Republica Moldova, vizitata de Cancelarul german Angela Merkel

Republica Moldova, vizitata de Cancelarul german Angela Merkel

Până la sfârşitul acestei veri, în premieră, Cancelarul german Angela Merkel se va afla într-o vizită oficială în Republica Moldova.
Anunţul a fost făcut vineri de prim-ministrul Vlad Filat, în timpul unei conferinţe de presă prilejuită de vizita sa de lucru la Bruxelles şi Luxemburg, în perioada 26-28 iunie. Filat a precizat că, vineri dimineaţă, a semnat o dispoziţie privind iniţierea pregătirilor pentru primirea oficialului german. Data vizitei urmează să fie stabilită ulterior de comun acord cu partea germană.
Potrivit lui Vlad Filat, agenda vizitei este „una plină” şi include subiecte ce ţin de stadiul relaţiilor bilaterale dintre Republica Federală Germania şi Republica Moldova, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi, cu certitudine, va fi abordată problema reintegrării.
Filat spune că această vizită va însemna foarte mult pentru Republica Moldova. În context, premierul de la Chişinău a precizat că are aşteptări mari de la această vizită, în condiţiile în care personalităţile marcante au atitudine bună faţă Republica Moldova, doresc să ajute şi dispun de capacităţi decizionale.

Share our work
Armata R. Moldova, apta pentru misiuni internationale de mentinere a pacii

Armata R. Moldova, apta pentru misiuni internationale de mentinere a pacii

Republica Moldova este certificată să participe în operaţiuni de menţinere a păcii cu mandat internaţional.
Decizia a fost luată joi de grupul de experţi internaţionali, care, această săptămâna, au evaluat subunităţile Armatei Naţionale conform Conceptului Capabilităţilor Operaţionale. Prezent la eveniment, ambasadorul SUA în R. Moldova, William H. Moser, s-a arătat mulţumit de prestaţia militarilor moldoveni. „Consider că mijloacele financiare investite de către Statele Unite în organizarea exerciţiului CCO au meritat efortul. Am ajuns la concluzia că trupele moldoveneşti sunt bine pregătite în conformitate cu standardele internaţionale, astfel încât contribuţia acestora la menţinerea păcii în lume să fie eficientă. Datorită rezultatelor pe care le-au arătat în cadrul exerciţiului, pot afirma că militarii Armatei Naţionale sunt gata să participe în misiunile internaţionale”, a afirmat Moser.
Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, prin aderarea, în 2007, la Conceptul Capabilităţilor Operaţionale, Republica Moldova a confirmat o dată în plus că este interesată să treacă de la statutul de consumator de securitate regională şi internaţională la cel de furnizor de securitate, fiind capabilă să acţioneze în teatrele de operaţii, alături de partenerii săi.
În acest an, în cadrul etapei finale au fost evaluaţi 98 de militari din compania de infanterie a Batalionului 22 de Menţinere a Păcii şi grupa de genişti din componenţa Batalionului Geniu „Codru”. Abilităţile profesionale ale militarilor moldoveni au fost testate de 10 evaluatori naţionali, monitorizaţi de către trei ofiţeri din Italia şi Portugalia la planificarea operaţiilor, procesul de executare a misiunilor, asigurarea logistică, comandă şi control şi administrarea personalului. Scenariul exerciţiului a cuprins 45 de evenimente şi incidente specifice teatrelor de operaţii internaţionale. Cele mai importante au fost operaţiunile de convoi şi patrulare, deplasarea tactică, inspecţia de câmp, controlul mulţimii, asigurarea măsurilor de protecţie şi acordarea asistenţei medicale.
Armata Naţională a aderat la CCO în 2007. Conceptului Capabilităţilor Operaţionale este un instrument de colaborare în cadrul programului Parteneriat pentru Pace, exprimat prin implementarea standardelor occidentale în instruirea şi evaluarea subunităţilor declarate şi oferă R. Moldova posibilitatea de a participa la operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii.

