de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Proaspăt reales în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, va efectua, în perioada 18 – 22 iunie, o vizită oficială la Washington.
În cadrul vizitei, Marian Lupu va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Camerei Reprezentantilor, John Boehner, cu asistentul secretarului de stat al SUA, Philip Gordon, alte persoane oficiale, cu conducerea Institutului Naţional Democrat şi cea a Institutului Republican Internaţional, precum şi cu reprezentanţii diasporei în SUA.
Marian Lupu a fost reales sâmbătă în funcţia de preşedinte al PD, în cadrul Congresului al VII-lea al formaţiunii. Pentru candidatura acestuia au votat unanim cei circa 1200 de delegaţi din toate organizaţiile teritoriale ale formaţiunii, prezenţi la eveniment. Tot sâmbătă, Vladimir Plahotniuc a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PD, care a ocupat până acum postul de vicepreşedinte al formaţiunii. În cadrul Congresului a fost ales şi Consiliul naţional politic al formaţiunii, alcătuit din 272 membri, comisia naţioală de cenzori şi comisia de etică şi arbitraj. Vicepreşedinţii PD urmează a fi aleşi de către Consiliul naţional politic al partidului.
În discursul său rostit la Congres, Vladimir Plahotniuc, vicepreşedintele democraţilor, a afirmat că una dintre problemele cu care se confruntă partidul este criza de identitate doctrinară. „Facem parte dintr-o alianţă, iar faptul că partenerii sunt de dreapta, diminuează mesajul de stânga al PD. Ne vom reviziu atitudinea în Alianţă. Trebuie să promovăm cu o mai mare insistenţă proiectele noastre sociale şi să impunem ca obiectiv general al guvernării grija faţă de oameni”, a spus Plahotniuc.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul britanic al apărării, Philip Hammond, ar urma să confirme oficial luni că guvernul britanic lansează în această săptămână un contract de un miliard de lire sterline pentru construirea unor reactoare destinate submarinelor sale cu propulsie nucleară de nouă generaţie.
Decizia de a construi sau nu submarine „nu este necesar să fie luată înainte de 2016”, dar „comandăm acum ceea ce trebuie pentru a avea posibilitatea” să fabricăm aceste nave dacă o astfel de decizie va fi luată, a declarat duminică pentru BBC ministrul Hammond. Declaraţia sa riscă să provoace noi tensiuni în guvernul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.
Conservatorii, începând cu primul ministru David Cameron, sunt susţinătorii unei modernizări a flotei de submarine, în timp ce liberal-democraţii propun soluţii alternative, costul ridicat al acestor nave nefăcând proiectul viabil într-o perioadă de austeritate, potrivit lor. Bugetul Ministerului Apărării pentru următorii patru ani a fost redus cu 8 %, în concordanţă cu planul de austeritate lansat la sfârşitul anului 2010.
Securitatea tehnică a celor patru submarine nucleare cu lansatoare Vanguard, echipate cu rachete Trident, expiră în anii 2020, dar rachetele lor vor rămâne operaţionale până în 2042. „Ceea ce vom anunţa este un angajament de modernizare a uzinei Rolls-Royce din Derby (în centrul Angliei), care va construi aceste reactoare nucleare”, a precizat ministrul apărării. Aceasta ar însemna păstrarea „competenţelor tehnice de înalt nivel în ţară pentru următorii 40-50 de ani”, a adăugat el.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia se pregăteşte să trimită două nave de război amfibii spre portul sirian Tartous, baza navală rusească la Marea Mediterană.
„Două nave mari de debarcare (Nikolai Filcenkov şi Cezar Kunikov) se pregătesc să plece spre portul sirian Tartous”, scrie presa rusă, care citează o sursă din Statul Major General, precizând că navele transportă un grup „important” de trupe. Anterior, presa internaţională, citând surse din Pentagon, anunţa că Rusia a trimis un contingent de trupe în Siria pe fondul escaladării violenţelor în zonă.
Presa israeliană preciza că scopul misiunii ruse este de a contracara eforturile Occidentului de a pune presiune pe regimul preşedintelui Bashar al-Assad pentru a-l menţine la putere pe liderul de la Damasc. Oficial, Moscova a trimis o navă de război, cu un contingent mic de trupe, pentru a-şi proteja baza navală din oraşul-port sirian Tartous, au indicat oficiali militari americani.
