de Anatol Terzi | mai 27, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Georgia a sărbătorit sâmbătă Ziua Independenţei inaugurând oficial noul sediu al Parlamentului, care a fost transferat din capitala Tbilisi în oraşul Kutaisi.
Prin Ziua Independenţei Georgia marchează în fiecare an eliberarea de Imperiul Rus în anul 1918. Această ţară a fost din nou ocupată de Armata Roşie în anul 1921 şi a obţinut independenţa în anul 1991.
„Această nouă clădire a Parlamentului nostru este un simbol al noii Georgii”, a declarat preşedintele Mihail Saakaşvili la ceremonia de inaugurare a sediului, deşi lucrările încă nu s-au finalizat. „Construcţia noii Georgii este departe de a se fi încheiat”, a adăugat el, admiţând că „Georgia este o clădire neterminată sub aspectul democraţiei”.
Unii observatori au criticat proiectului noului sediu, considerându-l o risipă de bani. În plus, construcţia a fost umbrită de decesul unei femei şi al fetiţei sale în anul 2009 în timpul exploziei unui monument al soldaţilor sovietici, distrus pentru a elibera amplasamentul clădirii.
Ivanişvili şi-a scos susţinătorii în stradă
Zeci de mii de georgieni au manifestat duminică la Tbilisi, în sprijinul celui mai bogat om din Georgia, care şi-a lansat campania în scopul înfrângerii partidului aflat la putere, în alegerile parlamentare din octombrie. Susţinătorii „Visului georgian”, alianţă a opoziţiei condusă de omul de afaceri Bidzina Ivanişvili, s-au reunit în Piaţa Libertăţii din Tbilisi, pentru a da startul campaniei lor electorale. Aceasta este cea mai mare manifestaţie a opoziţiei din 2009 încoace.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, Alianţa lui Ivanişvili se află pe locul doi în intenţiile de vot, fiind devansată de partidul lui Mihail Saakaşvili. Bidzina Ivanişvili, a cărui avere este estimată la 4,8 miliarde de euro, îl acuză pe Mihail Saakaşvili că ar fi comis erori de neiertat şi îi cere acestuia să demisioneze. Anul trecut, după ce s-a lansat în politică, Ivanişvili s-a pomenit fără cetăţenia georgiană. Autorităţile georgiene au explicat la acea dată că măsura a fost una automată, în condiţiile în care Bidzina Ivanişvili a obţinut naţionalitatea franceză.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Ambasadorul american în Bulgaria, James Warlick, va fi revocat înainte de expirarea mandatului său.
Casa Albă nu precizează care este motivul pentru schimbarea lui Warlick, dar potrivit unor surse diplomatice, citate de presa bulgară, este vorba de decizia recentă a Bulgariei de a interzice exploatarea gazelor de şist, ceea ce a afectat interesele gigantului american Chevron.
Ambasadorul american la Sofia, James Warlick, a criticat deja în repetate rânduri alungarea din ţară a unui mare investitor străin precum Chevron. Subiectul a fost abordat şi în cadrul vizitei secretarului american de stat Hillary Clinton la Sofia, care a avut loc la 5 februarie. Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă. Decizia survine şi în urma unor proteste de stradă organizate de diferite organizaţii pentru protecţia mediului.
La mijlocul lunii ianuarie, deputaţii bulgari au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Interdicţia completă a intervenit la o zi după ce guvernul de la Sofia şi-a revizuit propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării.
Preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat intenţia de a o nominaliza pe Marcie Ries pentru postul de ambasador Statelor Unite în Bulgaria, informează site-ul oficial al Casei Albe. Marcie Ries este subsecretar de stat adjunct responsabil pentru politica în domeniul nuclear la Departamentul de Stat. Diplomat din carieră, Marcie Ries a fost ambasador american în Albania, precum şi consilier la ambasada Statelor Unite din Irak.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
O maşină capcană a explodat vineri în faţa unei secţii de poliţie în provincia Kayseri, centrul Turciei, în atentat fiind ucise două persoane şi 19 rănite, informează presa regionala.
Persoanele ucise sunt şoferul maşinii capcană şi un poliţist. Dintre cele 19 persoane rănite, şase se află în stare gravă, precizează televiziunile turce. Un canal de televiziune a afirmat că în atentat a mai fost implicată o a doua persoană. Detaliile nu au putut fi imediat confirmate de o sursă oficială.
Poliţia presupune că autorii atacului ar fi militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
În altă ordine de idei, un tribunal turc a condamnat-o joi la 10 ani de închisoare pe deputata Leyla Zana, o figură emblematică a activismului kurd, găsind-o vinovată de apartenenţă la mişcarea rebelă a kurzilor şi de propagandă în favoarea acesteia. Tribunalul din Diyarbakir, principalul oraş din sud-estul ţării, populat majoritar de kurzi, a decis că deputata a încălcat de nouă ori codul penal şi legea antiteroristă prin susţinerea exprimată în discursurile sale faţă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan şi faţă de liderul încarcerat al acesteia, Abdullah Ocalan.
