Piatra comemorativa din PMAN impotriva ocupatiei sovietica, de neclintit pana in octombrie

Piatra comemorativa din PMAN impotriva ocupatiei sovietica, de neclintit pana in octombrie

Scandalul legat de amplasarea unei pietre comemorative care condamna ocupatia sovietica in Republica Moldova a inregistrat, miercurie, un nou episod. Curtea Constitutionala de la Chisinau a decis amanarea pentru a doua oara a examinarii cazului privind legitimitatea instalarii, de aceasta data pana in toamna. Curtea de Apel a inceput examinarea cazului dupa ce Partidul Socialistilor a depus o sesizare in acest sens. De aceasta data sedinta de judecata s-a amanat din motiv ca juristul Primariei nu facuse cunostinta cu dosarul. Potrivit unui comunicat de presa al PSRM, judecatorul Grigore Zubati a amanat sedinta pentru 2 octombrie. La propunerea juristilor de la Fundatia „Solutia” de a fi programat procesul intr-un timp mai apropiat, Zubati a spus ca nu este posibil, deoarece el pleaca in concendiu de pe data de 16 iulie. Juristii Fundatiei de Binefacere „Solutia” si reprezentantul Partidului Socialistilor au actionat in judecata Primaria Chisinau, pentru a anula dispozitia primarului general Dorin Chirtoaca, privind instalarea pietrei comemorative in PMAN. Piatra comemorativa in memoria victimelor ocupatiei sovietice si ale regimului totalitar comunist a fost instalata in Piata Marii Adunari Nationale, la data de 28 iunie 2010. Ulterior, Curtea Constitutionala a decis ca decretul lui Mihai Ghimpu, prin care ziua de 28 iunie a fost declarata drept zi a ocupatiei sovietice, este neconstitutional, insa piatra comemorativa nu a fost demolata.

Share our work
Operatiune de salvare in Marea Neagra intreprinsa de fregata „Regele Ferdinand”

Operatiune de salvare in Marea Neagra intreprinsa de fregata „Regele Ferdinand”

Fregata „Regele Ferdinand” a particpat , marti, la o operatiune de salvare a patru persoane de la bordul unei ambarcatiuni de agrement, aflata in Marea Neagra, care nu isi mai putea continua marsul intre Sulina si Eforie, precizeaza biroul de presa al MApN. „Echipajul fregatei «Regele Ferdinand» a salvat marti, 26 iunie, in jurul orei 15.00, patru persoane de la bordul unei ambarcatiuni de agrement, aflata in Marea Neagra. Operatiunea de salvare, executata la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare al Autoritatii Navale Romane, s-a desfasurat la 13 mile marine fata de Gura Portitei, echipajul de pe ambarcatiunea «Rechinul» fiind in imposibilitatea de a-si continua marsul intre Sulina si Eforie. in acest moment, cele patru persoane se afla in siguranta la bordul fregatei, iar ambarcatiunea este remorcata. Fregata va ajunge, in jurul orei 18.00, in largul Portului Constanta”, informeaza MApN. Nava militara va continua activitatile de instructie pe mare in cadrul programului de pregatire pentru participarea la operatia „Atalanta”. Ministrul Dobritoiu a citat prin Ordin de zi pe unitate echipajul fregatei Regele Ferdinand” pentru indeplinirea cu succes a misiunii de asistenta si salvare.

Share our work
Erdogan avertizeaza Siria: Prietenia Turciei este pretioasa, dar furia sa este feroce

Erdogan avertizeaza Siria: Prietenia Turciei este pretioasa, dar furia sa este feroce

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat marţi că ţara sa va riposta faţă de orice încălcare a frontierei sale de către Siria, care a doborât vineri unul dintre avioanele turce.
„Regulile de angajament ale forţelor armate turce s-au schimbat de acum. Orice element militar care va presupune un risc şi un pericol pentru securitatea frontierei turce şi va proveni din Siria, va fi considerat ţintă” militară, a avertizat el într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului, în care a condamnat vehement regimul sirian. „Acest ultim eveniment arată că regimul Assad a devenit o ameninţare clară şi apropiată pentru securitatea Turciei ca şi pentru propriul său popor”, a declarat el.
El a afirmat că avionul turc F-4 Phantom a fost doborât în timp ce efectua o misiune de antrenament în spaţiul internaţional şi nu în spaţiul aerian sirian, cum susţine Damascul. Turcia, ţară membră NATO, va riposta „la momentul oportun” şi cu „hotărâre” faţă de doborârea avionului său. „Prietenia Turciei este preţioasă, dar şi furia sa este la fel de feroce”, a avertizat el, cerându-i regimului sirian să nu pună la încercare capacităţile forţelor armate turce.
„Nimeni nu trebuie să se gândească la faptul că sângele nostru rece (în legătură cu acest incident) este un semn de neputinţă”, a continuat el, în ovaţiile deputaţilor. Erdogan a adăugat că ţara sa va continua să susţină poporul sirian până la căderea „dictaturii crude” a regimului preşedintelui Bashar al-Assad. „Poporul sirian este fratele nostru. Turcia va susţine poporul sirian în toate modurile posibile până când acesta se va salva de opresiune, de masacru, de acest dictator sângeros şi de clica sa”, a declarat el.

