Hamas si Fatah isi flutura reciproc ramura de maslin in Egipt

Hamas si Fatah isi flutura reciproc ramura de maslin in Egipt

Organizațiile palestiniene Hamas si Fatah au ajuns duminica, la Cairo, la un consens in vederea reconcilierii. Medierea s-a facut sub patronajul Egiptului. „Am semnat – Moussa Abu Marzouk pentru Hamas si cu mine (Azzam al-Ahmed – n.red.), impreuna cu partea egipteana – un acord ce prevede ca, la 27 mai, Comisia Electorala Centrala (CEC) isi va incepe activitatea in Fasia Gaza, precum si lansarea negocierilor pentru crearea unui guvern de personalitati independente”, a declarat prin telefon responsabilul Fatah, aflat la Cairo. Potrivit unui comunicat al serviciilor egiptene de informatii, „s-a cazut de acord ca CEC sa-si inceapa activitatea in Fasia Gaza si, in aceeasi zi, sa demareze consultarile pentru formarea unui guvern condus de presedintele (Autoritatii Palestiniene) Mahmoud Abbas”. Componenta guvernului de tranzitie, alcatuit din independenti, prevazut de pactul de reconciliere dintre Hamas si Fatah pentru organizarea alegerilor generale, si lansarea activitatii Comisiei Electorale Centrale pentru a-si actualiza baza de date in Fasia Gaza reprezinta principalele obstacole in aplicarea acestui acord. O precedenta intalnire ce a avut loc la 3 mai la Cairo intre al-Ahmed si Abu Marzouk cu liderul Hamas, Khaled Mashal, s-a incheiat fara progrese in aplicarea acordului de reconciliere. Fatah si Hamas, care administreaza zonele autonome Cisordania si, respectiv, Fasia Gaza, au incheiat la 27 aprilie 2011, la Cairo, un acord de ‘reconciliere nationala’, ale carui prevederi au ramas in majoritate litera moarta, cu termene amanate succesiv.

Share our work
Kosovo introduce vize pentru 86 de tari

Kosovo introduce vize pentru 86 de tari

Autoritatile kosovare au decis sa introduca vize pentru 86 de tari, ceea ce este o premiera in istoria teritoriului separatist, informeaza cotidianul Blic. incepand de 1 ianuarie 2013 cetatenii a zeci de tari, printre care Rusia si China, vor avea nevoie de vize pentru a intra in provincia care isi proclamase independenta de Serbia in urma cu mai bine de patru ani. Rusia si China sunt tarile care se opun recunoasterii fostei provincii serbe drept un stat independent de catre Consiliul de Securitate al ONU. in lista tarilor se afla, insa, si Afganistanul, care a fost primul stat care a recunoscut independenta Kosovo in luna februarie 2008. Ministerul de externe de la Pristina afirma ca la elaborarea listei tarilor pentru care se impune acest regim de vize s-au bazat pe criterii internationale, tinand cont de amenintarile la securitatea statului. Cetatenii a 14 tari, printre care Egipt si Jamaica, vor putea aplica pentru vize la punctele de trecere a frontierei kosovare.

Share our work
Turcia: Avertisment pentru firmele care vor sa faca explorari in Republica Cipru

Turcia: Avertisment pentru firmele care vor sa faca explorari in Republica Cipru

Ministerul turc de Externe a chemat consorţiile care au răspuns apelului de oferte lansat de Republica Cipru privind explorarea de hidrocarburi în largul insulei să se retragă de la licitaţie, avertizând că acestea vor fi excluse de la orice proiect de cooperare în Turcia.
„Invităm statele şi companiile petroliere respective să se comporte cu bun-simţ, renunţând la orice activitate în această zonă maritimă aflată la originea unor diferende legate de probleme cipriotă, şi retrăgându-se din apelul de oferte în chestiune”, afirmă ministerul turc, într-un comunicat. Acesta previne companiile respective că vor fi considerate „responsabile” de tensiunile care ar putea apărea în regiune, dacă încep cooperarea cu guvernul cipriot grec „în dispreţul drepturilor ciprioţilor turci”.
Comunicatul mai precizează că va fi exclusă participarea la viitoarele proiecte energetice din Turcia a companiilor care vor coopera cu administraţia cipriotă greacă. Ciprul a anunţat vineri, 11 mai, că 15 societăţi şi consorţii au depus oferte la licitaţia referitoare la 12 blocuri de explorare de hidrocarburi în largul insulei. Turcia şi-a manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de aceste explorări, pe care le-a calificat drept ilegale.
La sfârşitul lunii aprilie, Turcia a început să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974. Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.

Share our work
Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
„În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
„Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. „Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

Share our work
NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
„Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept „cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. „Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. „Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. „Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
„Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.

Share our work
Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. „Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.

Share our work