Cu referire la serviciile secrete americane, canalele media din SUA au scris că la bordul navei de război ruse, în drum spre Siria, se află arme de calibru mic şi muniţie. Ministerul rus de Externe a declarat vineri că Moscova furnizează Siriei doar armament defensiv, specificând că reparaţiile şi livrarea pieselor de schimb pentru elicopterele, vândute mai înainte, au fost planificate cu mult timp în prealabil.
Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a infirmat o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a Departamentului american de Stat, Victoria Nuland, că Moscova şi Washingtonul „continuă negocierile cu privire la strategia de acţiuni în perioada de tranziţie după plecarea lui al-Assad de la putere”. Lavrov a subliniat că Rusia „nu discută viitorul Siriei fără actualul preşedinte”.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Majoritatea turcilor se opune unei intervenţii militare a ţării lor în Siria, unde conflictul tinde să degenereze într-un război civil.
Potrivit unui sondaj comandat de Centrul pentru studii economice şi politică externă şi publicat vineri, în total, 57% dintre persoanele chestionate s-au declarat împotriva unei intervenţii militare în Siria vecină, faţă de 11,7% care sunt favorabile unei astfel de intervenţii. Printre opozanţii unei astfel de intervenţii, 41,1% dintre aceştia consideră că Turcia nu ar trebui să se implice în nicio manieră, restul (15,9%) declarându-se mulţumiţi de atitudinea guvernului, care condamnă politic regimul sirian. Sondajul de opinie a fost realizat între 5 mai şi 5 iunie pe un eşantion reprezentativ de 1.500 persoane.
Guvernul turc, pe vremuri un aliat politic şi economic al Damascului, a tăiat legăturile cu preşedintele Bashar al-Assad, în semn de protest împotriva represiunii sângeroase conduse împotriva contestării populare din Siria. Turcia, care are o frontieră comună de peste 900 de kilometri cu Siria, găzduieşte în prezent 30.800 de refugiaţi din această ţară.
Ankara cere ONU noi măsuri în Siria
De asemenea, Turcia i-a cerut sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU să adopte „o nouă măsură” vizând oprirea degradării situaţiei în Siria, după anunţul privind suspendarea misiunii de observatori a Naţiunilor Unite în această ţară. „Odată cu retragerea acestei misiuni de observatori, este necesară o evaluare imediată din partea Consiliului de Securitate al ONU şi adoptarea unei noi măsuri pentru a se evita intensificarea tragediei umanitare” cu care se confruntă în prezent Siria, a declarat ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu.
Ministrul turc a formulat această cerere într-o conferinţă de presă organizată la Istanbul cu ocazia unei reuniuni a Iniţiativei pentru dezarmare şi neproliferară nucleară. Observatorii ONU au anunţat sâmbătă suspendarea misiunii lor în Siria din cauza „intensificării” violenţelor în această ţară. Şeful diplomaţiei turce a evocat riscurile la care sunt supuşi observatorii internaţionali, pledând pentru efectuarea unei reevaluări a Consiliului de Securitate al ONU, chemat să emită un mandat mai „eficace” şi capabil să permită „securizarea prezenţei Naţiunilor Unite pe teren”.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită oficială în Israel la 25 iunie pentru a discuta problema siriană şi programul nuclear iranian, scriu mai multe publicaţii israeliene şi ruseşti. Informaţia nu a fost confirmată încă de Kremlin.
Potrivit ziarului Maariv, în aşteptarea preşedintelui rus au fost reţinute 270 de camere la hotelul King David Jerusalem, care în semn de respect faţă de liderul de la Moscova nu va primi alţi oaspeţi în timpul vizitei acestuia. Mass-media israeliană mai scrie că Vladimir Putin va fi însoţit în vizita sa de o delegaţie formată din 400 de persoane, care vor sosi în Israel în trei avioane.
