de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.
Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce
Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. „Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
„Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.
de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat vineri Guvernul Republicii Moldova să îşi respecte angajamentul de a adopta o lege antidiscriminare.
„Îndemnăm Guvernul moldovean să acţioneze conform angajamentului pe care şi l-a asumat de a adopta o legislaţie conformă obligaţiilor internaţionale în materie de drepturile omului, care ar fi trebuit să fie în vigoare de mult timp”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Ravina Shamdasani.
Deşi legea se află în pregătire din 2008, în prezent este dezbătută în continuare, în contextul în care urmează să aibă loc consultaţii cu Guvernul. Unul dintre punctele disputate ale acestei legi este interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală. „Dat fiind nivelul de ostilitate faţă de homosexuali, lesbiene şi transgen în R.Moldova, inclusiv îndemnuri la ură din partea unor politicieni şi funcţionari, este imperativ ca legea să fie adoptată. Aşa cum a subliniat în mai multe rânduri Înaltul Comisar (Navi Pilay), actele de violenţă şi de discriminare împotriva homosexualilor, lesbienelor şi persoanelor transgen constiuie încălcări ale drepturilor omului şi trebuie interzise”, a subliniat Shamdasani.
Această lege era una dintre problemele principale ridicate de Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului Navi Pillay în cadrul vizitei sale în această ţară, în noiembrie 2011. De asemenea, proiectul de lege figurează în raportul de evaluare periodică a situaţiei din R.Moldova adoptat în martie. Sub egida Consiliului ONU al Drepturilor Omului, procesul de elaborare a rapoartelor de evaluare periodică include o examinare a situaţiei drepturilor omului în toate statele membre ONU, o dată la patru ani.
Purtătoarea de cuvânt a anunţat că UNHCR salută, pe de altă parte, angajamentul societăţii civile moldovene în dezbaterea publică, dar şi pentru promovarea legii, care va oferi în acelaşi timp protecţie şi celorlalte minorităţi, ca cea romă, grupurile religioase şi persoanele seropozitive sau bolnave de SIDA.
de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Un poliţist rus şi un presupus rebel au fost ucişi sâmbătă în cursul unei confruntări în Daghestan, republică instabilă din Caucazul rus, a făcut cunoscut o sursă din cadrul poliţiei.
Schimbul de focuri a avut loc la graniţa dintre raioanele Sergokalin şi Kaiakent din estul Daghestanului, a precizat sursa amintită. Potrivit informaţiilor preliminare, rebelul ucis era un cetăţean turc, a adăugat sursa citata de persa rusă.
După primul război din Cecenia (1994-1996) dintre forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat treptat şi s-a extins tot mai mult dincolo de frontierele acestei mici republici pentru a se transforma, la mijlocul anilor 2000, într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord, dar mai ales în Daghestan.
Atentatele, exploziile şi atacurile armate ce vizează responsabili ai forţelor de ordine au loc aproape zilnic. Astfel, la 3 mai, 13 persoane au fost ucise şi peste o sută rănite într-un dublu atentat comis la periferia oraşului Mahacikala, capitala Daghestanului. A fost vorba despre atentatul cel mai sângeros comis anul acesta în regiune.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.
de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat sâmbătă sprijinul Moscovei faţă de Osetia de Sud, în cadrul unei întâlniri la Soci cu noul lider al acestei republici separatiste georgiene, Leonid Tibilov.
“Rusia a fost aproape de Osetia de Sud în momentele cele mai dificile din istoria noului popor osetin şi noi vom fi aproape şi în vreme de pace, în condiţiile în care este nevoie de o restabilire rapidă a economiei şi a sferei sociale”, de declarat Vladimir Putin. Tibitilov a fost ales, la mijlocul lunii aprilie, preşedinte al Osetiei de Sud, după mai multe luni de criză politică.
Precedentele alegeri prezidenţiale din Osetia de Sud au fost invalidate în noiembrie trecut, după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa unui candidat susţinut de Kremlin. Djioeva, care a condus o mişcare de protest organizând manifestaţii în capitala Ţhinvali, nu a candidat la noul scrutin.
Doar Rusia şi câteva state din America Latină au recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă republică separatistă georgiană. Cele două teritorii sunt de facto independente de Georgia de la conflictul armat de la începutul anilor 1990. Rusia menţine forţe importante în cele două regiuni după conflictul din august 2008, când s-a opus încercării Georgiei de a prelua controlul asupra Osetiei de Sud.
de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Câteva mii de persoane au protestat duminică la Chişinău împotriva anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist de la 1812. O contra-manifestaţie, la care au participat câteva zeci de persoane, a fost organizată de filoruşi.
Manifestaţia a fost organizată de Consiliul Unirii şi Acţiunea 2012, precum şi de alte organizaţii şi partide politice. Potrivit organizatorilor, împlinirea a 200 de ani de la raptul Basarabiei prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti a scos în stradă circa 7.000 de persoane la Chişinău. Manifestanţi de toate vârstele au cerut reunirea teritoriului pruto-nistrean la România şi plecarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu drapele tricolore şi pancarte, participanţii au scandat lozinci şi au interpretat cântece patriotice şi pro-unioniste. Acţiunea a început în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului şi a continuat cu un marş de protest la Ambasada Rusiei, unde au fost scandate lozinci antiruseşti, dar şi la Ambasada Turciei de la Chişinău, pe un traseu de aproape zece kilometri.
Anexarea Basarabiei a fost un act împotriva voinţei poporului şi a istoriei, de aceea, această greşeală trebuie reparată, a declarat preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, publicistul Nicolae Dabija. “Pentru noi, Războiul din 1812 nu s-a încheiat, aşa cum nu s-a încheiat nici cel din 1939-1945. Abia după ce Basarabia va reveni acasă vom putea vorbi şi noi despre pace, şi acest lucru este realizabil. Problema basarabeană este una internă a celor două state româneşti care trebuie să devină unul, aşa cum este în hărţile lui Dumnezeu din ceruri”, a declarat el.
În paralel cu manifestaţia de comemorare a anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist, câteva sute de persoane, adepţi ai unor organizaţii pro-moldoveniste şi filoruse au organizat o contra-manifestaţie. “Şi pentru noi este o zi de doliu, deoarece în urma Tratatului de la Bucureşti, Rusia s-a oprit la Prut şi nu a ajuns la Siret, la hotarul istoric al Moldovei Mari”, a declarat Mihail Garbuz, unul dintre organizatorii acţiunii.
Poliţia a luat măsuri sporite de protecţie, după ce o acţiune similară de la sfârşitul lunii martie a condus la altercaţii între cele două tabere. Sute de poliţişti au format cordoane între cele două manifestaţii, dar chiar şi aşa unele provocări, înjurături reciproce şi gesturi obscene nu au putut fi evitate. Şi Ambasada Rusiei a fost înconjurată cu cordoane de poliţişti, inclusiv cu echipamente speciale.
de Vitalie Goncearov | mai 14, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Transnistria, miza electorala in Ucraina
Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. „Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.
Pericolul romanesc
În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. „Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.
Transnistria, miza electorala
Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.
