de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România este, alături de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, unul dintre principalii finanţatori externi ai Republicii Moldova din ultimii doi ani.
Aceasta, datorită Acordului semnat în 2010 prin care şi-a asumat obligaţia să acorde vecinului său estic un grant în valoare de 100 de milioane de euro. Din anul 2010 şi până în prezent, Republica Moldova a contractat credite şi granturi în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat vineri secretarul general al guvernului, Victor Bodiu, în cadrul unui seminar despre asistenţa externă acordată Republicii Moldova. Potrivit acestuia, mai există angajamente din partea donatorilor externi în valoare de jumătate de miliard de euro.
Cel mai mare donator este Uniunea Europeană cu 315 milioane de euro, urmată de SUA – 280 de milioane, Banca Mondială – 260 de milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 200 de milioane de euro şi România cu 102,3 milioane de euro.
Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene a crescut de zece ori în ultimii ani şi va ajunge la un miliard de euro, a declarat reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Kaido Sirel. Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de asistenţă externă sunt agricultura, infrastructura socială şi transportul.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite ale Americii salută adoptarea Legii privind asigurarea egalităţii şi o califică drept un pas pozitiv spre garantarea drepturilor egale pentru toţi oamenii din Republica Moldova.
SUA susţin ferm aspiraţiile şi viitorul democratic al Moldovei ca a unui stat european tolerant, şi încurajăm progresul de mai departe în atingerea acestor scopuri. “Noi credem ferm că toţi oamenii trebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile expuse în legea internaţională pentru drepturile omului şi să-şi trăiască viaţa fără frica discriminării. De aceea noi continuăm să încurajăm Guvernul Moldovei să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale de protejare a drepturilor umane pentru toate persoanele din Moldova în bază egală”, afirmă ambasada SUA de la Chişinău..
Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri în două lecturi controversata lege antidiscriminare, care a provocat mai multe dezbateri contradictorii în societate. Legea cu privire la asigurarea egalităţii prevede egalitatea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici care consideră că astfel minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi. Legea însă nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex şi nici adopţiile. Sintagma „orientare sexuală”, ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă.
Vot cu proteste
Procesul de vot a fost însoţit de protestele celor ce se opun actului normativ. Legea a fost adoptată cu votul a 53 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană. Împotriva adoptării proiectului au votat patru aleşi: socialiştii Veronica Abramciuc şi Zinaida Greceanîi, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi şi democratul Oleg Sârbu.
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a ţinut să precizeze că legea nu va oferi dreptul la familie cuplurilor homosexuale. „Acest proiect de lege nu deschide uşa şi nu asigură nici o bază legală pentru familiile homosexuale, adopţii de copii”, a declarat Marian Lupu.
În acelaşi timp, un grup de câteva sute de protestatari, condus de feţe bisericeşti şi de liderii câtorva partide extraparlamentare, între care Partidul Socialiştilor şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, manifestă împotriva adoptării acestei legi. Potrivit Episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel, noua lege ar atenta la instituţia familiei. „Spunem încă o dată un nu categoric acestei legi, care atentează asupra viitorului copiilor noştri, care vine să distrugă familia”, a declarat Episcopului de Bălţi şi Făleşti.
Mitropolia Moldovei ameninţă
Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, consideră că adoptarea, vineri, de către parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la asigurarea egalităţii reprezintă o acţiune sfidătoare, care contravine normelor moral-creştine, şi un pericol pentru integritatea morală şi spirituală a societăţii.
„Solicitările repetate ale Mitropoliei Moldovei în plinătatea ei (slujitori şi mireni), adresate conducerii ţării de a exclude din proiectul de lege sintagma „orientare sexuală” au fost ignorate. Cererile Mitropoliei adresate instituţiilor abilitate din stat pentru crearea unor comisii mixte privind analizarea şi îmbunătăţirea proiectului de lege au fost trecute cu vederea, iar acţiunile au avut un caracter unilateral şi puternic influenţate de grupuri şi organizaţii din interiorul şi din exteriorul ţării, cărora nu le convin actualele principii după care trăieşte şi se dezvoltă societatea moldovenească”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei.
