de Natalia Ciobanu | iun. 6, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina
Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.
Limba rusa, avantajata
Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).
Opoziţia declanşează proteste
Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.
Protestatari dispersați
Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.
de Vitalie Goncearov | iun. 5, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Ianukovici viseaza la integrarea Ucrainei in UE
Ucraina se va folosi de pauza din relaţiile sale cu Uniunea Europeană şi va construi o Europă în interiorul statului ucrainean, a declarat, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. „Aderarea la Uniunea Europeană rămâne prioritatea noastră. Însă până atunci, vom încerca să construim o Europă în Ucraina”, a explicat Ianukovici în timpul şedinţei din cadrul Forumului Economic Mondial, care se desfăşoară la Istanbul.
Șeful statului ucrainean a precizat că este conştient de faptul că aderarea la UE depinde în mare măsură de Ucraina şi de schimbările pe care trebuie să le facă această ţară.
Reamintim ca mai mulți oficiali europeni au criticat Ucraina în repetate rânduri, declarând că nu respectă drepturile şi libertăţile omului. Ei au făcut trimitere, în special, la cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare. Liderii din Europa susţin că decizia privind arestarea ex-premierului ucrainean este una motivată politic, întrucât Timoşenko este considerată cel mai de temut adversar al actualului preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici.
Cu toate acestea, Ucraina mai speră să semneze până la sfârşitul anului 2012 Acordul de asociere cu UE, care include şi crearea zonei de liber schimb.
de Natalia Ciobanu | iun. 5, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, decisa sa ramana in Afganistan
Ucraina intenţionează să-şi menţină prezenţa în Afganistan, chiar şi după 2014, când NATO îşi va retrage contingentul de pe teritoriul afgan, a anunţat consilierul secretarului general Alianţei pentru afaceri politice şi politica de securitate, Dirk Brengelmann, citat de publicația Korrespondent. Acesta a declarat că la summitul NATO de la Chicago, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, „a promis să menţină prezenţa Ucrainei în Afganistan şi după anul 2014”. „Ucraina a promis că va aduce în continuare contribuţii importante la securitatea Afganistanului şi că va acorda asistenţă în ceea ce priveşte formarea instructorilor”, a subliniat Brengelmann. „Finalizarea misiunii ISAF (International Security Assistance Force), programată pentru sfârşitul anului 2014, nu va însemna încetarea sprijinului acordat Afganisatului. Guvernul afgan a solicitat Alianţei să ofere sprijin forţelor de securitate locale şi după 2014, iar noi suntem pregătiţi să începem o nouă misiune de consiliere şi susţinere”, a declarat Brengelmann, adăugând că în toamna acestui an, instructori din Ucraina se vor alătura în cadrul Consiliului NATO-Rusia proiectului de pregătire a specialiştilor în lupta împotriva drogurilor în Afganistan, Pakistan şi Asia Centrală.
Scut anti-racheta fara Kiev
Oficialul a mai subliniat că Ucraina şi NATO nu au discutat oficial cu privire la scutul antirachetă al Alianţei. „Deocamdată, nu purtăm consultări oficiale în acest sens. Acestea trebuie să fie în concordanţă cu toţi membrii Alianţei. Este prea devreme să ne gândim dacă (şi, dacă da, cum) Ucraina ar putea să coopereze cu NATO în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice”, a menţionat Brengelmann, potrivit căruia, Alianţa este conştienţă de faptul că Ucraina se află printre ţările interesate de dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO. „Cred că Ucraina lucrează acum la propria politică privind această chestiune”, a remarcat consilierul secretarului general al NATO.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Israelul este în curs de echipare a submarinelor furnizare de Germania cu rachete de croazieră dotate cu focoase nucleare, deşi Berlinul a negat mereu că aceste submarine ar putea face parte din arsenalul nuclear israelian.
Potrivit presei germane, foşti înalţi responsabili ai ministerului de Apărare german au asigurat că guvernul a crezut de fapt mereu că Israelul a echipat cu armament nuclear submarinele de atac din clasa Dolphin. Duminică, această informaţie a provocat o reacţie din partea opoziţiei social-democrate (SPD) care a cerut explicaţii guvernului condus de Angela Merkel. „Guvernul federal trebuie să furnizeze informaţii ca să aflăm dacă submarinele livrate de Germania pot fi echipate cu sisteme potenţial purtătoare de focoase nucleare”, a declarat săptămânalului Rolf Mutzenich, purtător de cuvânt pe chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD. „Până în prezent, aceste livrări erau justificate printre altele prin faptul că submarinele făceau parte dintr-un arsenal de disuasiune convenţională”, a remarcat acesta.
