de Razvan Iorga | iul. 13, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivului roman, Victor Ponta, va vizita marti Republica Moldova, a anuntat joi omologul sau moldovean, Vlad Filat, care s-a aratat, totodata, foarte rezervat cu privire la situatia politica din Romania. „Regret foarte mult ceea ce se intampla acolo si sper ca lucrurile vor intra in normal”, a adaugat Filat. Ponta va merge la Chisinau in conditiile in care situatia politica in Romania este foarte sensibila. Presedintele Traian Basescu a fost suspendat, iar interimatul este asigurat de Crin Antonescu, urmand ca pe 29 iulie, romanii sa decida prin referendum daca Basescu se mai intoarce la Cotroceni. Plebiscitul va fi validat numai daca la urne se vor prezenta jumatate plus unul din numarul de alegatori. Premierul Victor Ponta si-a anuntat intentia de a merge in R.Moldova saptamana trecuta, in discutia pe care a avut-o cu omologul sau moldovean, Vlad Filat, cu prilejul inaugurarii sistemului de videoconferinta dintre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova. El a precizat ca unul dintre proiectele economice importante este interconectarea energetica dintre cele doua tari. Ponta l-a asigurat totodata pe premierul Filat ca va beneficia de sprijinul Romaniei pentru ridicarea vizelor impuse in prezent cetatenilor moldoveni care doresc sa calatoreasca in state membre UE.
de Anatol Terzi | iul. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Republica Ucraina, sfasiata de razboiul lingvistic
Legea privind politica lingvistică, adoptată la începutul lunii, de către Rada Supremă a Ucrainei, trebuie să corespundă Cartei europene a limbilor, a declarat preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, în timpul întâlnirii cu ziariştii din cadrul Clubului redactorilor-şefi din CSI, de la Crimeea. „Trebuie să ne orientăm după Carta europeană a limbilor, este cel mai bun reper în momentul de faţă”, a explicat Ianukovici. Liderul ucrainean a ţinut să sublinieze faptul că subiectul privind limbile regionale în Ucraina este excesiv de politizat. „Cetăţenii nu au nicio problemă de comunicare. Fie că vorbesc rusa sau ucraineana ei se înţeleg între ei”, a precizat Ianukovici, adăugând că „doar politicienii sunt cei care găsesc tot timpu motiv de ceartă”.
Şeful statului ucrainean a spus pe final că deşi iniţiatorii Legii privind politica lingvistică l-au asigurat că documentul este în comformitate cu Carta europeană a limbilor regionale, este nevoie de timp pentru a efectua încă o analiză pentru a putea lua, ulterior, o decizie finală în acest sens.
Legislatie controversata
Pe 3 iulie 2012, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în lectură finală controversata Lege privind politica lingvistică, iniţiată de reprezentanţii puterii, privind sporirea drepturilor limbilor vorbite de minorităţile naţionale, care prevede că limba de stat este ucraineana, iar, conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră încă 18 limbi. Potrivit noii legi, măsurile privind utilizarea limbilor minoritare la nivel regional pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie semnată de către președintele legislativului și de către șeful statului. Amintim că speakerul Volodymyr Litvin refuză să semneze legea și a renunțat la funcție.
de Vitalie Goncearov | iul. 12, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, miza geopolitica pentru Ucraina
Ucraina va prelua, de anul viitor, preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, Oleg Voloşin. „Deţinerea, de către statul ucrainean, a preşedinţiei OSCE, va contribui enorm la dezvoltarea democraţiei. Kievul trebuie să înţeleagă că deţinerea acestui drept nu este un cadou, ci o experienţă”, a explicat Voloşin.
Anterior, reprezentanţii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au declarat că din cauza condamnării fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, la şapte ani de închisoare, Ucrainei i s-ar putea retrage dreptul de a conduce, în 2013, OSCE.
