficiali au convenit asupra creării Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, ce va avea în sarcină elaborarea şi implementarea mecanismelor de valorificare a potenţialului economic.
Principalele direcţii de activitate ale Comisiei vor viza domeniile: energetic, agricultura, investiţii, construcţii etc. Prima şedinţă a comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare economică va avea loc pînă la finele anului în curs. În anul 2012, se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Turkmenistan.
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prioritatile Chisinaului in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI) sunt asigurarea circulatiei libere a oamenilor, aprofundarea relatiilor comercial-economice cu tarile-membre, precum si cooperarea in sfera cultural-umanitara, a declarat miercuri la Ashabad prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, care a participat la reuniunea sefilor de guverne din cadrul organizatiei. In cadrul reuniunii au fost discutate chestiuni ce tin de domeniul economic, asigurarea securitatii energetice si alimentare, prin promovarea proiectelor comune in aceste domenii, potrivit unui comunicat al executivului de la Chisinau. La finalul summitului, sefii delegatiilor oficiale au semnat un set de documente ce vizeaza cooperarea in diverse domenii, inclusiv in domeniul industriei, culturii si turismului. Comunitatea Statelor Independente a fost constituita dupa destramarea URSS din 12 din cele15 foste republici sovietice (cu exceptia statelor baltice), iar ulterior Georgia a renuntat la calitatea de membru, dupa razboiul cu Rusia din august 2008.
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova a inregistrat in primele trei luni ale anului curent progrese nesemnificative, sau chiar regrese atat in domeniul protectiei drepturilor omului, cat si la reforma justitiei si combaterea coruptiei, potrivit publicatiei trimestriale Euromonitor, prezentata marti la Chisinau. Lipsa unui progres sesizabil in domeniul drepturilor omului este cauzata de inexistenta unor mecanisme eficiente de investigare si sanctionare a cazurilor de violare a drepturilor omului, potrivit directorului ADEPT, Igor Botan. Investigarea si sanctionarea abuzurilor comise in urma protestelor din 7 aprilie 2009 au esuat, in acelasi timp inregistrandu-se si un regres in asigurarea drepturilor la intrunire a minoritatilor sexuale, potrivit co-autorului Euromonitor. Igor Botan a mai remarcat ca reforma justitiei s-a redus doar la aprobarea strategiilor, iar combaterea coruptiei reprezinta unul din cele mai mari esecuri ale autoritatilor. Potrivit expertului, politizarea institutiilor statului este una din principalele impedimente in realizarea reformelor. Studiul mai mentioneaza ca, in pofida schimbarii administratiei nerecunoscute de la Tiraspol, eforturile in vederea reglementarii transnistrene au avut un impact moderat. Tiraspolul prefera tactica ‘pasilor mici’ si rezolvarea problemelor economice. si in domeniul economic Republica Moldova are restante, inclusiv prin tergiversarea legilor in domeniul concurentei, potrivit directorului Expert-Grup, Valeriu Prohnitchi. El a recomandat autoritatilor sa-si consolideze vointa politica si sa accelereze reforma administratiei publice locale si centrale. Publicatia trimestriala Euromonitor, realizata cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros-Moldova, urmareste realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova in procesul de integrare europeana.
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania urmeaza sa investeasca pentru constructia gazoductului Iasi – Ungheni suma de 64,79 milioane lei romanesti (peste 14,5 milioane de euro). Constructia urmeaza sa fie realizata intr-un interval de circa doi ani, se pune intr-un proiect-hotarare publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. Conform Notei de fundamentare a proiectului, interconectarea sistemelor de transport gaze naturale, atat pentru Romania, cat si pentru Republica Moldova constituie un obiectiv strategic si contribuie la consolidarea securitatii energetice a celor doua tari. In primul an, pentru construirea conductei pe teritoriul romanesc este stabilita o investitie de aproximativ 16,457 milioane lei romanesti (3,7 milioane de euro), iar in al doilea an – circa 48,334 milioane lei romanesti (10,8 milioane de euro). Conducta de interconectare a Sistemului de transport gaze din Romania cu Sistemul de transport gaze din Republica Moldova va avea o lungime de 43,28 km. Pe teritoriul Romaniei lungimea conductei va fi de 32,8 km, iar pe teritoriul Republicii Moldova va avealungimea de 10,48 km. Lungimea traversarii raului Prut este de 736 m din care 602 m pe teritoriul Romaniei si 134 m pe teritoriul Republicii Moldova. Conform fisei tehnice convenite intre specialistii celor doua tari conducta va fi capabila sa transporte gaze naturale in ambele sensuri si va avea capacitatea maxima de transport de 1,5 miliarde mc/an la presiunea de proiectare de 55 bar. Pe teritoriul Republicii Moldova gazoductul se va cupla in conducta de presiune inalta Balti – Ungheni la aproximativ 1.800 m Sud de statia de distributie a gazelor Todiresti, Raionul Ungheni. Ministrul Economiei din Republica Moldova Valeriu Lazar a declarat recent ca valoarea totala a proiectului de constructie a gazoductului Iasi – Ungheni este de 19 milioane de euro, iar Comisia Europeana va oferi Chisinaului un grant de sapte milioane de euro. Din aceasta suma Republicii Moldova ii revin trei milioane de euro, iar Romaniei suma de patru milioane de euro
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu sustine ca guvernarea AIE ar trebui sa fie mai insistenta in cererea de retragere a trupelor rusesti de pe teritoriul national al Republicii Moldova. Declaratia a fost facuta la intoarcerea la Chisinau de la Adunarea Parlamentara a NATO de la Tallin, din Estonia. „Noi trebuie sa ne gandim mai putin la supararea Federatiei Ruse, pentru ca avem aceleasi drepturi de a ne hotari de unii singuri soarta. Cu cat mai insistenti vom fi noi in aceasta problema, cu atat mai devreme vom gasi intelegere din partea Federatiei Ruse”, a declarat Mihai Ghimpu. Presedintele PL, formatiune care face parte din coalitia de guvernare, considera nejustificate argumentele rusesti privind prezenta fortelor sale militare in stanga Nistrului, prin faptul ca NATO s-a apropiat de hotarele Rusiei. „NATO este Alianta care pledeaza pentru libertate si pace. Lumea, care e cointeresata in pace si securitatea cetatenilor, indiferent din care stat fac parte, daca doresc, gasesc cum si unde sa abordeze subiectele, inclusiv si ale noastre, ce tin de prezenta si retragerea armatei ruse de pe teritoriul nostru”, a mentionat Ghimpu.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România este, alături de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, unul dintre principalii finanţatori externi ai Republicii Moldova din ultimii doi ani.
Aceasta, datorită Acordului semnat în 2010 prin care şi-a asumat obligaţia să acorde vecinului său estic un grant în valoare de 100 de milioane de euro. Din anul 2010 şi până în prezent, Republica Moldova a contractat credite şi granturi în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat vineri secretarul general al guvernului, Victor Bodiu, în cadrul unui seminar despre asistenţa externă acordată Republicii Moldova. Potrivit acestuia, mai există angajamente din partea donatorilor externi în valoare de jumătate de miliard de euro.
Cel mai mare donator este Uniunea Europeană cu 315 milioane de euro, urmată de SUA – 280 de milioane, Banca Mondială – 260 de milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 200 de milioane de euro şi România cu 102,3 milioane de euro.
Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene a crescut de zece ori în ultimii ani şi va ajunge la un miliard de euro, a declarat reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Kaido Sirel. Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de asistenţă externă sunt agricultura, infrastructura socială şi transportul.
