de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul afgan al Apărării s-a declarat preocupat duminică de ritmul lent al reînnoirii flotei sale aeriene, în condiţiile în care majoritatea forţelor NATO vor părăsi Afganistanul până la sfârşitul lui 2014.
Slăbiciunea aviaţiei militare afgane este unul dintre elementele care îngrijorează cel mai mult Kabulul şi statele NATO pentru ceea ce priveşte capacitatea forţelor afgane de a-şi asuma securitatea ţării după 2014. Infrastructurile rutiere sunt foarte precare în Afganistan, astfel că necesitatea de a dispune de un număr suficient de avioane şi elicoptere pare vitală pentru a lupta împotriva insurecţiei, în special a celei talibane.
„Cincisprezece avioane de transport militar C27 furnizate de Statele Unite sunt blocate la sol din cauza vechimii lor, a lipsei de piese de schimb şi a opririi fabricaţiei acestuia”, a informat preşedinţia afgană într-un comunicat. „Aceste avioane sunt produse în Italia. Ele erau vechi şi ieşiseră din flota italiană înainte de a fi donate Afganistanului. Ele sunt imobilizate de doi ani”, a declarat generalul Zahir Azimi, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
Ministerul este „preocupat de ritmul lent al dezvoltării Forţelor aeriene” şi „cere Statelor Unite să-şi intensifice eforturile la acest nivel”. Generalul Azimi a refuzat să precizeze numărul total al aeronavelor de care dispune armata afgană. NATO şi în special SUA vor să doteze Kabulul cu o capacitate aeriană suficientă înainte de retragerea majorităţii celor 130.000 de militari străini aflaţi în Afganistan.
Pactul strategic cu SUA
În altă ordine de idei, parlamentul afgan a ratificat sâmbătă, cu o majoritate covârşitoare, pactul strategic convenit între Afganistan şi SUA pentru perioada de după 2014. „Am votat majoritar în favoarea pactului strategic”, a declarat deputatul Shukria Essakhil, precizând că „doar cinci” din colegii săi au votat „împotrivă”, din cei 190 de parlamentari prezenţi, dintr-un total de 249.
Acordul strategic, ce trasează relaţia SUA-Afganistan dincolo de anul 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane, a fost semnat la 2 mai, la Kabul, între preşedintele american Barack Obama şi omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul nu prevede baze militare permanente în Afganistan, dar angajează această ţară să ofere acces forţelor americane şi după 2014 în două scopuri specifice: pentru instruirea forţelor afgane şi pentru operaţiuni vizând elemente ale Al Qaida.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat duminică Guvernul sirian pentru masacrul de la Hula, care s-a soldat cu cel puţin 108 morţi.
Într-o declaraţie adoptată în unanimitate la finalul unei reuniuni de urgenţă la New York, cele 15 state membre au denunţat „o serie de bombardamente ale tancurilor şi artileriei guvernamentale împotriva unui cartier rezidenţial”. Consiliul a cerut Damascului să înceteze imediat să mai utilizeze armament greu în oraşele siriene rebele şi să-şi retragă forţele din aceste oraşe, conform planului de pace al mediatorului ONU şi al Ligii Arabe Kofi Annan.
Cele 15 state şi-au reafirmat sprijinul pentru eforturile lui Annan şi l-au însărcinat să-i transmită „în termenii cei mai clari” cerinţele lor Guvernului sirian. Conform Damascului, Annan urmează să efectueze luni cea de-a doua vizită a sa în ţară de la începutul misiunii sale în urmă cu trei luni. Rusia şi-a exprimat iniţial îndoiala privind responsabilitatea aliatului său sirian, apoi s-a alăturat celor 14 parteneri ai săi.
Autorităţile siriene resping acuzaţiile
Liderul observatorilor, generalul norvegian Robert Mood, a informat Consiliul prin videoconferinţă că cel puţin 108 persoane au fost ucise în noaptea de vineri spre sâmbătă la Hula, atinse de schije de obuze sau executate de la distanţă mică, între care 49 de copii, şi că 300 au fost rănite. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Jihad Makdissi, a respins „total orice responsabilitate guvernamentală în acest masacru terorist care a vizat locuitorii”. Ambasadorul sirian la ONU, Bashar Jaafari, a criticat un „tsunami de minciuni” vizând ţara sa.