NATO condamnă Siria în termeni duri

NATO condamnă în termenii cei mai duri doborârea unui avion militar turcesc de către forţele siriene, pe care îl consideră un act complet „inacceptabil”, şi este alături de Turcia în spirit de solidaritate, a declarat marţi, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. El a făcut acest anunţ la finalul unei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, reuniune solicitată de Turcia.
„Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit la cererea Turciei pentru a se consulta în cadrul Articolului 4 al Tratatului de la Washington care stipulează că părţile se vor consulta de fiecare dată când, în opinia uneia dintre ele, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea oricăreia dintre părţi este ameninţată. Consiliul Nord-Atlantic a discutat doborârea unui avion turcesc de către Siria. Considerăm că acest act este inacceptabil şi îl condamnăm în termenii cei mai fermi. Acesta este încă un exemplu al ignorării de către autorităţile siriene a normelor internaţionale, păcii şi securităţii, precum şi a vieţii umane. Gândurile noastre în această perioadă dificilă sunt la cei din echipajul turcesc dispărut, la familiile lor şi la cei dragi lor. Vom continua să urmărim atent situaţia, cu mare preocupare, şi vom fi atenţi la evoluţiile de la graniţa de sud-est a NATO. Securitatea Alianţei este indivizibilă. Suntem alături de Turcia în spiritul unei solidarităţi solide”, a spus Rasmussen.

Share our work
Georgia: Ivanishvili, taxat dur de justitie

Georgia: Ivanishvili, taxat dur de justitie

Ministerul georgian al Justiţiei a confiscat marţi milioane de dolari aparţinând opozantului miliardar Bidzina Ivanishvili, după refuzul acestuia de a achita o amendă de 36 milioane de euro pentru încălcarea Legii electorale.
Ministerul Justiţiei a indicat că a confiscat totalitatea acţiunilor lui Ivanishvili la companiile Cartu Bank şi Cartu Group, precum şi partea de 21,7 % pe care Ivanishvili o deţinea la Progress Bank. “Confiscarea va fi anulată automat dacă debitorul îşi achită de bună voie cuantumul” amenzii, potrivit unui comunicat al ministerului. Ivanishvili afirmase că şi-a transferat fiului său proprietatea acţiunilor, dar – potrivit ministerului – înregistrarea acestui transfer nu a fost făcută corect.
Bidzina Ivanishvili a fost condamnat la o amendă de 36 milioane de euro la începutul lunii iunie pentru că ar fi încălcat Legea electorală prin distribuirea ilegală de parabole de televiziune şi furnizarea de vehicule la preţ redus coaliţiei de opoziţie “Visul georgian” prin societăţile pe care le posedă. Miliardarul a refuzat să plătească amenda, denunţând motivaţia politică a urmăririlor judiciare la care este supus cu câteva luni înainte de alegerile legislative din toamnă.
Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat georgian, cu o avere estimată la peste cinci miliarde de euro, vrea să înlocuiască puterea în exerciţiu cu ocazia alegerilor legislative, urmate de cele prezidenţiale în 2013. El este ţinta atacurilor de când s-a lansat în politică în 2011, aliaţii preşedintelui georgian Mihail Saakashvili acuzându-l că este manipulat de Moscova.

Share our work
Istanbul: 20 de ani de OCEMN. Consolidarea parteneriatului la Marea Neagra

