Referendumul din Romania, inspira comunistii de peste Prut condusi de Voronin

Referendumul din Romania, inspira comunistii de peste Prut condusi de Voronin

Recentul referedum din Romania legat de demiterea presedintelui Traian Basescu a devenit model peste Prut, acolo unde PCRM cere cu insistenta organizarea unor scrutine similare. Initiativa a fost lansata de catre deputatii comunistii, Iurie Muntean si Sergiu Sarbu, in cadrul unei conferinte de presa. Acestea ar trebui sa aiba ca tema „probleme grave din Republica Moldova”. In cazul in care ar fi pusa in practica aceasta idee, Republica Moldova va fi cuprinsa de un haos administrativ total. Potrivit comunistilor, referendumuri pot fi initiate in fiecare localitate din Republica Moldova, iar prim-ministrul Vlad Filat nu se va mai putea opune, asa cum a facut-o in cazul de la Balti. „Va fi in stare Filat sa lupte cu 1528 de localitati poftim? Nicio problema. Asta e democratia, el trebuie sa o accepte. Orice problema poate fi supusa unui referendum la decizia colectivitatii locale”, a punctat Iurie Muntean care nu a exclus si Chisinaul din aceasta ecuatie. „Suveranitatea apartine poporului. Direct aceasta poate fi exercitata prin desfasurarea referendumurilor. Toate problemele de importanta majora pentru societate pot fi supuse referendumurilor si decizia luata va avea puterea juridica suprema. De aceea, atat timp cat actuala guvernare va ignora in totalitate vointa poporului, atat timp cat isi va bate joc si va calca in picioare drepturile, libertatile si interesele cetatenilor Republicii Moldova, noi vom depune toate eforturile pentru ca in fiecare localitate, unde exista probleme serioase, sa fie initiate referendumuri locale”, a mentionat la randul sau, deputatul Sergiu Sarbu. El a mai adaugat ca plebiscitele ar putea fi organizate fie prin decizia consiliilor locale, fie prin colectare de semnaturi de la cetateni. Iar subiectele supuse referendumurilor ar urma sa fie diferite: de la contestarea unei decizii, pana la acordarea votului de neincredere autoritatilor locale de gradul I si II.

Share our work
Vladimir Putin ar putea merge in Serbia

Vladimir Putin ar putea merge in Serbia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea efectua o vizită în Serbia în toamna acestui an, când se preconizează că va fi demarată construcţia gazoductului South Stream.
Presa rusă, care citează surse apropiate Gazprom, afirmă că principalii oficiali ai noului guvern al Serbiei s-au aşteptat ca vizita lui Putin la Belgrad să intervină chiar mai devreme, dar că, din cauza prelungirii formării guvernului, ei cred că vizita va avea loc în toamnă. Ultima vizită a lui Putin în Serbia a fost în martie 2011.
Săptămâna trecută, preşedintele rus declara că demararea construcţiei conductei internaţionale de gaz South Stream va începe până la sfârşitul acestui an, adăugând că prima etapă a acestui mare proiect din domeniul energiei ar putea dura 24 de luni. South Stream este proiectul unui gazoduct care va transporta gaz rusesc, din portul Novorosiisk, prin Marea Neagră, până în portul bulgăresc Varna, apoi prin Serbia şi Ungaria şi, în fine, în Austria şi Italia.
Conducerea Gazprom a anunţat că gazoductul va fi finalizat în decembrie 2012 şi va deveni operaţional în 2015. Capacitatea totală a conductei de gaz va ajunge la 63 miliarde de metri cubi pe an şi valoarea proiectului este estimată la 24 miliarde de euro. Lungimea totală a conductei pe teritoriul Serbiei, care are deja un studiu de fezabilitate, va fi de circa 411 km şi construcţia acestui tronson este estimată la aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Share our work
Nave invechite. Flota rusa nu e o amenintare pentru SUA