Damascul a anunţat crearea unei comisii de anchetă comune a armatei şi justiţiei cu privire la aceste violenţe, cele mai grave de la intrarea în vigoare teoretică, la 12 aprilie, a armistiţiului în cadrul planului Annan. Comisia urmează să publice concluziile sale în trei zile. După prima sa vizită la Damasc, la 10 martie, Annan a obţinut angajamentul regimului şi al opozanţilor de a respecta un plan de pace care prevedea un armistiţiu, retragerea armamentului greu din oraşe şi un dialog politic.
Liderul demisionar al Consiliului Naţional Sirian (CNS), Burhan Ghalioun, a făcut apel duminică la poporul sirian să ridice armele dacă comunitatea internaţională nu intervine prin forţă împotriva regimului.”Cer poporului sirian să ducă bătălia eliberării şi demnităţii contând pe forţele proprii, pe rebelii din toată ţara şi pe brigăzile Armatei Siriene Libere (ASL)”, a declarat el. Sâmbătă, ASL a avertizat că nu va mai respecta planul Annan. „Dacă Consiliul de Securitate al ONU nu ia decizii de urgenţă pentru a proteja civilii, planul Annan va merge în iad”, a afirmat ASL.
Peste 13.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în timpul violenţelor care au debutat la mijlocul lunii martie 2011, în Siria, odată cu revolta faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad, potrivit OSDO.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Operaţiunea militară împotriva Iranului a fost elaborată şi este gata de a fi pusă în aplicare, a declarat duminică secretarul de stat american al apărării Leon Panetta.
„Premisa de bază este că nici SUA, nici comunitatea internaţională nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare”, a spus Panetta, adăugând că Statele Unite vor face tot posibilul pentru a nu le permite iranienilor să-şi dezvolte arme de distrugere în masă. În acelaşi interviu, secretarul de stat al apărării s-a referit şi la observaţiile făcute la începutul acestei luni de ambasadorul SUA în Israel, Dan Shapiro, potrivit căruia Washingtonul nu ar avea la îndemână un plan militar de urgenţă pentru cazul în care negocierile diplomatice nu vor reuşi să convingă Teheranul să renunţe la programul său nuclear.
„Ar fi de dorit rezolvarea acestei probleme mai degrabă pe cale diplomatică şi cu ajutorul presiunii decât prin utilizarea forţei militare, dar aceasta nu înseamnă că o astfel de posibilitate nu este disponibilă în totalitate. Aceasta nu este doar disponibilă, ci şi pregătită. A fost făcută planificarea necesară pentru ca totul să fie pus la punct”, a subliniat Panneta, în replică la respectiva obiecţie. „Suntem gata pentru orice fel de surprize în această parte a lumii”, a mai adăugat ministrul american al apărării.
La începutul lunii mai, Panetta a avut o întâlnire cu ministrul israelian al apărării Ehud Barak la Pentagon în scopul coordonării strategiei SUA înaintea celei de-a doua runde de negocieri între puterile occidentale şi Iran în problema dosarului nuclear la Bagdad.
Iranul mai construieşte o centrală nucleară
Iranul va lansa anul viitor construcţia unei a doua centrale nucleare la Bushehr, alături de actuala centrală construită de Rusia, a anunţat duminică la televiziunea de stat şeful programului nuclear iranian Fereydoun Abbassi Davani. „Iranul va construi anul viitor o centrală nucleară de 1.000 de megawaţi la Bushehr”, a reiterat Abbassi Davani, fără să precizeze dacă Rusia va fi implicată de asemenea în noul proiect.
Conform calendarului iranian, anul viitor, la care s-a referit şeful programului nuclear, va dura între 21 martie 2013 până la 20 martie 2014. În ultimii doi ani, liderii iranieni şi-au reiterat de nenumărate ori intenţia de a construi alte 20 noi centrale nucleare, cu o capacitate totală de circa 20.000 de megawaţi, dar nu au făcut niciodată un anunţ precis care să concretizeze această intenţie.