Istanbul: 20 de ani de OCEMN. Consolidarea parteneriatului la Marea Neagra

Şefii de stat şi de guvern reuniţi marţi la Istanbul pentru un summit aniversar al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră au adoptat agenda pentru consolidarea parteneriatului în cadrul OCEMN. Documentul stabileşte o foaie de parcurs privind cadrul de lucru pentru acţiunile comune necesare pentru a oferi un nou impuls redresării economice în regiune în următorii ani în vederea consolidării dimensiunii economice a organizaţiei prin iniţiative şi acţiuni orientate spre proiecte.
Cele 12 state membre ale OCEMN (BSEC – Black Sea Economic Cooperation) consideră că numeroasele resurse umane şi naturale de care beneficiază le vor ajuta să-şi intensifice eforturile concertate pentru a îndeplini obiectivele în zonele de interes comun. Şefii de stat şi de guvern s-au angajat de asemenea să crească substanţial comerţul şi investiţiile în cadrul OCEMN şi să promoveze mai mult parteneriatul public-privat. „Pe baza evoluţiilor globale şi regionale este important să creăm o nouă viziune pentru ca OCEMN să fie mai vizibilă şi eficientă”, a declarat preşedintele turc Abdullah Gül la finalul Summitului OCEMN, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, Tomislav Nikolic. Cei doi lideri au coprezidat summitul de marţi, care a marcat împlinirea a 20 de ani de la crearea organizaţiei, ţările lor deţinând în acest an preşedinţia consecutivă a OCEMN – Serbia în prima jumătate a anului, iar Turcia începând cu 1 iulie.
„Noua agendă economică este importantă pentru a face ca OCEMN să fie mai funcţională şi pentru a asigura că resursele naturale şi umane din regiune sunt folosite mai eficient”, a declarat Abdullah Gül. Toate ţările şi-au reiterat angajamentul de a-şi îndeplini responsabilităţile pentru a realiza obiectivele stabilite până în 2020, a mai spus preşedintele turc, adăugând că declaraţia adoptată marţi va contura viitorul regiunii Mării Negre.

Cooperare cu UE şi ONU

Conform declaraţiei finale, cele 12 state membre OCEMN s-au angajat să-şi consolideze cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte organizaţii, instituţii şi iniţiative internaţionale şi regionale în vederea creşterii potenţialului regiunii Mării Negre. Şefii de stat şi de guvern au confirmat totodată importanţa stabilirii unei relaţii strategice între OCEMN şi UE. „Salutăm recentele evoluţii pozitive în interacţiunea OCEMN-UE şi invităm UE să-şi implementeze angajamentele anterioare prin identificarea uneltelor comune şi dezvoltarea sinergiilor, în interesul comun al unei creşteri sustenabile, al păcii şi al stabilităţii în regiune”, se precizează în declaraţie. În acest context, preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat la rândul său că statele membre OCEMN trebuie să consolideze cooperarea cu UE, “care nu a fost folosită la întregul său potenţial”.
Pe de altă parte, statele membre au recunoscut progresele înregistrate până acum în implementarea principalelor proiecte de infrastructură ale organizaţiei privind dezvoltarea Autostrăzii inelare a Mării Negre şi magistralele maritime ale Mării Negre. Totuşi, declaraţia le cere autorităţilor naţionale competente să accelereze realizarea acestor proiecte pentru a se obţine rezultate tangibile.
OCEMN este cea mai veche formă de cooperare în regiunea Mării Negre. Bazele ei au fost puse în 1992, când liderii a 11 state – Turcia, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Grecia – au semnat, la Istanbul, Declaraţia de la Bosfor. Iniţiativa structurii aparţine Turciei, iar cele 11 state care au semnat declaraţia din 1992 sunt state fondatoare. Serbia s-a alăturat în 2001. Sediul Secretariatului Permanent Internaţional OCEMN este la Istanbul. Statele membre OCEMN acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătraţi, având o populaţie totală de 340 de milioane de persoane.

Share our work
R Moldova, preferata UE. Mai primeste 28 de milioane de euro

R Moldova, preferata UE. Mai primeste 28 de milioane de euro

UE va acorda un suport financiar adiţional Republicii Moldova în valoare de 28 de milioane de euro, sub formă de grant, în cadrul Instrumentului de Vecinătate şi Parteneriat, potrivit unei decizii adoptate în cadrul Consiliului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat marţi la Bruxelles.
Comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs a declarat în cadrul unei întrevederi cu premierul Vlad Filat că banii sânt oferiţi pentru anul 2012 şi reprezintă o creştere cu 30 la sută a suportului acordat de Uniunea Europeană prin acest instrument în anul curent, potrivit unui comunicat difuzat de executivul de la Chişinău. În cadrul celei de-a 14-a reuniuni a Consiliului a fost prezentat şi un raport referitor la îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor primei faze legislative a Planului de Acţiuni pentru liberalizarea vizelor.
Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule, a apreciat progresele obţinute de Republica Moldova pe calea reformelor, în special cele ce ţin de agenda europeană şi a recomandat intensificarea acţiunilor privind lupta cu corupţia şi reforma instituţiilor de drept, măsuri sprijinite financiar de UE. „Toate aceste acţiuni vor oferi premise privind trecerea la următoarea etapă a dialogului în domeniul liberalizării vizelor”, a specificat oficialul european.

Share our work