Germania a livrat deja trei dintre aceste submarine către Israel, finanţând de asemenea mare parte din factură, iar alte trei trebuie să fie livrate până în 2017. Israelul ia în considerare de asemenea posibilitatea de a comanda încă trei submarine.
Ultima ceremonia oficială de transmitere către Israel a unui submarin Diesel din clasa Dolphin (Delfin) a avut loc la începutul lunii mai 2012, în Germania, la Kiel. Potrivit ministerului israelian al apărării, submarinul, care a primit joi numele INS Tanin (crocodil, în ebraică), va intra în dotarea Forţelor Navale ale Israelului în 2013, după încheierea testelor tehnice şi de navigaţie.
INS Tanin este al patrulea submarin al Forţelor Navale Israeliene şi una dintre cele mai scumpe achiziţii făcute de armata israeliană. Construirea acestui submarin a presupus costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari. Submarin din clasa Dolphin şi cu o lungime de 68 de metri, INS Tanin a fost lansat la apă în luna februarie, la Kiel, după ce a ieşit din halele Howaldtswerke-Deutsche Werft.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
La Sankt-Petersburg are loc, în perioada 3-4 iunie, cel de-al 29 summit UE-Rusia, la care participă şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Astfel de întâlniri au loc regulat, o dată la şase luni de zile, şi au o tradiţie şi un protocol bine stabilit, care vor fi respectate şi de această dată.
Oficialii Uniunii Europene vor discuta luni cu Vladimir Putin în vederea luării de măsuri mai dure faţă de situaţia din Siria. UE vrea ca Rusia să facă presiuni asupra regimului de la Damasc să retragă armata din oraşele principale şi să accepte planul de pace al lui Kofi Annan. Duminică, preşedintele Bashar al-Assad a negat că forţele sale au fost implicate în masacrul din Houla. El a declarat în faţa parlamentului că de vină pentru problemele din Siria sunt puterile străine care s-au implicat în situaţia din ţară.
Printre liderii UE care participă la summit se află Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, transmite Tvrinfo. Duminică seara, Putin a cinat împreună cu oaspeţii săi la o vilă somptuoasă de la marginea oraşului. Liderii europeni consideră că întâlnirea este o oportunitate de a întări legăturile cu Rusia, odată cu venirea la putere a noii administraţii.
Corespondenţii occidentali de la faţa locului spun că Siria este principalul subiect de pe agenda summitului din Petersburg. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre comerţ şi controversatul program nuclear al Iranului, iar ruşii sunt interesaţi de posibilitatea de a călători în Uniunea Europeneă fără vize. „Ruşii nu au fost tocmai cooperativi în găsirea unei soluţii politice pentru situaţia din Siria”, a declarat un oficial european. Administraţia de la Moscova insistă că nu îl protejează pe Bashar al-Assad, dar că îndepărtarea lui de la putere nu poate fi o condiţie pentru dialogul politic. Şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, a declarat duminică: „Rolul Rusiei este crucial pentru succesul planului lui Kofi Annan”. Baronesa Ashton a mai declarat că Uniunea Europeană vrea să colaboreze cu Rusia pentru găsirea unei soluţii în Siria. Şefa diplomaţiei europene a vorbit duminică la telefon cu Annan şi amândoi au căzut de acord că situaţia a ajuns într-un punct critic.
Colaborarea bilaterală
Partea oficială a summitului va începe în dimineaţa zilei de 4 iunie cu o şedinţă plenară, care va fi consacrată, în totalitate, discutării problemelor cooperării bilaterale. Printre acestea se numără formarea spaţiilor comune, activitatea asupra noului tratat de bază, etc. După încheierea şedinţei plenare va urma un mic dejun de lucru, care, în mod tradiţional, este consacrat ordinii de zi internaţionale.
Se aşteaptă să fie abordate situaţiile din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Siria şi Libia, programul nuclear al Iranului şi situaţia din Peninsula Coreeană. Summitul Rusia-UE se va încheia cu o conferinţă de presă. În opinia Kremlinului, „relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană se dezvoltă foarte dinamic şi au caracterul unui parteneriat strategic”. La finalul anului 2011, schimbul comercial dintre Rusia şi UE a depăşit nivelul anterior declanşării crizei din 2008, ajungând la valoarea de 394 de miliarde de dolari. De asemenea, pentru UE, Rusia este cel de-al treilea partener comercial, după SUA şi China, cu o pondere de 9%, a declarat Uşakov.