Atac politic
Medicul din cadrul clinicii germane „Charite”, Lutz Harms, care o tratează pe fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, a fost atacat în aeroportul de la Harkov, de către tinerii simpatizanţi ai Partidului Regiunilor, a scris pe pagina sa din reţeaua de socializare Facebook, liderul Paridului European din Ucraina, deputatul Nicolai Caterinciuc. Potrivit declaraţiilor sale, preluate de portalul Podrobnosti, medicul german a fost atacat în aeroportul de la Harkov, înainte de zborul său în Germania. „În străinătate, astfel de gesturi sunt sancţionate. Nici la război, de medici nu se atingea nimeni”, a scris, pe Facebook, Caterinciuc.
Sanatate subreda
Medicul german Lutz Harms, s-a întors pe 11 iulie în Germania, după ce, timp de trei zile, a tratat-o pe fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko. Harms a refuzat să facă vreo declaraţie privind starea de sănătate a ex-premierului ucrainean, precizând că rezultatele investigaţiilor medicale vor fi făcute publice în perioada următoare.
După ce a făcut mai bine de două săptămâni greva foamei şi a fost bătută de angajaţii închisorii, fosta şefă a guvernului ucrainean, Iulia Timoşenko, a fost transferată pe 9 mai 2012, din închisoare Kacianovsk la Spitalul Căilor Ferate Ucrainene din oraşul Harkov. Timoşenko şi-a dat consimţământul pentru a fi transferată la Spitalul Clinic Central al Căilor Ferate Ucrainene de la Harkov, unde este supravegheată, prin rotaţie, de medicii germani, Lutz Harms şi Annette Reischauer.
de Marcu Viadi | iul. 12, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte ucrainean, Leonid Kucima, nu vede Ucraina in UE
În următorii 50 de ani, Ucraina nu trebuie să spere la o aderare în structurile Uniunii Europene, a declarat fostul preşedinte ucrainean, Leonid Kucima, într-un interviu acordat publicaţiei „Moskovskie novosti”. „Sunt sigur că în următorii 50 de ani, pentru Ucraina nu se întrezăreşte nicio speranţă de aderare la UE. Pur şi simplu UE nu este în stare să se descurce cu ţările care sunt deja membre. Unde să mai încapă şi Ucraina? Când acolo se află deja Bulgaria şi România, despre care mulţi se întreabă cu ce au progresat de când sunt membre UE?”, a spus Kucima. „La ora actuală Ucraina se află între ciocan şi nicovală. Trebuie să aleagă între Occident şi Rusia”, a adăugat cel de-al doilea șef de stat ucrainean. „Nu-l invidiez pe actualul preşedinte al Ucrainei, care trebuie să ia decizii extrem de dificile în acest sens. Însă trebuie să admitem că, indiferent de hotărârile luate, tot timpul vor exista nemulţumiţi. Dacă va alege să se apropie de Rusia, atunci va isca conflicte în alte tabere, orice ar fi, deciziile vor trebui luate la un moment dat”, a explicat Kucima.
Scepticism european
Ucraina şi Uniunea Europeană au parafat, pe 30 martie 2012, Acordul de asocierea cu UE, care include şi crearea Zonei de liber schimb. Cu toate acestea, în momentul de faţă, oficialii europeni sunt foarte sceptici în ceea ce priveşte semnarea respectivului document, criticând dur cazurile de justiţie selectivă, înregistrate în Ucraina. Numeroşi lideri europeni au cerut autorităţilor ucrainene să elibereze toţi deţinuţii politici din această ţară, făcând referire în special la cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, care, conform celor spuse de europeni, a fost arestată din motive politice.