Mitropolia Moldovei consideră totodată că adoptarea legii în cauză „ar putea atrage după sine şi grave tulburări în masă, de care se vor face vinovaţi cei care au legiferat săvârşirea acestei trădări a valorilor fundamentale ale neamului”.
Legea antidiscriminare reprezinta o condiţie a UE pentru semnarea unui acord de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova. Legea interzice discriminarea persoanelor de orientare homosexuală, precum şi discriminarea pe alte criterii, precum sex, rasă culoare, limbă, etc.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat dezacordul faţă de reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef în România, precizând că activitatea acestuia indică o atitudine antisemită.
„MAE a comunicat deja părţii ungare poziţia autorităţilor române, respectiv dezacordul faţă de reînhumarea lui Jozsef Nyiro în România. Partea română a arătat că activitatea politică a lui Nyiro Jozsef din perioada 1941 – 1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, anti-semită şi de colaborare cu un regim fascist”, arată MAE. Ministerul punctează că în demersurile efectuate de o serie de organizaţii din România şi din străinătate au fost transmise mesaje clare privind dezacordul faţă de astfel de manifestări.
De asemeena, Guvernul României se opune înhumării rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului maghiar horthyst Jozsef Nyiro la Odorheiu Secuiesc. Din punctul de vedere al Executivului, acesta nu poate să primească onoruri pentru ceva ce nu este cazul. “Este o personalitate care, din punctul de vedere al autorităţilor române, având o activitate pe care o puteţi afla uşor, nu poate să primească onoruri pentru ceva ce – din punctul nostru de vedere – nu e cazul să fie onorat”, a declarat Victor Ponta, care a ţinut să accentueze că nu există neînţelegeri între România şi Ungaria. “Înţeleg că fostul Guvern, aşa a spus preşedintele Parlamentului, că fostul Guvern a fost de acord cu înhumarea la Odorheiu Secuiesc, actualul Guvern, prin ministrul de Externe şi ministrul de Interne, şi-a manifestat opoziţia la aşa ceva”, a continuat Victor Ponta.
Cristian Diaconescu: Preşedinţia nu a fost întrebată
Consilierul prezidenţial coordonator Cristian Diaconescu a declarat, joi seară, că nu s-a cerut punctul de vedere al Preşedinţiei în privinţa reînhumării scriitorului maghiar Jozsef Nyiro în România.
„Nu ni s-a cerut punctul de vedere. Într-o astfel de situaţie, lucrurile în primul rând trebuie privite din perspectiva relaţiilor excelente pe care le avem cu Ungaria şi din perspectiva faptului că România este acreditată în acest moment cu un statut cât se poate de clar în ce priveşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale minorităţilor. Sigur, nu ştiu toate detaliile în legătură cu dialogul pe care MAE l-a purtat cu autorităţile de la Budapesta. În orice caz, nu cred că un radicalism într-o formă sau alta este ceea ce avem nevoie”, a afirmat Cristian Diaconescu, la B1 TV.
Înhumarea va avea loc
De asemenea, vineri, Ministerul Afacerilor Externe informează că nu a intervenit nicio schimbare în poziţia autorităţilor de la Bucureşti de dezacord faţă de reînhumarea rămăşiţelor poetului ungur Jozsef Nyiro în România. MAE arată că această poziţie va fi transmisă în cursul zilei de vineri şi Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Totodată, MAE mai subliniază „necesitatea de a utiliza strict canalele oficiale de dialog pentru clarificarea oricăror aspecte de natură a genera dificultăţi în relaţia bilaterală”.
Reînmormântarea lui Jozsef Nyiro la Odorheiu Secuiesc va avea loc duminică, într-un cadru privat, în conformitate cu legislaţia românească, organizatorii modificând programul şi renunţând la mai multe evenimente în urma dezacordului exprimat de MAE român, a precizat joi, Ambasada Ungariei la Bucureşti, citată de Mediafax. „Organizatorii înţeleg faptul că partea română nu este de acord cu programul reînmormântării cum a fost programat, din cauza aceasta au modificat programul şi au renunţat la mai multe evenimente. Partea maghiară cere părţii române să respecte principiile de bază ale moralei creştine. Organizatorii speră că partea română acceptă că evenimentul este un act de pioşenie, în cursul căruia totul se va desfăşura conform legislaţiei româneşti. Organizatorii evenimentului nu vor utiliza evenimentul pentru scopuri politice împotriva României, numai vor ca, conform ultimei dorinţe a lui József Nyírő, el să se odihnească în pământul din care s-a născut”, se arăta în precizarea Ambasadei Ungariei.