Share our work
72 de ani de la 28 iunie 1940: Proteste la Chisinau

72 de ani de la 28 iunie 1940: Proteste la Chisinau

foto: jurnal.md

Aproximativ 200 de persoane au condamnat joi seara ocuparea Basarabiei de către fosta Uniune Sovietică, în cadrul unei acţiuni de protest desfăşurate în faţa Ambasadei Rusiei la Chişinău. În acelaşi timp, participanţii la o contramanifestaţie au elogiat rolul Rusiei de eliberator al Moldovei.
Reprezentanţii Consiliului Unirii şi Acţiunii 2012 consideră 28 iunie 1940 o zi neagră în calendar, care a avut consecinţe extreme de negative asupra acestui teritoriu, precum deportările, foametea şi colectivizarea forţată. Aceştia au scandat lozinci pro-unioniste dar şi împotriva Federaţiei Ruse şi a ruşilor care locuiesc în Republica Moldova, precum „Afară javrele din ţară”, „Criminali”, etc.
Pe de altă parte, câteva zeci de reprezentanţi ai Ligii Tineretului Rus şi Partidului Patrioţii Moldovei, cunoscute pentru propagarea anti-românismului, au calificat data de 28 iunie 1940 ca o eliberare „de sub ocupanţii români”, mulţumindu-i pentru aceasta Rusiei. Mai multe zeci de poliţişti au înconjurat sediul Ambasadei Rusiei şi au format cordoane între participanţii la cele două manifestaţii, pentru a evita incidentele.
Joi, viziunile diferite privind semnificaţia acestei zile s-au manifestat şi în parlament, unde unii deputaţi au ţinut un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma ocupaţei sovietice, în timp ce opoziţia comunistă s-a felicitat pentru „eliberarea de sub ocupaţia română”. Actualul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv două regiuni de la nord şi sud care în prezent sunt părţi componente ale Ucrainei, au fost anexate de către fosta URSS la 28 iunie 1940, în urma unei înţelegeri secrete din cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov.

Share our work
Predintele RM Nicolae Timofti convoaca Consiliul de Securitate impotriva raidurilor bancare

Predintele RM Nicolae Timofti convoaca Consiliul de Securitate impotriva raidurilor bancare

Presedintele Nicolae Timofti s-a aratat extrem de deranjat de faptul ca nimeni nu a fost tras la raspundere în cazul atacurilor raider asupra sistemului bancar din Republica Moldova. El opineaza ca institutiile statului nu au actionat eficient pentru a stopa atacurile. In acest sens, seful statului a decis sa convoace vineri Consiliul Suprem de Securitate unde sa vina cu explicatii procurorul general, Valeriu Zubco, ministrul Finantelor, Veaceslav Negruta, guvernatorul Bancii Nationale, Dorin Dragutanu, si directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu. În cadrul sedintei, Timofti va cere conducatorilor acestor institutii explicatii de ce nu au folosit toate prerogativele pentru a stopa atacurile raider si sa spuna cum înteleg ei ca trebuie sa fie coordonata activitatea lor în asemenea situatii. „Potrivit informatiilor pe care le detine presedintele, institutiile statului nu au actionat si nu au tras la raspundere persoanele care au organizat atacurile raider”, a precizat, în cadrul unui briefing, purtatorul de cuvant al presedintelui, Vlad Turcanu. Mai mult, dupa sedinta de maine, presedintele Timofti va cere ajustarea cadrului legislativ si normativ, dar si a activitatii institutiilor judiciare.

Share our work
Bani europeni mai multi in conturile Republicii Moldova prin Parteneriatul Estic demarat de UE

Bani europeni mai multi in conturile Republicii Moldova prin Parteneriatul Estic demarat de UE

Bruxelles-ul va aloca Chisinaului inca 28 de milioane de euro in cadrul Programului Parteneriatul Estic pentru Cooperare si Integrare, pentru a sprijini reformele statului, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene (CE). Comisarul European pentru Extindere, Stefan Fule, a avut o intâlnire cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, la incheierea careia a dat o declaratie de presa. „I-am felicitat pe moldoveni pentru progresele indiscutabile”, arata oficialul in declaratia sa, mentionând „progresele in domeniul stabilitatii politice, cu alegerea presedintelui Timofti si revenirea opozitiei comunsite in Parlament, in domeniul reformelor, prin adoptarea unor legi si strategii necesare, in ceea ce priveste problema transnistreana”. Comisarul face totodata o trecere in revista a problemelor discutate si a prioritatilor stabilite in cadrul intâlnirii, mentionând „atitudinea pozitiva in ceea ce priveste negocierile in cadrul Acordului de Asociere si progresele inregistrate in perspectiva stabilirii unei zone comerciale libere, care va contribui la integrarea Republica Moldova in UE”. Fule a amintit si câteva dintre provocarile cu care se confrunta Chisinaul in continuare, mentionând in acest sens „asigurarea sustenabilitatii reformelor, coeziunea societatii moldovene si importanta consolidarii luptei impotriva coruptiei si imbunatatirea climatului pentru afaceri si investitii”. „I-am oferit premierului Filat asigurari ca UE va sprijini in continuare ambitiile europene ale statului, pentru binele cetatenilor sai. in acest context, m-am bucurat sa anunt ca UE confirma prin fapte aplicarea principiului «mai mult pentru mai mult», concret, am decis astazi sa alocam inca 28 de milioane de euro in cadrul Programului Parteneriatul Estic pentru Cooperare si Integrare (Ea PC), pentru a sprijini reformele R. Moldova, in special cele in domeniul Justitiei, dezvoltarea zonelor rurale si actualizarea sistemului de sanatate. Aceasta suplimenteaza cu 30 la suta fondurile de garantare in 2012, la un total de 122 de milioane de euro”, a precizat comisarul.

