de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
O interdicţie a Uniunii Europene care interzice membrilor săi să importe petrol din Iran a intrat în vigoare duminică, 1 iulie.
Măsura face parte din eforturile concertate ale UE şi Statelor Unite de a intensifica presiunile asupra Iranului din cauza programului său nuclear. Interdicţia va avea, probabil, un impact mare asupra Iranului, care a exportat anul trecut 23% din petrolul său către Uniunea Europeană. Iranul este pregătit să facă faţă embargoului petrolier european care intră în vigoare duminică, a declarat ministrul iranian al petrolului, Rostam Ghassemi
Aceste sancţiuni nu vor avea „niciun efect” asupra Iranului, deoarece guvernul de la Teheran „a luat deciziile necesare şi este în întregime pregătit să facă faţă”, a afirmat Rostam Ghassemi, citat duminică de presă. „Petrolul iranian se vinde în continuare pe pieţele internaţionale”, iar Iranul a găsit „noi clienţi pentru a înlocui Europa”, a spus ministrul, fără alte precizări.
Casa Albă a salutat duminică intrarea în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra importurilor de petrol iranian şi a apreciat că Teheranul are ocazia în discuţiile de săptămâna viitoare să facă progrese în dosarul legat de activităţile sale nucleare. „Statele Unite ale Americii salută interzicerea importurilor de petrol de către Uniunea Europeană şi alte sancţiuni ce vizează industria petrolieră iranian, care intră în vigoare astăzi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney într-un comunicat.
„Decizia colectivă a celor 27 de state ale Uniunii Europene reprezintă un angajament adiţional substanţial din partea aliaţilor şi partenerilor noştri europeni de a căuta o soluţionare paşnică care să ţină cont de îngrijorările comunităţii internaţionale legate de programul nuclear al Iranului”. În opinia lui Carney, pasul făcut de UE este „o parte esenţială” a eforturilor diplomatice de gestionare a relaţiei cu Iranul. „Iranul are o şansă să continue negocierile, începând cu runda de discuţii la nivel de experţi de săptămâna viitoare de la Istanbul, şi trebuie să facă paşi concreţi în sensul liniştirii îngrijorărilor internaţionale referitoare la programul nuclear iranian”, a conchis el.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Armata turcă a anunţat duminică seara că elicoptere siriene s-au apropiat de frontiera turcă în trei reprize, sâmbătă, şi că a trimis patrule la frontieră.
Statul Major turc a precizat că nu a fost încălcat spaţiul aerian turc, într-un comunicat. El a precizat că a trimis patru avioane de luptă F-16 de la baza sa din Incirlik (sud), după ce elicoptere siriene au survolat zona situată la aproximativ şase kilometri de frontieră, în apropiere de provincia turcă Hatay. Armata turcă a precizat că a trimis alte două avioane F-16 de la baza sa din Batman (sud-est), în timp ce un elicopter sirian a fost reperat în apropiere de frontieră, lângă provincia Mardin (sud-est).
Turcia va acţiona “cu fermitate” şi “în cadrul legilor internaţionale” în cazul avionului militar turc doborât de armata siriană, a anunţat joi Consiliul naţional de securitate de la Ankara. Consiliul, din care fac parte principalii responsabili militari şi civili, s-a reunit joi, la aproape o săptămână după dispariţia în Mediterana de Est a aparatului de tip F4 Phantom, doborât de apărarea aeriană a Siriei. Avionul care aparţinea aviaţiei militare turce a fost lovit la 22 iunie în timp ce efectua o misiune de antrenament deasupra apelor internaţionale ale Mediteranei, potrivit declaraţiilor Ankarei. Damascul susţine, însă, că acesta a violat spaţiul aerian sirian.
