de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Israelul este în curs de echipare a submarinelor furnizare de Germania cu rachete de croazieră dotate cu focoase nucleare, deşi Berlinul a negat mereu că aceste submarine ar putea face parte din arsenalul nuclear israelian.
Potrivit presei germane, foşti înalţi responsabili ai ministerului de Apărare german au asigurat că guvernul a crezut de fapt mereu că Israelul a echipat cu armament nuclear submarinele de atac din clasa Dolphin. Duminică, această informaţie a provocat o reacţie din partea opoziţiei social-democrate (SPD) care a cerut explicaţii guvernului condus de Angela Merkel. „Guvernul federal trebuie să furnizeze informaţii ca să aflăm dacă submarinele livrate de Germania pot fi echipate cu sisteme potenţial purtătoare de focoase nucleare”, a declarat săptămânalului Rolf Mutzenich, purtător de cuvânt pe chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD. „Până în prezent, aceste livrări erau justificate printre altele prin faptul că submarinele făceau parte dintr-un arsenal de disuasiune convenţională”, a remarcat acesta.
Germania a livrat deja trei dintre aceste submarine către Israel, finanţând de asemenea mare parte din factură, iar alte trei trebuie să fie livrate până în 2017. Israelul ia în considerare de asemenea posibilitatea de a comanda încă trei submarine.
Ultima ceremonia oficială de transmitere către Israel a unui submarin Diesel din clasa Dolphin (Delfin) a avut loc la începutul lunii mai 2012, în Germania, la Kiel. Potrivit ministerului israelian al apărării, submarinul, care a primit joi numele INS Tanin (crocodil, în ebraică), va intra în dotarea Forţelor Navale ale Israelului în 2013, după încheierea testelor tehnice şi de navigaţie.
INS Tanin este al patrulea submarin al Forţelor Navale Israeliene şi una dintre cele mai scumpe achiziţii făcute de armata israeliană. Construirea acestui submarin a presupus costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari. Submarin din clasa Dolphin şi cu o lungime de 68 de metri, INS Tanin a fost lansat la apă în luna februarie, la Kiel, după ce a ieşit din halele Howaldtswerke-Deutsche Werft.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
La Sankt-Petersburg are loc, în perioada 3-4 iunie, cel de-al 29 summit UE-Rusia, la care participă şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Astfel de întâlniri au loc regulat, o dată la şase luni de zile, şi au o tradiţie şi un protocol bine stabilit, care vor fi respectate şi de această dată.
Oficialii Uniunii Europene vor discuta luni cu Vladimir Putin în vederea luării de măsuri mai dure faţă de situaţia din Siria. UE vrea ca Rusia să facă presiuni asupra regimului de la Damasc să retragă armata din oraşele principale şi să accepte planul de pace al lui Kofi Annan. Duminică, preşedintele Bashar al-Assad a negat că forţele sale au fost implicate în masacrul din Houla. El a declarat în faţa parlamentului că de vină pentru problemele din Siria sunt puterile străine care s-au implicat în situaţia din ţară.
Printre liderii UE care participă la summit se află Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, transmite Tvrinfo. Duminică seara, Putin a cinat împreună cu oaspeţii săi la o vilă somptuoasă de la marginea oraşului. Liderii europeni consideră că întâlnirea este o oportunitate de a întări legăturile cu Rusia, odată cu venirea la putere a noii administraţii.
Corespondenţii occidentali de la faţa locului spun că Siria este principalul subiect de pe agenda summitului din Petersburg. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre comerţ şi controversatul program nuclear al Iranului, iar ruşii sunt interesaţi de posibilitatea de a călători în Uniunea Europeneă fără vize. „Ruşii nu au fost tocmai cooperativi în găsirea unei soluţii politice pentru situaţia din Siria”, a declarat un oficial european. Administraţia de la Moscova insistă că nu îl protejează pe Bashar al-Assad, dar că îndepărtarea lui de la putere nu poate fi o condiţie pentru dialogul politic. Şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, a declarat duminică: „Rolul Rusiei este crucial pentru succesul planului lui Kofi Annan”. Baronesa Ashton a mai declarat că Uniunea Europeană vrea să colaboreze cu Rusia pentru găsirea unei soluţii în Siria. Şefa diplomaţiei europene a vorbit duminică la telefon cu Annan şi amândoi au căzut de acord că situaţia a ajuns într-un punct critic.