Leyla Zana a petrecut deja 10 ani în închisoare, între 1994 şi 2004, alături de alţi trei foşti deputaţi kurzi, pentru legături cu PKK. În 2008, ea a fost condamnată la aceeaşi pedeapsă, dar Curtea de Casaţie a anulat verdictul pentru viciu de procedură. Joi, tribunalul şi-a menţinut primul verdict. Avocaţii deputatei urmează să înainteze din nou recurs. În decembrie 2011, ea a cerut organizarea unui referendum în Turcia cu privire la viitorul kurzilor, al căror număr este estimat la 12 milioane într-o ţară cu 73 milioane de locuitori.
PKK, considerată organizaţie teroristă de Ankara, Uniunea Europeană şi SUA, se află din 1984 într-un conflict cu armata turcă pentru independenţa sau autonomia sud-estului ţării.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România este, alături de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, unul dintre principalii finanţatori externi ai Republicii Moldova din ultimii doi ani.
Aceasta, datorită Acordului semnat în 2010 prin care şi-a asumat obligaţia să acorde vecinului său estic un grant în valoare de 100 de milioane de euro. Din anul 2010 şi până în prezent, Republica Moldova a contractat credite şi granturi în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat vineri secretarul general al guvernului, Victor Bodiu, în cadrul unui seminar despre asistenţa externă acordată Republicii Moldova. Potrivit acestuia, mai există angajamente din partea donatorilor externi în valoare de jumătate de miliard de euro.
Cel mai mare donator este Uniunea Europeană cu 315 milioane de euro, urmată de SUA – 280 de milioane, Banca Mondială – 260 de milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 200 de milioane de euro şi România cu 102,3 milioane de euro.
Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene a crescut de zece ori în ultimii ani şi va ajunge la un miliard de euro, a declarat reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Kaido Sirel. Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de asistenţă externă sunt agricultura, infrastructura socială şi transportul.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite ale Americii salută adoptarea Legii privind asigurarea egalităţii şi o califică drept un pas pozitiv spre garantarea drepturilor egale pentru toţi oamenii din Republica Moldova.
SUA susţin ferm aspiraţiile şi viitorul democratic al Moldovei ca a unui stat european tolerant, şi încurajăm progresul de mai departe în atingerea acestor scopuri. “Noi credem ferm că toţi oamenii trebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile expuse în legea internaţională pentru drepturile omului şi să-şi trăiască viaţa fără frica discriminării. De aceea noi continuăm să încurajăm Guvernul Moldovei să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale de protejare a drepturilor umane pentru toate persoanele din Moldova în bază egală”, afirmă ambasada SUA de la Chişinău..
Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri în două lecturi controversata lege antidiscriminare, care a provocat mai multe dezbateri contradictorii în societate. Legea cu privire la asigurarea egalităţii prevede egalitatea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici care consideră că astfel minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi. Legea însă nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex şi nici adopţiile. Sintagma „orientare sexuală”, ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă.
Vot cu proteste
Procesul de vot a fost însoţit de protestele celor ce se opun actului normativ. Legea a fost adoptată cu votul a 53 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană. Împotriva adoptării proiectului au votat patru aleşi: socialiştii Veronica Abramciuc şi Zinaida Greceanîi, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi şi democratul Oleg Sârbu.
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a ţinut să precizeze că legea nu va oferi dreptul la familie cuplurilor homosexuale. „Acest proiect de lege nu deschide uşa şi nu asigură nici o bază legală pentru familiile homosexuale, adopţii de copii”, a declarat Marian Lupu.
În acelaşi timp, un grup de câteva sute de protestatari, condus de feţe bisericeşti şi de liderii câtorva partide extraparlamentare, între care Partidul Socialiştilor şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, manifestă împotriva adoptării acestei legi. Potrivit Episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel, noua lege ar atenta la instituţia familiei. „Spunem încă o dată un nu categoric acestei legi, care atentează asupra viitorului copiilor noştri, care vine să distrugă familia”, a declarat Episcopului de Bălţi şi Făleşti.
Mitropolia Moldovei ameninţă
Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, consideră că adoptarea, vineri, de către parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la asigurarea egalităţii reprezintă o acţiune sfidătoare, care contravine normelor moral-creştine, şi un pericol pentru integritatea morală şi spirituală a societăţii.
„Solicitările repetate ale Mitropoliei Moldovei în plinătatea ei (slujitori şi mireni), adresate conducerii ţării de a exclude din proiectul de lege sintagma „orientare sexuală” au fost ignorate. Cererile Mitropoliei adresate instituţiilor abilitate din stat pentru crearea unor comisii mixte privind analizarea şi îmbunătăţirea proiectului de lege au fost trecute cu vederea, iar acţiunile au avut un caracter unilateral şi puternic influenţate de grupuri şi organizaţii din interiorul şi din exteriorul ţării, cărora nu le convin actualele principii după care trăieşte şi se dezvoltă societatea moldovenească”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei.