Instalaţia actuală de la Bushehr, de asemenea cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, a fost inaugurată în 2010 după 35 de ani de lucrări şi numeroase vicisitudini politice, tehnice şi financiare. Rusia a reluat proiectul în 1995, după ce îl abandonase Germania în urma revoluţiei islamice din 1979 şi a războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988). Această centrală, construită de Rusia şi controlată în comun de echipe mixte de ingineri şi tehnicieni ruşi şi iranieni, nu este nici astăzi în totalitate operaţională.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Din cauza Budapestei, relaţiile dintre România şi Ungaria s-au tensionat simţitor în utlima perioadă. O serie de atacuri dure ale preşedintelui parlamentului ungar au determinat autorităţile de la Bucureşti să reacţioneze.
Astfel, MAE îşi exprimă dezamăgirea faţă de decizia preşedintelui parlamentului ungar de a se implica în organizarea unei ceremonii publice, în memoria lui Nyiro Jozsef, în ciuda declaraţiilor privind caracterul privat al acestora. De asemenea, a luat notă cu surprindere de declaraţiile preşedintelui parlamentului ungar la adresa autorităţilor române, astfel cum au fost reflectate în presă, pentru care solicită clarificări. În acest sens, ambasadorul României la Budapesta va fi instructat să contacteze MAE ungar, anunţă diplomaţia românească. Potrivit preşedinteleui parlamentului ungar, Kover Laszlo, Guvernul României este neprietenos, necivilizat şi barbar şi va fi afectat de refuzul reînhumării lui Nyiro Jozsef.
Într-un comunicat, MAE dezaprobă declaraţiile unor politicieni de la Budapesta, “care par a contribui cu bună ştiinţă la afectarea normelor de bună vecinătate din regiunea noastră şi implicarea în acţiuni pentru promovarea unei persoane care, conform tuturor evaluărilor internaţionale, a desfăşurat activităţi de extremă dreapta, antisemite. Astfel de acţiuni riscă să contribuie la tensionarea artificială a relaţiilor bilaterale româno-ungare, dar şi a convieţuirii dintre români şi maghiari”.
MAE reaminteşte că modelul românesc de relaţii interetnice se ridică la standardele europene şi merge chiar dincolo de acestea, fiind recunoscut ca atare la nivel internaţional. De asemeena, ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa dialogului pe canalele uzuale pentru soluţionarea oricăror aspecte sensibile.
Guvernul României se opune reînhumării lui Nyiro Jozsef
Premierul Victor Ponta consideră regretabile incidentele legate de problema reînhumării rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef pe teritoriul României şi spune că decizia Guvernului de a nu accepta această solicitare se bazează pe faptul că scriitorul maghiar a fost o persoană recunoscută pentru poziţiile sale anti-româneşti, antisemite şi pro-fasciste. „Guvernul îşi menţine o poziţie fermă cu privire la incidentele legate de problema înhumării rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef pe teritoriul României. Primul-ministru al Guvernului României, Victor Ponta, a constatat cu îngrijorare incidentele care au avut loc în ultimele zile, ca urmare a tentativei de înhumare pe teritoriul României a rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef. Decizia Guvernului se bazează pe faptul ca Nyiro Jozsef a fost o persoană recunoscută pentru poziţiile sale anti-româneşti, antisemite şi pro-fasciste. De aceea, Guvernul României a considerat inacceptabilă solicitarea referitoare la reînhumarea pe teritoriul României”, se arată într-un comunicat al Executivului.
„În acest context, credem că este regretabilă implicarea directă în această acţiune şi în campania electorală a forţelor politice extremiste, a preşedintelui Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover şi a preşedintelui partidului de extremă dreapta, Yobbik, domnul Gabor Vona”, se precizează în comunicatul Guvernului.
