de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mai multe nave militare ale Chinei au intrat în Marea Neagră, urmând să acosteze în porturi din Ucraina şi România, a confirmat marţi Statul Major al armatei ruse.
„Într-adevăr, nave de război chineze au intrat astăzi (marţi) în Marea Neagră, la invitaţia părţii ucrainene”, a declarat un responsabil militar rus, citat de agenţiile de presă de la Moscova. Surse din cadrul Marinei ucrainene au specificat că este vorba de un detaşament de nave, în componenţa căruia figurează distrugătorul cu rachete ghidate Qingdao şi fregata Yan Tai.
„Aceasta este prima vizită a navelor de război chineze în Marea Neagră. În mare parte, acest lucru a devenit posibil datorită invitaţiei de partea ucraineană”, au subliniat sursele de la Kiev, amintind că la început aceste nave chineze au fost angrenate într-o misiune de combatere a pirateriei în Golful Aden. Potrivit acestora, distrugătorul Qingdao va efectua o vizită neoficială în portul Sevastopol (sud), la invitaţia ministerului ucrainean al Apărării şi a comandamentului marinei ucrainene.
În acelaşi timp, fregata Yan Tai se îndreaptă spre portul Constanţa, informează presa rusă, potrivit căreia, Qingdao va rămâne în portul Sevastopol până în 4-5 august, iar fregata, după escala făcută în portul românesc între 31 iulie-4 august, va părăsi Marea Neagră în 9 august.
Potrivit Statului Major al Forţelor Navale din România, Fregata Yan Tai, a Forţelor Navale Chineze, va face o escală în portul Constanţa, în perioada 31 iulie-4 august. Aceasta este prima navă militară a Republicii Populare Chineze care vizitează România. Cu această ocazie marinarii chinezi vor fi primiţi de autorităţile civile şi militare locale, vor vizita fregata „Regina Maria”, Nava Şcoală „Mircea”, Muzeul Marinei Române şi vor participa la întreceri sportive cu marinarii militari români, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. De asemenea, echipajul va vizita unele obiective turistice din municipiul Constanţa. Publicul va putea vizita nava joi, 2 august, între orele 08.30-11.30 şi 13.00-15.00. Fregata va fi acostată în Portul Constanţa, la Terminalul de pasageri.
Fregata Yan Tai este o navă de război multirol, tip 054A, cod NATO Jiangkai II, intrată în serviciul Forţelor Navale Chineze în anul 2011. Aceasta are lungimea de 134 m, lăţimea de 16 m, se poate deplasa cu o viteză de 30 noduri şi este dotată cu sisteme moderne de senzori, război electronic şi armament. Nava a participat, la începutul acestui an, la operaţiunile navale împotriva pirateriei, desfăşurate de către Forţele Navale Chineze în Golful Aden.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Federatia Rusa, Jurnal de Front, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut accelerarea construirii de nave de luptă de generaţie nouă.
La şedinţa consacrată dezvoltării flotei el a declarat că este vorba atât de submarine, cât şi de nave de suprafaţă. Putin consideră o prioritate absolută crearea de grupuri navale dotate cu arme de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune. Până în 2020, în componenţa Forţelor Navale ale Rusiei trebuie să intre 51 de nave de luptă, 8 submarine strategice prevăzute cu rachete şi 16 submarine multifuncţionale.
De asemenea, preşedintele rus Vladimir Putin a participat luni la o ceremonie organizată înaintea demarării construcţiei celui de al patrulea submarin dotat cu rachete balistice din clasa Borei. „Până în 2020 ar trebui să dispunem de opt submarine de tip Borei”, a declarat Putin. Două dintre ele, Aleksandr Nevski şi încă unul, se află în proces de testare. Sunt sigur că va fi implementat întregul proiect”, a adăugat el. Ceremonia vizând această navă, Kniaz Vladimir, s-a desfăşurat la Sevmaş, cel mai mare şantier naval al Rusiei şi singurul producător de submarine nucleare situat în oraşul-port la Marea Albă, Severodvinsk.