Nave invechite. Flota rusa nu e o amenintare pentru SUA

Planurile Rusiei de a amplasa elemente ale flotei sale maritime militare în Cuba, insulele Seychelles şi în Vietnam nu constituie o ameninţare strategică pentru interesele SUA, consideră analiştii.
Acesta este un pas mai degrabă politic decât militar, într-o perioadă în care preşedintele rus Vladimir Putin continuă să conteste supremaţia SUA, mai ales în contextul crizei siriene, scrie presa americană. Este adevărat că Rusia are 300 de nave, tot atâtea câte are flota maritimă militară a SUA. Cu toate acestea, navele militare ruseşti învechite nu sunt atât de moderne precum crucişătoarele şi torpiloarele americane. Kremlinul are doar un purtător de rachete, în timp ce Washingtonul are 11 purtătoare de rachete nucleare şi grupuri de atac, capabile de ofensive de anvergură. Moscova trimite doar puţine nave în afara apelor sale teritoriale; Pentagonul, dimpotrivă, îşi ţine întotdeauna o pătrime din flota sa pe mare, subliniază cotidianul.
Rusia încearcă să se etaleze ca o mare putere mondială, însă în realitate importanţa sa strategică este în scădere, afirmă profesorul James Russell de la Naval Postgraduate School din Monterey, California. În opinia sa, Rusia, ca de altfel şi fosta Uniune Sovietică, nu a avut niciodată potenţial pentru o adevărată „proiecţie de forţe” în mări îndepărtate. La rândul său, analistul american Norman Polmar declară că „la ora actuală flota maritimă militară este singura forţă cu ajutorul căreia Putin poate demonstra că Rusia rămâne o putere mondială”. „Putin nu-şi poate trimite nicăieri armata şi nici avioanele, deoarece nu are drept de survol asupra teritoriilor altor ţări”, explică Polmar.
De altfel, Rusia îşi foloseşte deja flota maritimă pentru a da „semnale” SUA: în 2011 un crucişător nuclear a ajuns în Venezuela, iar navele ruseşti intră periodic în apele teritoriale ale Cubei. Cu toate acestea, flota maritimă militară a Rusiei se află „într-o situaţie foarte proastă, din cauza problemelor financiare: are foarte puţine nave şi submarine bune pentru exploatare, întregul program rusesc pentru construcţia de nave maritime este mult în urma graficului stabilit, iar şantierele navale par abandonate”, constată Polmar.

Share our work
Grecia se teme de o invazie de refugiati sirieni

Grecia se teme de o invazie de refugiati sirieni

Grecia va tripla numărul grănicerilor de la frontiera cu Turcia în nord-estul ţării pentru a preveni un eventual aflux de imigranţi venind din Siria, a anunţat miercuri o sursă a poliţiei.
În total, 1.800 grăniceri, faţă de 600 în prezent, se vor instala la departamentul de graniţă din Evros, a precizat sursa citată. Ţară tradiţional arabofilă, Grecia s-a aflat printre ultimele state europene care şi-au închis săptămâna trecută ambasada din Damasc ca urmare a agravării conflictului din Siria.
Situată în extremul sud-est al Europei, Grecia este de peste un deceniu un punct de tranzit pentru migranţii care vin din Asia sau Africa cu destinaţia Europa Occidentală. Totodată, poliţia elenă a propus marţi mutarea a 1.500 de poliţişti, care escortau până acum şefi de partide, miniştri, deputaţi sau primari, în posturi ce vizează combaterea criminalităţii, fenomen care a cunoscut o creştere recentă din cauza crizei.
Numărul refugiaţilor sirieni care fug din calea confruntărilor armate din ţara lor a ajuns la 115.000 iar agenţiile umanitare trebuie să pună la punct un plan pentru a face faţă situaţiei umanitare, au avertizat luni mai mulţi oficiali europeni. “Situaţia de acolo este foarte grea şi se schimbă de la o oră la alta”, a afirmat recent Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, la o conferinţă de presă în Cipru, ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, şi este statul din blocul comunitar situat cel mai aproape de Siria, fiind despărţit de aceasta numai de o întindere de apă de 170 de kilometri. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), până în prezent circa 115.000 sirieni s-au refugiat în Turcia, Iordania, Liban şi Irak.