„Vom respecta în continuare drepturile minorităţilor în România şi suntem ferm angajaţi pe această direcţie care ajută relaţiile dintre ţările noastre. Dar aceasta nu înseamnă că vom tolera gesturi ale unor extremişti, făcute doar în interes de campanie electorală. În faţa unor acte cu caracter provocator şi extremist, Guvernul României va avea o atitudine europeană, în spiritul legii şi al Constituţiei României, un spirit pe care l-am avut mereu în ceea ce priveşte promovarea drepturilor minorităţilor”, a spus Victor Ponta. Şeful Executivului susţine, totodată, că declaraţiile făcute în aceste zile de unii oficiali maghiari, printre care şi preşedintele Parlamentului Ungariei, „nu sunt în linia relaţiei de bună-vecinătate dintre statul român şi cel maghiar”, şi că va ridica această problemă la prima rundă de discuţii pe care o va avea cu omologul său maghiar, Viktor Orban, la finalul săptămânii viitoare, la Bucureşti.
Reînhumarea lui Nyiro Jozsef, blocată în instanţă
Înhumarea lui Nyiro Jozsef a fost amânată duminică de organizatori. De asemenea, MAE l-a convoacat pe ambasadorul Ungariei. În urma scandalului, organizatorii evenimentului au decis să anuleze ceremonia de reînhumare, urmând să aibă loc doar o slujbă de comemorare. Reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef, programată duminică, la Odorheiu Secuiesc, a fost anulată.
Purtătorul de cuvânt al PCM, Molnar Miklos, a declarat, duminică, că reînhumarea lui Nyiro Jozsef nu va mai avea loc, motivul fiind autorizaţia de reînhumare contestată de Prefectura Harghita. “Înmormântarea a fost anulată pe motiv că dragul nostru de primar a dat o autorizaţie greşită, iar Prefectura a contestat-o în contencios-administrativ. În acest moment autorizaţia a fost anulată, iar noi a trebuit să renunţăm la reînhumare. Încă nu ştim dacă primarul a făcut această greşeală intenţionat sau nu”, a mai spus Molnar Miklos.
Preşedintele parlamentului ungar, atac dur la adresa autorităţilor române
Kover Laszlo a declarat presei, înainte de începerea ceremoniei de comemorare, că scandalul creat în jurul reînhumării scriitorului nu poate fi considerat ca fiind un incident diplomatic, dar a carcterizat nepermis de dur Guvernul de la Bucureşti. ”A fost foarte surprinzător comportamentul neprietenos, necivilizat şi barbar al noului Guvern român de a-i refuza lui Nyiro Jozsef posibilitatea de a se odihni acasă, în pământul natal. Suntem acuzaţi în mod ruşinos şi noi şi Nyiro şi a existat o adevărată vânătoare după urna cu cenuşă din partea Guvernului, care a depăşit limita comicului. (…) Niciodată nu am participat la o astfel de comedie absurdă”, a declarat, la Odorheiu Secuiesc, Kover Laszlo.
Întrebat dacă va înainta o notă de protest către autorităţile române, preşedintele parlamentului ungar a spus că a trimis deja scrisori preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului României, cărora le-a cerut sprijinul.
”Noi nu suntem interesaţi în a crea tensiuni şi sunt convins că singura cale a relaţiilor dintre cele două state, guverne şi naţiuni este cooperarea. Nu există o alternativă. Eu cred că şi cei care au ajuns acum brusc la guvernare vor recunoaşte acest lucru, sau, dacă nu, ei vor fi principalii afectaţi”, a afirmat Kover Laszlo. El a precizat că partea română va avea sentimentul unei victorii, întrucât a împiedicat reînhumarea lui Nyiro Jozsef, dar consideră că atâta vreme cât România este un stat de drept atunci există posibilitatea ca rămăşiţele scriitorului maghiar să fie îngropate aici.
Doar slujbă de pomenire, fără reînhumare
După anularea evenimentului, a avut loc doar o slujbă de pomenire a scriitorului. Duminică dimineaţă, în faţa Grădinii Preoţilor din Odorheiu Secuiesc s-au adunat peste 20 de persoane, cu flori, care au dorit să aducă un ultim omagiu scriitorului Nyiro Jozsef.