Mai multe nave de luptă de ultimă generaţie, atât de suprafaţă, cât şi submarine, urmează să fie construite pentru „noua Marină” rusă, echipate cu arme moderne, unităţi de comandă şi de control şi sisteme de comunicaţii, a mai anunţat Putin. Clasa Borei urmează să devină principala clasă în cadrul disuasiunii nucleare strategice a Marinei ruse, înlocuind vechile nave din Proiectul 941 (Clasa Typhoon) şi Proiectul 667 (clasa Delta-3 şi Delta-4). Alte trei nave din clasa Borei sunt în diferite stadii de dezvoltare la Sevmash. Nava Iuri Dolgoruki este în prezent testată pe mare, în timp ce Aleksandr Nevski şi Vladimir Monomah sunt în construcţie. Navele din clasa Borei vor fi dotate cu rachete balistice de tip Bulava, care se află de asemenea în ultimul stadiu de dezvoltare şi urmează să intre fie instalate pe principala navă din această clasă, Iuri Dolgoruki, spre sfârşitul acestui an.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rada Supremă de la Kiev a refuzat luni să revizuiască legea care conferă limbii ruse statutul de limbă oficială, respingând patru proiecte legislative propuse de mai multe formaţiuni politice, prin care s-a încercat abrogarea respectivului text de lege.
Potrivit opoziţiei, legea „limbilor oficiale regionale” promovată de Partidul Regiunilor, aflat la putere, încalcă Constituţia ţării, care prevede că în Ucraina singura limbă oficială este ucraineana. La începutul lunii, Rada Supremă a respins de asemenea şi demisia preşedintelui său, Vladimir Litvin. Acesta îşi prezentase demisia în semn de protest faţă de votarea, în absenţa sa, a legii care declară limbi oficiale regionale limbile minorităţilor din regiunile unde acestea sunt vorbite de cel puţin 10% din populaţie.
Limbile “moldovenească” şi română ar fi avut statut special în Ucraina, dacă proiectul de lege, adoptat în primă lectură de Rada Supremă, ar fi fost fi aprobat definitiv luni. Proiectul de lege păstrea prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adauga că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
În cazul în care legea ar fi fost votată, articolul 11 din proiect ar fi obligat autorităţile locale să publice actele în limba oficială. Pe teritoriul în care erau utilizate limbile regionale comune însă, actele de guvernare locală ar fi trebuit publicate în limba naţională sau în limba regională. În plus, în conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate ar fi trebuit perfectate în limba oficială şi în una din limbile care au obţinut statut de limbă regională, la solicitarea persoanei. Articolul 20 din proiectul de lege prevedea că cetăţenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educaţie în limba naţională şi în limbile regionale. Prevederea s-ar fi aplicat la grădiniţă, şcolile profesionale şi în instituţiile de învăţământ superior.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Un general de brigadă dezertor a trecut duminică seara frontiera pentru a se refugia în Turcia, ceea ce ridică la 28 numărul de generali sirieni dezertori primiţi pe teritoriul turc, a declarat luni o sursă diplomatică turcă.
Generalul era însoţit de alţi 11 militari, a adăugat sursa. De la izbucnirea revoltei împotriva puterii preşedintelui sirian Bashar Al-Assad în martie 2011, sute de militari sirieni au trecut în Turcia şi s-a format Armata siriană liberă. În Turcia se află, de asemenea, circa 44.000 de refugiaţi care au părăsit Siria din cauza violenţelor şi care sunt găzduiţi în tabere în apropiere de frontiera dintre cele două ţări.
În altă ordine de idei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a acuzat guvernul sirian de cenzură şi i-a solicitat să înceteze violenţele îndreptate împotriva dizidenţilor şi rebelilor care luptă împotriva regimului preşedintelui Bashar Assad. Ban Ki-moon a reamintit că şeful misiunii de menţinere a păcii, Herve Ladsous, a fost recent în Siria unde „a solicitat guvernului să pună capăt imediat folosirii armamentului greu şi să demonstreze că este dispus să înceteze orice formă de violenţă armată (…) Guvernul a început să atace zone dens populate cu avioane şi elicoptere de luptă. Grupările înarmate ale opoziţiei şi-au intensificat de asemenea ripostele”, conform secretarului general al ONU.