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Barierile dintre Republica Moldova si Romania trebuiesc eliminate pentru a fi impreuna in Uniunea Europeana, a declarat presedintele de peste Prut, Nicolae Timofti, citat de televiziunea Publika. El a mai spus ca zidul instalat pe raul Prut trebuie sa dispara. Desi integrarea europeana este imposibila atat timp cat diferendul transnistrean ramane nerezolvat, seful statului da de inteles ca prevederile Constitutiei sunt prioritare abordarii Moscovei și Kievului in acest sens. „Dorim sa fim impreuna cu Romania in Uniunea Europeana. Pana atunci, inclusiv cu ajutorul fraților și partenerilor noștri din Romania, ne unificam legislația, procedurile, ne unificam mentalitațile. Cu alte cuvinte, eliminam nedreptațile care s-au comis de la instalarea unui zid pe raul Prut, dupa cel de-al doilea razboi mondial. De pe urma acelei decizii politice a suferit populația de pe ambele maluri ale Prutului”, a mentionat seful statului. in alta ordine de idei, Nicolae Timofti a precizat ca in rezolvarea diferendului transnistrean se va tine cont de caracterul integru al Republicii Moldova. „Kievul opteaza in favoarea transformarii actualului format de pacificatori la Nistru intr-o misiune civila cu mandat international. Moscova dorește soluționarea diferendului prin acordarea unui statut politic special Transnistriei, iar Tiraspolul iși dorește sa devina un stat independent. Noi ințelegem abordarile, dar ținem cont de interesele Moldovei și de prevederile Constituției, care se refera la caracterul integru al statului”, a conchis presedintele.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Democratia a ramas populara in sase tari cu populatie majoritara musulmana, la peste un an de la declansarea Primaverii Arabe. Cu toate acestea, in unele tari, majoritatile sunt in favoarea legilor fondate pe Coran, potrivit unui sondaj facut public marti la Washington. Sondajul, facut de institutul de cercetare Pew, indica faptul ca primele doua tari care si-au inlaturat de la putere dictatorul, Tunisia si Egipt, sunt adepte ale democratiei: 67 la suta dintre egipteni si 63 la suta dintre tunisieni „prefera” democratia. In regiune, libanezii (84 la suta) si turcii (71 la suta) par a fi si mai democratici, in timp ce iordanienii (61 la suta) si pakistanezii (42 la suta) sunt mai putin entuziasti. in Tunisia, 45 la suta dintre cei care au participat la sondaj considera ca in tara lor este mai bine dupa inlaturarea presedintelui Ben Ali, in timp ce 42 la suta afirma contrariul. in ceea ce priveste economia tunisiana, 75 la suta considera ca se va ameliora. in Liban, unde se gaseste si o importanta minoritate crestina, persoanele interogate considera in majoritate ca islamul are un rol foarte important in politica tarii lor, acest lucruu fiind considerat drept pozitiv. Punctele de vedere insa difera de la tara la tara in ceea ce priveste influenta pe care religia ar trebui sa o aiba asupra legislatiei. in Pakistan, 82 la suta dintre cei chestionati cred ca legile „trebuie sa urmeze strict Coranul”, procente mai mici inregistrandu-se in Iordania, 72 la suta, Egipt, 60 la suta, Tunisia, 23 la suta, Turcia si Liban, 17 la suta.
Executivului roman, Victor Ponta, va vizita marti Republica Moldova, a anuntat joi omologul sau moldovean, Vlad Filat, care s-a aratat, totodata, foarte rezervat cu privire la situatia politica din Romania. „Regret foarte mult ceea ce se intampla acolo si sper ca lucrurile vor intra in normal”, a adaugat Filat. Ponta va merge la Chisinau in conditiile in care situatia politica in Romania este foarte sensibila. Presedintele Traian Basescu a fost suspendat, iar interimatul este asigurat de Crin Antonescu, urmand ca pe 29 iulie, romanii sa decida prin referendum daca Basescu se mai intoarce la Cotroceni. Plebiscitul va fi validat numai daca la urne se vor prezenta jumatate plus unul din numarul de alegatori. Premierul Victor Ponta si-a anuntat intentia de a merge in R.Moldova saptamana trecuta, in discutia pe care a avut-o cu omologul sau moldovean, Vlad Filat, cu prilejul inaugurarii sistemului de videoconferinta dintre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova. El a precizat ca unul dintre proiectele economice importante este interconectarea energetica dintre cele doua tari. Ponta l-a asigurat totodata pe premierul Filat ca va beneficia de sprijinul Romaniei pentru ridicarea vizelor impuse in prezent cetatenilor moldoveni care doresc sa calatoreasca in state membre UE.