Scriitorul maghiar Nyiro Jozsef, originar din Transilvania, a făcut parte din parlamentul de la Budapesta în anii 1941 – 1945 şi a servit, prin atitudinea sa politică, regimul fascist de atunci. Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat deja dezacordul faţă de reînhumarea scriitorului maghiar la Odorheiul Secuiesc din cauza activităţii sale politice din perioada 1941 – 1945, pe care o califică drept antisemită şi de colaborare cu un regim fascist.
de Viorica Grecu | mai 27, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin a exprimat sâmbătă disponibilitatea Rusiei de a acorda Serbiei o tranşă dintr-un credit în valoare de 800 de milioane de dolari.
„Noi am acordat anul trecut Serbiei un împrumut în valoare de 200 de milioane de dolari. Şi suntem gata şi acum să oferim a doua tranşă de 800 de milioane de dolari”, a detaliat Vladimir Putin, în timpul întâlnirii cu noul preşedinte al Serbiei, Tomislav Nikolic, care a ales Rusia drept destinaţie pentru prima sa vizită externă. Vladimir Putin a susţinut că banii trebuie folosiţi pentru proiecte de infrastructură. El a subliniat că partea rusă aşteaptă de la parteneri o fundamentare tehnico-economică concretă a proiectelor propuse spre a fi realizate.
Totodată, preşedintele rus i-a urat omologului său sârb succes în realizarea tuturor iniţiativelor formulate în programul său electoral. El şi-a exprimat speranţa că o cooperare fructuoasă între Rusia şi Serbia va contribui la îndeplinirea unor misiuni importante în ambele state. „Atitudinea noastră faţă de Serbia este ca faţă de fraţii noştri spirituali. Acest aspect este la baza relaţiilor noastre de astăzi şi va rămâne în anii ce urmează”, a punctat liderul de la Kremlin.
Tomislav Nikolic a dat asigurări, la rândul său, că ţara sa va face tot ce este necesar pentru a prezenta proiecte bune. El a adăugat că Putin se bucură de o mare popularitate în Serbia. Nikolic a confirmat că Serbia încearcă să se apropie de Uniunea Europeană, dar a precizat că populaţia ţării sale nu consideră necesară recunoaşterea independenţei Kosovo.
de Anatol Terzi | mai 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA are în examinare un proiect de rezoluţie prin care solicită Departamentului de Stat retragerea ambasadorului american la Kiev.
De asemenea, cere să se întrerupă activitatea misiunii diplomatice americane în Ucraina până la eliberarea din închisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Proiectul, iniţiat de senatorul James Inhofe, propune totodată ca preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, procurorul general Viktor Pşonka, precum şi alţi demnitari ucraineni responsabili de încarcerarea Iuliei Timoşenko să fie declaraţi persona non grata în SUA.
Acelaşi proiect solicită Alianţei Nord-Atlantice să-şi suspende acţiunile în cadrul tuturor acordurilor de cooperare cu Kievul până la punerea în libertate a opozantei ucrainene, iar OSCE să nu recunoască preşedinţia ucraineană a organizaţiei prevăzută pentru 2013. Proiectul de rezoluţie subliniază că „Senatul SUA condamnă acţiunile administraţiei preşedintelui Ianukovici vizând încarcerarea motivată politic a fostului premier” şi face apel la „eliberarea imediată” a Iuliei Timoşenko, avându-se în vederea starea ei de sănătate.
Iulia Timoşenko a fost condamnată în octombrie 2011 la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere”, fiind găsită vinovată că în 2009, pe când era premier, a semnat acorduri în domeniul gazului cu Rusia, dezavantajoase pentru Ucraina. Ea este vizată şi de un alt proces în care este inculpată pentru deturnare de fonduri publice şi fraudă fiscală. În prezent, Iulia Timoşenko se află într-un spital din Harkov, ea fiind transferată aici în urma presiunilor internaţionale. Cazul Timoşenko a tensionat relaţiile dintre Kiev şi Uniunea Europeană, Bruxelles-ul refuzând să semneze acordul de asociere, iar mai multe state europene anunţau la începutul lunii că intenţionează să boicoteze meciurile organizate de Ucraina în cadrul Euro-2012.