De asemenea, în poziţia transmisă de Ambasada Ungariei se menţiona că evenimentul nu a fost amânat, va avea loc duminică, 27 mai, de la ora 14.00, într-un cadru privat, „în conformitate cu legislaţia românească”. „Va avea loc o slujbă în amintirea lui József Nyírő de la ora 14.00, pe teren privat din Odorheiu Secuiesc, pe strada Rozei (în Papkert), după care va avea loc reînmormântarea”, a detaliat Ambasada Ungariei.
de Viorica Grecu | mai 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
OSCE cere evacuarea muniţiilor militare ruse din regiunea transnistreană, care prezintă un pericol sporit pentru populaţie, a declarat noul şef al organizaţiei în Republica Moldova, Jennifer Brush, în timpul unei întâlniri cu ministrul Vitalie Marinuţa.
Jennifer Brush a accentuat că reintegrarea Republicii Moldova rămâne prioritară pe agenda OSCE, iar instituţia pe care o conduce va continua discuţiile pentru evacuarea muniţiei militare ruse din regiunea de est a ţării. „Pe durata mandatului meu voi contribui la toate eforturile constructive pentru a aduce democraţia, prosperitatea şi stabilitatea în regiune. Scopul nostru este să înregistrăm progrese, astfel încât oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă condiţii mai bune pentru ei şi familiile lor”, a menţionat Brush.
La rândul său, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, consideră că ar fi oportun ca forţele militare tripartite în regiunea transnistreană să fie înlocuite cu o misiune civilă. Vitalie Marinuţa a mai subliniat necesitatea retragerii armamentului şi muniţiilor din depozitul de la Cobasna de către Federaţia Rusă, în conformitate cu deciziile asumate la nivel internaţional. Ministrul a subliniat că, în perioada anilor 2001-2011, R. Moldova a găzduit aproximativ 60 de inspecţii de verificare a armamentului pe teritoriul naţional, mai puţin în regiunea transnistreană a ţării. „Echipele de inspectare şi verificare aflate în R. Moldova în concordanţă cu tratatele internaţionale, nu au acces în regiunea transnistreană. Reieşind din faptul că problema transnistreană rămâne nerezolvată, R. Moldova nu este în stare de a îndeplini în volum deplin angajamentele asumate în domeniul controlului armamentului”, a declarat ministrul Apărării.
Ambasadoarea Brush a preluat conducerea Misiunii OSCE în Moldova de la Ambasadorul Philip Remler, care a părăsit misiunea în luna ianuarie. Înainte de numirea sa în calitate de şef a Misiunii OSCE în Moldova, Jennifer Brush a activat timp de 25 de ani în cadrul Departamentului de Stat al SUA.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
România susţine semnarea, chiar în acest an, dacă este posibil, a Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, a declarat joi Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
Diplomatul român a anunţat că activitatea Comisiei mixte româno-ucraineană interguvernamentală pe problematica minorităţilor va fi reluată. „România susţine extrem de activ şi constant aspiraţiile europene ale Ucrainei, România susţine semnarea chiar în acest an dacă este posibil a Acordului de asociere, respectiv a Acordului aprofundat de liber schimb între Ucraina şi UE. România susţine acordarea unei perspective clare pentru Ucraina, dar şi pentru celelalte state din vecinătatea estică a UE, pentru că acest proces de integrare europeană este foarte important pentru reforma administrativă a acestor state şi pentru însuşirea internă a normelor şi valorilor europene”, a spus Aurescu, la prima ediţie a Forumului civic România-Ucraina care are loc joi şi vineri la Bucureşti.