Colaborarea bilaterală
Partea oficială a summitului va începe în dimineaţa zilei de 4 iunie cu o şedinţă plenară, care va fi consacrată, în totalitate, discutării problemelor cooperării bilaterale. Printre acestea se numără formarea spaţiilor comune, activitatea asupra noului tratat de bază, etc. După încheierea şedinţei plenare va urma un mic dejun de lucru, care, în mod tradiţional, este consacrat ordinii de zi internaţionale.
Se aşteaptă să fie abordate situaţiile din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Siria şi Libia, programul nuclear al Iranului şi situaţia din Peninsula Coreeană. Summitul Rusia-UE se va încheia cu o conferinţă de presă. În opinia Kremlinului, „relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană se dezvoltă foarte dinamic şi au caracterul unui parteneriat strategic”. La finalul anului 2011, schimbul comercial dintre Rusia şi UE a depăşit nivelul anterior declanşării crizei din 2008, ajungând la valoarea de 394 de miliarde de dolari. De asemenea, pentru UE, Rusia este cel de-al treilea partener comercial, după SUA şi China, cu o pondere de 9%, a declarat Uşakov.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a avertizat duminică Israelul că orice atac împotriva instalaţiilor sale nucleare „va cădea ca un trăsnet pe capul” statului evreu.
„Dacă conducătorii sionişti vorbesc de o acţiune militară împotriva Iranului, fac acest lucru pentru că sunt înspăimântaţi (…) şi mai vulnerabili ca niciodată. Orice decizie proastă (…) va cădea ca un trăsnet pe capul lor”, a spus ayatollahul Khamenei într-un discurs rostit cu ocazia celebrării morţii imamului Khomeiny, fondatorul Republicii Islamice. Israelul şi Statele Unite au afirmat de mai multe ori în ultimele luni că nu exclud atacuri militare împotriva instalaţiilor nucleare din Iran dacă negocierile în curs între marile puteri şi Teheran nu duc mai rapid la o soluţie diplomatică.
Liderii iranieni au repetat la rândul lor că Teheranul va riposta în caz de atac prin lansarea de rachete împotriva Israelului, duşmanul lor declarat. De asemenea, liderul suprem i-a acuzat pe occidentali că recurg la „minciuni” în legătură cu pericolul nuclear iranian numai pentru că „le este frică de Iranul islamic”.
„Mediile politice şi mass-media internaţionale spun că Iranul nuclear este periculos. Eu spun că este o minciună. Lor le este frică nu de Iranul nuclear, ci de Iranul islamic”, a spus acesta. Liderul suprem iranian nu s-a referit direct la negocierile nucleare în curs cu marile puteri în vederea rezolvării crizei pe cale diplomatică, dar a afirmat că Iranul „va continua pe calea progresului politic, ştiinţific sau tehnologic”. El a afirmat, de asemenea, că severele sancţiuni economice aplicate de occidentali „nu au niciun efect şi nu pot opri poporul iranian”, ele nu fac decât „să mărească ura poporului” faţă de occidentali.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a fost condamnat, sâmbătă, la închisoare pe viaţă pentru implicare în uciderea unor manifestanţi, cu ocazia mişcării de protest care a cuprins lumea arabă la începutul anului trecut.
Aceeaşi sentinţă a fost pronunţată şi împotriva fostului ministru de interne Hosni el-Adli. În schimb, au fost achitaţi toţi cei şase foşti demnitari egipteni judecaţi în acelaşi dosar cu Hosni Mubarak pentru crime în violenţele sângeroase generate de mişcarea de protest declanşată anul trecut în Egipt. De asemenea, faptele de corupţie imputate fiilor fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, Alaa şi Gama, au fost prescrise, a declarat sâmbătă preşedintele tribunalului din Cairo.