Mitropolia Moldovei consideră totodată că adoptarea legii în cauză „ar putea atrage după sine şi grave tulburări în masă, de care se vor face vinovaţi cei care au legiferat săvârşirea acestei trădări a valorilor fundamentale ale neamului”.
Legea antidiscriminare reprezinta o condiţie a UE pentru semnarea unui acord de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova. Legea interzice discriminarea persoanelor de orientare homosexuală, precum şi discriminarea pe alte criterii, precum sex, rasă culoare, limbă, etc.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat dezacordul faţă de reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef în România, precizând că activitatea acestuia indică o atitudine antisemită.
„MAE a comunicat deja părţii ungare poziţia autorităţilor române, respectiv dezacordul faţă de reînhumarea lui Jozsef Nyiro în România. Partea română a arătat că activitatea politică a lui Nyiro Jozsef din perioada 1941 – 1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, anti-semită şi de colaborare cu un regim fascist”, arată MAE. Ministerul punctează că în demersurile efectuate de o serie de organizaţii din România şi din străinătate au fost transmise mesaje clare privind dezacordul faţă de astfel de manifestări.
De asemeena, Guvernul României se opune înhumării rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului maghiar horthyst Jozsef Nyiro la Odorheiu Secuiesc. Din punctul de vedere al Executivului, acesta nu poate să primească onoruri pentru ceva ce nu este cazul. “Este o personalitate care, din punctul de vedere al autorităţilor române, având o activitate pe care o puteţi afla uşor, nu poate să primească onoruri pentru ceva ce – din punctul nostru de vedere – nu e cazul să fie onorat”, a declarat Victor Ponta, care a ţinut să accentueze că nu există neînţelegeri între România şi Ungaria. “Înţeleg că fostul Guvern, aşa a spus preşedintele Parlamentului, că fostul Guvern a fost de acord cu înhumarea la Odorheiu Secuiesc, actualul Guvern, prin ministrul de Externe şi ministrul de Interne, şi-a manifestat opoziţia la aşa ceva”, a continuat Victor Ponta.
Cristian Diaconescu: Preşedinţia nu a fost întrebată
Consilierul prezidenţial coordonator Cristian Diaconescu a declarat, joi seară, că nu s-a cerut punctul de vedere al Preşedinţiei în privinţa reînhumării scriitorului maghiar Jozsef Nyiro în România.
„Nu ni s-a cerut punctul de vedere. Într-o astfel de situaţie, lucrurile în primul rând trebuie privite din perspectiva relaţiilor excelente pe care le avem cu Ungaria şi din perspectiva faptului că România este acreditată în acest moment cu un statut cât se poate de clar în ce priveşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale minorităţilor. Sigur, nu ştiu toate detaliile în legătură cu dialogul pe care MAE l-a purtat cu autorităţile de la Budapesta. În orice caz, nu cred că un radicalism într-o formă sau alta este ceea ce avem nevoie”, a afirmat Cristian Diaconescu, la B1 TV.
Înhumarea va avea loc
De asemenea, vineri, Ministerul Afacerilor Externe informează că nu a intervenit nicio schimbare în poziţia autorităţilor de la Bucureşti de dezacord faţă de reînhumarea rămăşiţelor poetului ungur Jozsef Nyiro în România. MAE arată că această poziţie va fi transmisă în cursul zilei de vineri şi Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Totodată, MAE mai subliniază „necesitatea de a utiliza strict canalele oficiale de dialog pentru clarificarea oricăror aspecte de natură a genera dificultăţi în relaţia bilaterală”.
Reînmormântarea lui Jozsef Nyiro la Odorheiu Secuiesc va avea loc duminică, într-un cadru privat, în conformitate cu legislaţia românească, organizatorii modificând programul şi renunţând la mai multe evenimente în urma dezacordului exprimat de MAE român, a precizat joi, Ambasada Ungariei la Bucureşti, citată de Mediafax. „Organizatorii înţeleg faptul că partea română nu este de acord cu programul reînmormântării cum a fost programat, din cauza aceasta au modificat programul şi au renunţat la mai multe evenimente. Partea maghiară cere părţii române să respecte principiile de bază ale moralei creştine. Organizatorii speră că partea română acceptă că evenimentul este un act de pioşenie, în cursul căruia totul se va desfăşura conform legislaţiei româneşti. Organizatorii evenimentului nu vor utiliza evenimentul pentru scopuri politice împotriva României, numai vor ca, conform ultimei dorinţe a lui József Nyírő, el să se odihnească în pământul din care s-a născut”, se arăta în precizarea Ambasadei Ungariei.
De asemenea, în poziţia transmisă de Ambasada Ungariei se menţiona că evenimentul nu a fost amânat, va avea loc duminică, 27 mai, de la ora 14.00, într-un cadru privat, „în conformitate cu legislaţia românească”. „Va avea loc o slujbă în amintirea lui József Nyírő de la ora 14.00, pe teren privat din Odorheiu Secuiesc, pe strada Rozei (în Papkert), după care va avea loc reînmormântarea”, a detaliat Ambasada Ungariei.