El a adăugat că în plan bilateral există un document foarte important semnat de fostul ministru de Externe Teodor Baconschi anul trecut – Protocolul de cooperare în domeniul integrării europene între cele două ministere de Externe român şi ucrainean, pe baza căruia se lucrează, iar în următoarea perioadă urmează să fie semnat un plan de acţiune în baza acestuia. „România sprijină dialogul Ucrainei cu UE pentru liberalizarea regimului de vize, bineînţeles, pe măsură ce criteriile cerute de UE sunt îndeplinite. Trebuie să acţionăm împreună pentru finalizarea Acordului de mic trafic de frontieră care rămâne o prioritate pe agenda bilaterală, cel puţin din punctul de vedere al României. În plan economic sunt tendinţe pozitive, în 2011 am avut schimburi de spre două miliarde de dolari, cu 56% mai mult decât în 2010, iar semnarea Acordului de asociere şi a celui de liber schimb va avea un efect de amplificare a relaţiilor economice bilaterale”, a mai spus secretarul de stat al MAE.
Aurescu a mai precizat că MAE a discutat cu partenerii de la Kiev să se reia activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pe problematica minorităţilor naţionale. „În dialogul firesc pe care îl avem este importantă înlăturarea stereotipurilor, prejudecăţilor, care încă mai există în percepţiile unora despre ceilalţi. Este important ca cele două societăţi, română şi ucraineană, să se cunoască mai mult pentru că încă nu ne cunoaştem suficient şi nu ştim încă să ne preţuim unii altora valorile pe care le avem”, a mai spus Aurescu.
R Moldova, interesată de revigorarea realaţiilor dintre România şi Ucraina
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat, joi, că Chişinăul sprijină revigorarea şi resetarea relaţiilor dintre România şi Ucraina. „Este evidentă şi aici experţii deja au făcut referire la o revigorare, o resetare a raporturilor dintre Bucureşti şi Kiev. Republica Moldova sprijină o asemenea abordare şi pledează pentru o aprofundare şi extindere a raporturilor dintre cele două ţări”, a afirmat Reniţă, la Forumul civic România-Ucraina.
Ambasadorul a punctat că o relaţie bună între Bucureşti şi Kiev este una benefică şi importantă şi pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, el a susţinut că se constată o revigorare a raporturilor dintre Chişinău şi Kiev. „Mă bucur foarte mult că pe filiera europeană a procesului de integrare europeană obiectivele noastre coincid 100%. Este bine şi am şi demonstrat-o că în acest context este necesară o cooperare de altfel benefică pentru ambele ţări”, a spus oficialul moldovean.
Reniţă a mai arătat că este necesar un dialog constant între Chişinău, Bucureşti şi Kiev. „Susţinem şi sprijinim continuarea lui indiferent de format, fie că este vorba la nivelul forumurilor civice, a factorilor decizionali, a miniştrilor, a miniştrilor de externe, a prim-miniştrilor, a şefilor de state” a completat ambasadorul.
Reniţă: Chişinăul apreciază rolul Ucrainei în dosarul transnistrean
De asemenea, Iurie Reniţă, a declarat că rezolvarea problemei transnistrene trebuie să se realizeze „exclusiv” în contextul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unei largi autonomii acestei regiuni.”Reglementarea finală a chestiunii transnistrene trebuie să se producă exclusiv în contextul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unei autonomii largi a regiunii transnistrene. (…) Forma autonomiei poate fi diversă. Urmează să identificăm soluţiile concrete, dar doar în contextual integrităţii teritoriale”, a spus Reniţă. El a remarcat rolul important al Rusiei în ceea ce priveşte identificarea soluţiei finale în cazul chestiunii transnistrene.
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova a apreciat implicarea Ucrainei în ceea ce priveşte Transnistria. „Rolul Ucrainei în cadrul formatului 5+2 este unul benefic şi în continuare solicităm şi contăm pe acceaşi abordare şi a altor actori internaţionali, implicaţi în cadrul acestui mecanism”, a mai spus Reniţă.
El a spus că au fost făcuţi „paşi concreţi pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, adică între autorităţile de la Chişinău şi liderii de la Tiraspol. „Mergem pe formula slowly but surely, nu dorim să forţăm nota, dar să pornim de la momentele şi aspectele care pot fi soluţionate imediat. Exprim certitudinea că va sosi timpul, şi cred că nu va dura mult, când pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol vor figura şi aspectele politice, ceea ce înseamnă statutul regiunii transnistrene”, a spus ambasadorul Republicii Moldova în România.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.