Share our work
SUA, cu fata tot mai mult spre Chisinau in privinta schimburilor comerciale bilaterale

SUA, cu fata tot mai mult spre Chisinau in privinta schimburilor comerciale bilaterale

Congresul american a initiat un proiect de lege cu privire la excluderea Moldovei de sub incidenta Amendamentului Jackson-Vanik, fapt ce ar putea ajuta la dezvoltarea relatiilor bilaterale in domeniul schimburilor economice. Amendamentul Jackson-Vanik a fost adoptat de Congresul SUA in 1974, in timpul Razboiului Rece și interzice un tratament preferential in comert pentru tarile care incalca grav sau ingradesc drepturile cetatenilor sai de a emigra. Amendamentul a fost anulat pentru patru state din spatiul CSI precum Kargazstan, Georgia in 2000, pentru Armenia, in 2004, Ucraina in 2005. Documentul urmeaza sa treaca prin Congres si Senat pana in toamna 2012, fiind promovat de Grupul de Prieteni ai Moldovei in Congresul SUA, anunta Unimedia.md. Vestea a venit la finalul intrevederii de miercuri dintre seful Parlmentului de la Chisinau, Marian Lupu, si ambasadorul SUA in Republica Moldova, Henry Moser. in cadrul intrevederii am facut un bilant al vizitei delegatiei parlamentare al RM la Washington din saptamana trecuta. Am vorbit si despre inaugurarea oficiala a grupului de sustinere politica pentru RM in cadrul Congresului american, o actiune in premiera, de o importanta practica. Noi nu am avut pana acum o platforma de lobby a intereselor tarii noastre, intereselor de colaborare moldo-americane. De aici incolo avem un asemenea grup, care astazi intruneste peste 28 de congresmani si senatori. O prima actiune a acestui grup va fi incercarea de a promova pana la alegerile prezidentiale si parlamentare din SUA din toamna acestui an, 2 legi – una in Congres si una in Senat, privind eliminarea amendamentului Jackson-Vanik pentru Republica Moldova. Asta ar duce la deschiderea posibilitatilor de a negocia un acord de liber schimb cu SUA pentru a stimula exporturile din tara noastra”, a declarat Lupu. La randul sau, ambasadorul american a spus ca vizita lui Marian Lupu a reinnoit interesul Congresului american fata de eliminarea amendamentului Jackson-Vanik. „Administratia presedintelui Obama s-a aratat disponibila sa acorde tot sprijinul necesar. Totuși, aceasta decizie trebuie luata de Congresul american. in cadrul convorbirii noastre cu dl Lupu, dumnealui m-a asigurat ca a discutat cu cativa congresmeni influenti care ar putea ajuta la solutionarea acestei probleme”, a mentionat Moser. In cadrul unei vizite recente in SUA, Lupu a avut mai multe intalniri cu congresmani americani, care l-au asigurat ca opinia grupurilor politice din cadrul Congresului este favorabila excluderii Moldovei de sub incidenta amendamentului. Grupul de Prieteni ai Moldovei in Congresul SUA “Congressional Moldova Caucus”, a fost instituit pe 19 martie 2012 si lansat oficial la 20 iunie curent. Ministrul de Externe de peste Prut, Iurie Leanca, a declarat ca Republica Moldova ar putea scapa de acest amendament pana la sfarsitul lui 2012.

Share our work