Într-un comunicat, Consiliul naţional turc precizează că a studiat cazul “în amănunt” cu ocazia reuniunii sale şi că Ankara va acţiona “cu fermitate rezervându-şi toate drepturile în cadrul legilor internaţionale în faţa acestui act ostil” al Siriei. În cursul aceleiaşi zile, mass-media locale au anunţat că la fronitera siriană au fost trimise baterii de rachete, tancuri şi trupe pentru a crea “un coridor de securitate”.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cu începere de la 1 iulie 2012, frontiera de stat a Republicii Moldova va fi supravegheată şi controlată de către Poliţia de Frontieră. Astfel, noul serviciu va trece în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Instituirea noului organ face parte din concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne, elaborată pentru ajustarea legislaţiei naţionale la cea europeană. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în acest sens, mai multe regulamente ce ţin de funcţionarea şi structura organizatorică a Departamentului Poliţiei de Frontieră: lista subdiviziunilor din subordine, modul de stabilire şi plată a indemnizaţiei la eliberarea din serviciu, precum şi asigurarea cu echipament a poliţiştilor de frontieră.
Poliţia de Frontieră va exercita atribuţiile şi va implementa politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Pe lângă atribuţiile transmise structurii noi formate prin Legea cu privire la Poliţia de Frontieră, adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova la data de 29 decembrie 2011 şi prin alte acte normative promovate în conformitate cu prevederile Programului naţional de implementare a Planului de Acţiuni R Moldova–UE în domeniul liberalizării regimului de vize, sunt incluse competenţe în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei juridice a actelor de călătorie, activităţii operative de investigaţii.
Stabilirea acestor competenţe are drept scop combaterea fenomenelor criminalităţii transfrontaliere şi evidenţa lor de către o autoritate, concomitent permiţând instituţiei de frontieră să-şi consolideze capacităţile de combatere a fenomenelor infracţionale transfrontaliere şi internaţionale. Transformarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră, va contribui esenţial la realizarea acţiunilor ce se înscriu în îndeplinirea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, iar prin promovarea unei legislaţii moderne şi complete în domeniul activităţii, cu siguranţă, va spori credibilitatea şi încrederea populaţiei în instituţiile de stat.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Programul de reînzestrare a armatei ruse până în 2020, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro ar putea fi contramandat.
Guvernul se teme nu doar de un nou val al crizei mondiale, dar şi de faptul că industria de apărare nu este gata să asigure acest proces. Guvernul rus şi Kremlinul dezbat bugetul pe următorii trei ani, iar una din problemele celei mai importante vizează amânarea programului privind dotarea armatei, prevăzut iniţial în 2013-2020, pentru 2016-2033, menţionează presa rusă.
„În programul de stat privind înzestrarea armatei până în 2020, accentul se pune noi tipuri de arme şi tehnică, care se creează pe baza tehnologiilor moderne. Totodată, o mare parte a comenzii de stat este prevăzută pentru câţiva ani. Acest lucru va îmbunătăţi posibilităţile de dezvoltare de întreprinderilor de apărare. În pofida condiţiilor dificile de criză, noi am întreprins paşi care ne permit să facem armate şi flota noastră mai compacte, mobile şi capabile de luptă”, a declara Dmitri Medvedev, la finele anului trecut.
In luna februarie 2012, Vladimir Putin declara că armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor. “În următorii zece ani, trupele vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale, cu bază terestră şi maritimă, 8 crucişătoare de importanţă strategică, purtătoare de rachete, peste 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de război, aproximativ 100 de aparate spaţiale în scop militar şi peste 600 de avioane moderne, inclusiv din cele de vânătoare de a cincea generaţie, peste 1.000 de elicoptere, peste 28 de baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 şi 38 de sisteme de divizie Vitiaz, 10 rachete Iskander-M”, detalia Vladimir Putin.
În plus, armata va mai primi peste 2.300 de tancuri moderne şi aproximativ 2.000 de sisteme de artilerie cu autopropulsie, precum şi 17.000 de automobile militare, a mai spus Putin. El a amintit că executivul de la Moscova va aloca, în următorul deceniu, 23 de mii de milioane de ruble (575 miliarde de euro) unor programe pentru dezvoltarea forţelor militare şi modernizarea industriei apărării.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Iranul va efectua începând de luni exerciţii de tir cu rachete care vor dura trei zile, ca pregătire pentru a face faţă unor eventuale ameninţări militare din partea Israelului şi a SUA.