Înaltul oficial ONU s-a referit şi la pericolul ca autorităţile siriene să apeleze la arme chimice şi de distrugere în masă pentru a menţine puterea. „Folosirea acestor arme este interzisă conform legilor internaţionale. Orice folosire a acestor arme reprezintă o crimă oribilă şi o preocupare majoră pentru întreaga comunitate internaţională. Solicit guvernului de la Damasc să renunţe la posibilitatea de a folosi aceste arme, în orice circumstanţe, şi să asigure securitatea depozitelor ce conţin astfel de arme”, a mai susţinut el.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Tiraspolul vrea să înlocuiască misiunea de pacificare de pe Nistru cu o nouă bază militară rusească, căutând astfel să se pună la adăpost de „pericolul românesc”.
Teoria este vehiculată de cotidianul Nezavisimaia Gazeta, care citează surse apropiate liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, potrivit cărora această perspectivă a fost discutată în timpul vizitei efectuate recent în regiune de către ministrul rus adjunct al afacerilor externe, Grigori Karasin. Potrivit surselor apropiate liderului transnistrean, Tiraspolul a propus Rusiei să-şi desfăşoare o bază militară în autoproclamata republică şi să folosească aerodromul fostei armate a 14-a. În schimb, autorităţile regiunii cer Rusiei sprijin financiar pentru crearea unui sistem puternic de securitate. Anterior, perpectivele unei baze militare ruseşti în Transnistria au fost discutate de Şevciuk şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
Luptă între România şi Rusia
Preşedintele comisiei pentru relaţii externe din Consiliul suprem transnistrean, Dmitri Soin, a confirmat că Tiraspolul şi Moscova discută acest subiect. „Am auzit de această iniţiativă. Ea este de actualitate, ţinând cont de poziţia activă a României în regiune. Băsescu este un lider carismatic, cunoscut prin afirmaţii şi decizii ieşite din comun, inclusiv în ceea ce priveşte Republica Moldova. Recent el a spus că Transnistria a obţinut dreptul de a adera la Uniunea Europeană împreună cu Republica Moldova. Rămânând preşedinte, el va continua linia înghiţirii ei treptate. Trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva şi nu atât Transnistria, cât Rusia trebuie să se pregătească: Moscova şi Bucureştiul se vor lupta pentru dreptul de a influenţa asupra procesului în Republica Moldova. Chişinăul va fi de partea Bucureştiului”, a spus Soin.
Publicaţia rusă aminteşte că viceministrul rus de externe Karasin a efectuat, săptămâna trecută, o vizită în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu preşedinte Nicolae Timofti, care i-a spus direct reprezentantului puterii ruse că forţele de pacificare din zona de securitate şi-au îndeplinit misiunea şi trebuie să fie înlocuite cu o misiune civilă sub mandat internaţional. Poziţia oficială a Chişinăului este susţinută şi de SUA şi Uniunea Europeană, care au statut de observatori la negocierile oficiale privind soluţionarea conflictului transnistrean.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Iranul a avertizat recent Turcia cu privire la posibilitatea unei intervenţii militare în Siria, afirmând că Teheranul va riposta dur împotriva oricărei intervenţii militare turce în teritoriile siriene.
„Turcia a primit în ultimele ore o serie de avertizări foarte ferme şi mesajul următor: aveţi grijă dacă schimbaţi regulile jocului”, conform presei siriene care citează un diplomat arab sub acoperirea anonimatului. „Ankara, alături de SUA, a pregătit o intervenţie militară în dosarul sirian, urmând să utilizeze dosarul kurd drept pretext al intervenţiei”, conform al-Watan. Teheranul a informat Ankara că va „riposta foarte dur împotriva oricărei agresiuni din interiorul teritoriului sirian şi că Iranul va reactiva acordul de apărare comună semnat alături de Siria”.
Este vorba despre un răspuns clar la ultimele ameninţări formulate de premierul turc, conform diplomatului iranian citat. Premierul Recep Tayyip Erdogan a acuzat la 26 iulie Damascul că a „încredinţat” mai multe zone din nordul Siriei formaţiunii kurde PKK, şi a prevenit că Ankara îşi rezervă dreptul de a interveni împotriva rebelilor kurzi.