Pe site-ul oficial al preşedinţiei ruse Kremlin.ru nu există deocamdată informaţii despre vizita în Israel a şefului statului rus, notează newsru.com, adăugând că, probabil, anunţul va fi făcut săptămâna viitoare. Sursa citată aminteşte că, în 2011, Dmitri Medvedev a încercat să viziteze Israelul ca preşedinte al Rusiei, dar vizita sa a fost anulată din cauza unei greve a diplomaţilor de la ministerul de Externe israelian. Medvedev s-a limitat atunci la vizite în Autoritatea Palestiniană şi Iordania. După învestirea în funcţie la 7 mai, în urma realegerii sale ca preşedinte al Rusiei la scrutinul din 4 martie, Vladimir Putin a efectuat deja vizite în Franţa, Germania, Belarus şi China, iar la 18-19 iunie va participa la summitul G20 din Mexic, unde urmează să se întâlnească cu omologul său american Barack Obama.
În cadrul vizitei sale în Israel, Vladimir Putin va avea întrevederi cu preşedintele israelian Shimon Peres, cu premierul Benjamin Netanyahu, cu care va discuta situaţia din Siria şi dosarul nuclear iranian. Preşedintele rus se va deplasa cu această ocazie şi în teritoriile palestiniene, unde se va întâlni cu preşedintele Mahmud Abbas, şi în Iordania, unde va purta convorbiri cu regele Abdullad al II-lea
de Viorica Grecu | iun. 17, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Podul Giurgiu-Ruse, punct strategic pentru statele balcanice
Orice element de infrastructură de transport este binevenit, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat român în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Marcel Boloş, rugat să comenteze propunerea ministrului bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova, care a anunţat sâmbătă că ţara sa va iniţia construcţia unui nou pod de peste Dunăre între porturile Giurgiu şi Ruse. „Un asemenea proiect va contribui foarte mult la sporirea mobilităţii populaţiei şi va ajuta mediul de afaceri”, a declarat oficialul român, care a participat la conferinţa „Strategia Dunării – o posibilitate de construire a regiunilor din Europa”, în oraşul bulgar Ruse. „Noi suntem foarte deschişi să avem o strategie comună pentru Dunăre, atât în ce priveşte partea de infrastructură, cât şi partea de port şi industria peştelui. Pe lângă toate acestea Dunărea are şi un potenţial turistic însemnat”, a arătat responsabilul român, citat de mass-media regionala.
„Orice coridor care ajută la mobilitatea populaţiei este de interes pentru România, aşa cum şi pentru Bulgaria şi Turcia” a subliniat Boloş referitor la propunerea formulată în luna mai de premierul bulgar Boiko Borisov, care a invitat România să se alăture proiectului bulgaro-turco-qatariot pentru modernizarea coridorului european numărul 9, care leagă România de Turcia traversând Bulgaria.
Bani arabi pentru pod
Reamintim ca ministrul bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova a propus, sâmbătă, în cadrul conferinţei amintite, construirea unui nou pod între Giurgiu şi Ruse. Oficialul bulgar a remarcat că autostrada care va fi construită între Ruse şi Svilengrad, la graniţa cu Turcia, va necesita un nou pod la Dunăre sau, cel puţin, lărgirea celui existent. Întrebată de Agerpres dacă Bulgaria va încerca să obţină finanţare din Qatar şi pentru pod, aşa cum a făcut în cazul arterei rutiere Ruse-Svilengrad, Pavlova a spus că aceasta este una dintre posibilităţi, cealaltă opţiune fiind ca proiectul să fie finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. O propunere în acest sens a fost deja adresată guvernului român, a precizat Pavlova. Ea a amintit că premierul bulgar a invitat România să se alăture proiectului de autostradă care va lega România de Turcia, traversând Bulgaria între oraşele Ruse şi Svilengrad. Pavlova a mai amintit că până la sfârşitul anului urmează să fie finalizat podul de peste Dunăre între Calafat şi Vidin, iar deja există planuri pentru construirea a încă două poduri între România şi Bulgaria, care vor lega Călăraşi de Silistra şi Bechet de Oreahov.
În momentul de faţă, România şi Bulgaria sunt legate de un singur pod pe toată lungimea porţiunii comune a Dunării – 470 km. Acesta se află între Giurgiu şi Ruse şi a fost inaugurat în anul 1954. Cel de al doilea pod de peste Dunăre între cele două ţări, cel între Vidin şi Calafat, se află în prezent în construcţie, urmând să fie inaugurat la sfârşitul anului în curs sau cel mai târziu la începutul anului viitor.