Share our work
R Moldova: Municipiului Balti ii va fi atribuit statutul de unitate teritorial-administrativă de nivelul II

R Moldova: Municipiului Balti ii va fi atribuit statutul de unitate teritorial-administrativă de nivelul II

Municipiului Bălţi îi va fi atribuit statutul de unitate teritorial-administrativă de nivelul II, astfel fiind egalat cu statutul municipiului Chişinău.
În prezent, municipiul are statut de unitate teritorial-administrativă de nivelul unu. Un proiect de lege în acest sens, propus de un grup de deputaţi, a fost aprobat, miercuri, în şedinţa Cabinetului de Miniştri, care s-a întrunit în şedinţă la Bălţi, şi urmează să fie adoptat şi de Parlament. Roman Cazan, secretar-general adjunct al Guvernului, a specificat că, în prezent, municipiul Bălţi are statut de unitate teritorial-administrativă de nivelul întâi, fapt ce îl egalează cu autorităţile publice ale satelor, comunelor şi oraşelor, ceea ce a fost şi rămâne absolut nefondat. Potrivit lui Cazan, promovarea intereselor şi soluţionarea adecvată a problemelor populaţiei municipiului poate fi posibilă doar în cazul egalării autorităţilor administraţiei publice de la Bălţi cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. Ulterior, urmează să fie adoptată Legea privind statutul municipiului Bălţi, a adăugat Cazan.
Prim-ministrul Vlad Filat a precizat că proiectul de lege vine să aducă în corespundere situaţia de jure cu situaţia de facto. Omiterea legislativă în cauză vine din 2003, când municipiul Bălţi nu s-a regăsit în lista unităţilor teritorial-administrative de nivelul II, a constatat premierul.

Share our work
Atacarea Iranului. Neintelegeri intre SUA si Israel

Atacarea Iranului. Neintelegeri intre SUA si Israel

Ministrul american al apărării, Leon Panetta, aflat în vizită oficială în Israel, i-a garantat miercuri personal preşedintelui israelian, Shimon Peres, că Iranul nu o să reuşească niciodată să creeze armament nuclear. Netanyahu nu este mulţumit şi consideră că a venit timpul acţiunii.
„Doresc să aveţi garanţia mea personală că ne vom ocupa în continuare de această problemă pentru a ne asigura că ameninţarea nu va deveni niciodată realitate”, i-a spus Panetta lui Peres în timpul declaraţiilor din faţa presei premergătoare discuţiilor. Şeful Pentagonului a pus accentul pe seriozitatea angajamentului asumat de SUA în faţa „ameninţării” iraniene. „Am afirmat foarte clar că Iranul nu trebuie să dezvolte şi nu va dezvolta armament nuclear”, a insistat el. La rândul său, preşedintele Shimon Peres a declarat că „liderii iresponsabili” care conduc în prezent Iranul trebuie să aleagă între renunţarea la planurile lor de a realiza arme nucleare şi o „alternativă mai gravă”.
Anterior, Panetta a declarat în faţa premierului Benjamin Netanyahu că „toate opţiunile” sunt luate în calcul pentru a determina Iranul să înceteze programul nuclear. În schimb, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, afirmă că asigurările oferite de Statele Unite privind posibilitatea unei intervenţii militare, în ultimă instanţă, împotriva Iranului, nu sunt suficiente pentru a opri regimul islamist de la Teheran să se doteze cu arme nucleare.
„Regimul de la Teheran crede că membrii comunităţii internaţionale nu manifestă suficientă voinţă pentru a opri Iranul”, a spus Netanyahu după ce secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a reiterat miercuri, în Israel, că Statele Unite menţin opţiunea militară în cazul Iranului. „În momentul de faţă, regimul iranian crede că membrii comunităţii internaţionale nu au suficientă voinţă pentru a opri programul nuclear. Domnul Panetta a declarat în urmă cu câteva luni că, dacă nu vor mai exista alte opţiuni, America va acţiona… Dar aceste declaraţii încă nu au convins regimul iranian să oprească programul nuclear. Această situaţie trebuie să se schimbe şi trebuie să se schimbe rapid, pentru că timpul pentru rezolvarea pe cale paşnică a acestei situaţii tinde să expire…”, a avertizat Netanyahu.
Statele Unite au avertizat Israelul să nu efectueze vreun atac unilateral împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, însă Netanyahu a sugerat marţi că statul evreu ar putea opta pentru o intervenţie militară. „Când este vorba de existenţa noastră, nu ne bazăm pe nimeni altcineva, nici măcar pe cei mai buni prieteni”, a atras atenţia Netanyahu.

Share our work