Hosni Mubarak, singurul lider judecat personal pentru evenimentele violente regionale de anul trecut, se declara nevinovat de acuzaţiile ce i-au fost aduse: implicare în uciderea a peste 800 de manifestanţi şi corupţie. La apelul tribunalului, înfiinţat la Academia de Poliţie din Cairo, Hosni Mubarak, cu ochii ascunşi în spatele unor ochelari negri, a răspuns „prezent”, întins pe o targă instalată în boxa acuzaţilor.
Pentru a asigura siguranţa procesului şi a lui Hosni Mubarak persoanal au fost mobilizaţi aproximativ 5.000 de poliţişti şi 2.000 de soldaţi. Fostul şef al statului egiptean era închis într-un spital militar de lângă Cairo şi a fost adus cu elicopterul la locul de judecată. Momentul anunţării verdictului a fost transmis în direct de postul public de televiziune.
Verdictul intervine între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, primele după înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak. În cea de-a doua rundă a scrutinului, care se va desfăşura în zilele de 16 şi 17 iunie, se vor înfrunta Mohammed Morsi, reprezentant al organizaţiei Fraţii Musulmani, şi ultimul prim-ministru al lui Mubarak, Ahmad Shafiq.
Proteste la Cairo
Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a primit duminică în penitenciarul Tora uniforma sa de deţinut, a doua zi după condamnarea la închisoare pe viaţă pentru moartea manifestanţilor în timpul revoltei care l-a înlăturat de la putere în 2011. Gardienii penitenciarului Tora, în sudul Cairo, i-au făcut poza de identitate judiciară, i-au atribuit un număr şi i-au înmânat uniforma albastră de prizonier, conform agenţia oficială Mena.
Mubarak, în vârstă de 84 de ani, aflat până acum în arest preventiv într-un spital militar din apropiere de Cairo a fost transferat după condamnarea sa în închisoarea de la Tora. Autorităţile penitenciarului au respins cererea fostului preşedinte de a continua să primească tratament în cadrul spitalului. Conform responsabililor cu securitatea şi televiziunii de stat, fostul preşedinte a avut o problemă de sănătate la sosirea sa sâmbătă la penitenciarul Tora şi a refuzat plângând să părăsească elicopterul pentru a intra în clădire.
Mubarak şi ministrul său de Interne Habib el-Adli au fost condamnaţi sâmbătă la închisoare pe viaţă pentru moartea a aproape 850 de manifestanţi anul trecut. În schimb, şase foşti înalţi responsabili au Ministerului de Interne au fost achitaţi. Parchetul a anunţat duminică că va face apel la verdictele date în procesul fostului preşedinte.
de Razvan Iorga | iun. 1, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Negocierile in vederea revizuirii contractelor cu monopolul rus Gazprom, care durau de peste doi ani, s-au urnit, in sfarsit, din punctul mort, a declarat joi vicepremierul ucrainean Nikolai Azarov. Acesta a dat de inteles ca acorduri care ii convin partii ucrainene ar putea fi elaborate inainte de 27 iunie, cand la Donetk va avea lor o sedinta a Comisiei interguvernamentale pentru economie la nivel de premieri. In aceste conditii, noile acorduri vor fi date pentru semnare presedintilor la sfarsitul lui iulie, in timpul intrunirii la Kiev a Comisiei interstatale pentru cooperare. Azarov nu a dezvaluit amanunte ale negocierilor avute la Ashabad cu omologul sau rus Dmitri Medvedev. Pentru presa el a declarat doar ca ‘liderii Rusiei au acceptat sa analizeze in mod serios argumentele partii ruse referitor la livrarile de gaz rusesc in Ucraina si sa revina in viitorul apropiat la revizuirea contractului, care in prezent pune Ucraina in conditii concurentiale inechitabile’Cu doua zile inainte, directorul ‘Naftogaz Ukraini’, Evgheni Bakulin, a declarat ca partea ucraineana solicita nu reduceri de pret, ci revizuirea contractului dezavantajos, semnat in 2009. Partea ucraineana considera ca problema o constituie formula injusta de calculare a pretului, cu o baza de calcul exagerat de ridicata. Din acest motiv, gazul pentru Ucraina costa cu mult mai mult decat pentru tari europene mai indepartate de Rusia. in trimestrul doi al acestui an pretul pentru Ucraina a ajuns la 450 de dolari, cu tot cu reducerea de 100 de dolari obtinuta in urma acordurilor de la Harkov.