„Rachete sol-sol cu rază de acţiune mare, medie şi mică vor fi trase din diferite zone ale Iranului asupra unor machete de baze aeriene asemănătoare celor utilizate de forţe militare în afara regiunii”, a declarat generalul Amir Ali Hajizadeh, responsabil cu sistemele de rachete în divizia aeriană a Gardienilor. „Aceste manevre au scopul să trimită un mesaj naţiunilor aventuriste că Gardienii Revoluţiei sunt pregătiţi să-i înfrunte pe intimidatori şi să răspundă în manieră decisivă oricărei probleme pe care aceştia ar putea să o provoace”, a adăugat el pe site-ul internet al armatei de elită a regimului islamic iranian.
Iranul organizează frecvent acest tip de exerciţii, dar ele par să aibă scopul de această dată să sublinieze capacităţile Teheranului de a lovi baze militare americane amplasate în ţări vecine – Afganistan, Bahrein, Kuweit şi Arabia Saudită. Potrivit generalului Hajizadeh, exerciţiile de tir – botezate Marele profet 7 – vor permite testarea preciziei sistemelor şi rachetelor cu lovituri asupra unor baze fictive în deşertul Kavir din centrul Iranului.
El a indicat că două tipuri de rachete balistice vor fi utilizate: Quiam cu rază de acţiune estimată la 500 km (750 km, potrivit presei iraniene) şi Khalij Fars, o rachetă antinavală cu bătaie 300 km. Autorităţile iraniene califică drept rază mare de acţiune a rachetelor ceea ce alte puteri militare consideră rază scurtă de acţiune. Iranul poate lovi ţinte situate până la 2.000 km cu rachetele Shahab-3, Israelul fiindu-le astfel vulnerabil.
de Razvan Iorga | iul. 1, 2012 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cipru a preluat duminica presedintia rotativa a UE si are sarcina extrem de dificila de a impiedica zona euro sa intre in haos financiar. Mai mult, chiar autoritatile din aceasta tara au cerut sprijin financiar de la UE si FMI. Reprezentanti ai Comisiei Europene, Fondului Monetar International si ai Bancii Centrale Europene (BCE) sunt asteptati saptamâna viitoare in Cipru pentru a evalua situatia sistemului bancar si al finantelor publice. Acestia trebuie sa determine necesarul financiar al Ciprului, membru al zonei euro din 2008, si reformele care trebuie aplicate in schimbul ajutorului. Situatia este complexa intrucât Cipru trebuie sa organizeze negocierile referitoare la bugetul UE pentru anii urmatori, in timp ce se confrunta cu propriile probleme economice, a subliniat analistul Fiona Mullen. „Ar fi jenant pentru orice tara sa isi asume presedintia UE si in acelasi timp sa ceara bani partenerilor”, a notat Mullen. in opinia sa, conditiile pentru ajutorul european ar trebui sa fie draconic, intrucât guvernul a amânat sa ia masuri de echilibrarea finantelor. Statul cipriot trebuie deja sa isi majoreze veniturile cu 200 de milioane de euro, prin noi cresteri de impozite si economii, pentru a reduce deficitul bugetar de la 6,3% in 2011 la sub 3% in acest an. Guvernul a anuntat ca nu va modifica impozitul pe profit de 10%, nivel foarte scazut pe ansambul UE, care ii permite sa atraga investitorii straini. Responsabilii europeni vor incerca in schimb sa impuna reducerea cheltuielilor publice, reformarea sistemului de indexare a salariilor si imbunatatirea supravegherii bancilor cooperatiste, a aratat Mullen. In paralel, presedintele cipriot Demetris Christofias incearca sa obtina un imprumut din partea Rusiei sau Chinei, pentru a usura condutiile impuse de UE. Pentru 2012, autoritatile de la Nicosia au primit deja din partea Rusiei un imprumut de 2,5 miliarde de euro.