Preturi ridicate
Pretul ridicat la gaz a devenit o grea povara pentru economia ucraineana, subliniaza expertul in probleme energetice Valentin Zemlianski. in opinia sa, Kievul nu va putea rezista prea mult si va trebui sa faca unele concesii. Mass-media a informat deja despre conditiile Gazprom: crearea unui consortiu pentru transportul gazului, in cadrul caruia partea rusa sa detina la jumatate controlul asupra sistemului ucrainean de gazoducte si sa aiba acces la piata interna de gaz. Separat se discuta posibilitatea inchirierii depozitelor subterane de gaz ale Ucrainei. ‘Toate convergeau catre scenariul belarus, pe care partea ucraineana nu dorea sa-l accepte. Acum, insa, in conditiile boicotului initiat de reprezentanti ai UE fata de puterea de la Kiev si relatiilor tensionate cu SUA, precum si a dificilei situatii economice interne, nu poate fi exclus nici un viraj politic in directia Rusiei, nici concesii fata de Gazprom’, opineaza Zemlianski. in opinia expertului, compania rusa ar putea fi interesata in primul rand de depozitele de gaz ucrainene, cu o capacitate totala de inmagazinare de circa 32 miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, reprezentantii puterii, resping aceste speculatii. ‘Zvonurile sunt lansate de opozitie. Kievul nu va face niciun fel de concesii care sa lezeze interesele nationale, fie ca este vorba despre cedarea catre Gazprom a depozitelor de gaz sau de implicarea Rusiei in privatizarea unor obiective de pe teritoriul Ucrainei’, a declarat Aleksei Plotnikov, deputat al Partidului Regiunilor. Recent, ministrul energeticii al Ucrainei, Iuri Boiko, le-a propus tarilor europene, in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune CNN, sa-si pastreze gaz pentru nevoile lor in depozitele ucrainene. ‘Acesta va fi cu adevarat un pas eficient in vederea preintampinarii situatiei cu livrarea de gaz rusesc sub cantitatile contractate’, a declarat Boiko.
Cerinte mai putine
Potrivit lui Zemlianski, aceasta propunere ar putea schimba radical situatia. ‘inainte europenii cumparau gaz rusesc la granitele Ucrainei cu tarile UE, iar Gazprom platea catre Naftogaz servicii pentru tranzitul pe teritoriul ucrainean. Noua schema ar putea include pe ordinea de zi a negocierilor ruso-europene in domeniul gazului faptul ca tarile occidentale sa cumpere gaz la granita ruso-ucraineana si sa achite ele insele catre Naftogaz serviciile de tranzit si cele pentru pastrarea gazului. in aceasta situatie, pozitiile Ucrainei s-ar consolida semnificativ’, subliniaza expertul pentru Nezavisimaia Gazeta. in opinia altui specialist in probleme energetice, Ghennadi Riabtev, este prematur sa se vorbeasca despre revizuirea schemelor existente. ‘In ceea ce priveste cooperarea cu Naftogaz, partenerii europeni care insista asupra reorganizarii companiei o considera in forma sa actuala ‘netransparenta’ si, prin urmare, insuficient de sigura. Pana cand reforma Naftogaz nu se va incheia, este putin probabil sa se poata vorbi in mod serios despre noi scheme si perspective financiare’, considera specialistul. in acelasi timp, cei doi experti intervievati de Nezavisimaia Gazeta converg in opinia ca monopolul rus Gazprom formuleaza fata de partea ucraineana cu mult mai putine cerinte decat partenerii europeni. Riabtev nu exclude posibilitatea ca in etapa actuala Rusiei sa-i convina urmatorul schimb: revizuirea contractelor in domeniul gazului contra dreptului de a inchiria depozitele subterane ucrainene pentru o perioada indelungata.
