Rusia continua sa spioneze NATO la fel ca in timpul razboiului rece

Rusia continua sa spioneze NATO la fel ca in timpul razboiului rece

Procurorii germani au descoperit legaturi intre civilul german arestat saptamana trecuta sub suspiciunea de furt de date secrete ale NATO si serviciile de spionaj rusesti, potrivit The Times. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei i-ar fi oferit civilului in varsta de 60 de ani, angajat NATO la baza aeriana Ramstein, mai mult de 10 milioane de dolari in schimbul unor informatii secrete, relateaza publicatia britanica citand un jurnalist german. Procuratura din orasul german Karlsruhe a anuntat martea trecuta ca angajatul NATO a fost arestat sub acuzatia de obtinere a secretelor de stat cu intentia de a le oferi unui alte persoane. Se crede ca angajatul NATO ar fi transferat datele pe calculatorul personal. Procurorul federal din orasul sud-vestic Karlsruhe a precizat ca germanul, in varsta de 60 de ani, identificat drept Manfred K., ar fi furat „secrete de stat” pentru „parti terte”, informeaza Telegraph. Un judecator a ordonat ca suspectul sa ramana in detentie inainte de inceperea procesului. Nu s-au dat detalii cu privire la cine ar fi trebuit sa ajunga datele secrete sau cat de sensibile sunt acestea. NATO are aproximativ 500 de angajati la sediul central de la baza aeriana Ramstein, dintre care aproape 20% sunt civili, anunta The Guardian.

Share our work
Putin vrea sa inarmeze Rusia cu 1.600 de avioane si elicoptere pana in 2020

Putin vrea sa inarmeze Rusia cu 1.600 de avioane si elicoptere pana in 2020

Fortele aeriene ruse urmeaza sa fie dotate cu 1.600 de avioane de lupta si elicoptere noi pana in 2020, a anuntat presedintele Vladimir Putin, un program a carui valoare este estimata la aproximativ 723 de miliarde de dolari, relateaza Russia Today. „Vorbim in primul rand despre dotarea fortelor cu tehnologie de ultim nivel”, a declarat Putin la un salon aerian organizat in zona Moscovei, inainte de marcarea a 100 de ani de la crearea fortelor aeriene ruse. „Peste 600 de avioane de lupta noi si aproximativ 1.000 de elicoptere vor intra in serviciu pana in 2020, ca sa nu mai vorbim de actualizarea sistemelor deja existente”, a continuat el. Putin le-a multumit lucratorilor din industria apararii si ofiterilor rusi pentru ca au ajutat aviatia „sa traverseze perioadele dificile din anii ’90 si de la inceputul anilor 2000”. El a adaugat ca rolul fortelor aeriene ruse va fi consolidat. Aceasta reforma va viza in primul rand aviatia strategica si fortele aeriene de lupta, prin introducerea de armament de inalta precizie, sisteme electronice de razboi si sisteme de recunoastere fara pilot, a subliniat Putin, precizand ca multe dintre aceste planuri au inceput deja sa fie puse in aplicare. Armata rusa a fost afectata de taieri uriase de buget, in urma prabusirii Uniunii Sovietice, in 1991. in cursul campaniei sale prezidentiale, Putin a anuntat consolidarea fortelor armate ca unul dintre principalele sale obiective.

Share our work
Romania, poarta spre UE pentru gazul lichefiat turkmen

Romania, poarta spre UE pentru gazul lichefiat turkmen

Oficialii din Turkmenistan sunt tot mai interesanti in a-si vinde gazul in Europa iar Romania este tot mai des in discutie pentru realizarea acestui obiectiv. Agentia turkmena de stiri Turkmen Dovlet Khabarly a transmis luni ca Turkemenistanul studiaza posibilitatea de a transporta in Europa gaz natural lichefiat in containere speciale catre portul Baku din Azerbaidjan, prin intermediul portului Constanta de la Marea Neagra. Pentru moment, negocierile sunt in desfasurare si analizeaza furnizarea gazului lichefiat din Turkmeninstan spre Europa prin portul Constanta. Gazul lichefiat ar urma sa fie transportat in containere speciale catre portul Baku de catre flota comerciala turkmena, si din Baku spre porturile Batumi sau Poti (Georgia, regiunea Marii Negre) pe calea ferata. Apoi, din porturile georgiene, containerele vor fi transportate de nave spre Romania sau alte tari de la Marea Neagra. Acelasi scenariu poate fi aplicat si altor bunuri exportate de Turkmenistan si care pot fi transportate in containere. Turkmenistanul si-a manifestat deja interesul de a participa la proiectul gazoductului AGRI, ce prevede livrarea de gaz natural lichefiat din Azerbaidjan spre Romania, de pe teritoriul Georgiei, via Marea Neagra. Interconectorul AGRI vizeaza transportarea gazului din Azerbaidjan prin intermediul conductelor de pe coasta Marii Negre a Georgiei, unde gazul va fi lichefiat la un terminal special. Gazul va fi apoi livrat spre un terminal la portul Constanta, prin intermediul tancurilor petroliere. Ulterior, gazul lichefiat va fi adus la stare de gaz natural si va fi utilizat pentru a acoperi nevoile Romaniei si ale altor state europene. Este de asteptat ca Turkmenistanul, care ar participa la proiect ca furnizor, sa ofere gaz natural lichefiat prin Marea Caspica spre Azerbaidjan pentru tranzitul catre Europa.

Share our work
Republica Moldova, folosita de Iran pentru a fenta embargoul petrolier occidental

Republica Moldova, folosita de Iran pentru a fenta embargoul petrolier occidental

Pentru a scapa de embargoul impus de comunitatea internationala, Iranul recurge la tot felul de metode pentru a-si transporta petrolul, principalul atu al economiei Teheranului. In acest joc, Iranul a inclus si Republica Moldova in incercarea de a fenta vigilenta UE si a SUA. Douasprezece nave-cargo iraniene au fost inregistrate in mod temporar in Republica Moldova, in perioada mai – iulie, existand suspiciuni ca manevra are rolul evitarii sanctiunilor internationale impuse Iranului, conform postului Europa Libera. Adjunctul ministrului Transporturilor din Republica Moldova, Boris Gherasim, a confirmat informatia, precizand ca licentele celor 12 nave au fost anulate dupa ce au aparut suspiciuni ca se incerca evitarea sanctiunilor internationale impuse Iranului. Gherasim nu a precizat cine a solicitat retragerea licentelor acestor nave, dand asigurari ca printre navele-cargo nu figurau petroliere. Aproximativ 75 de nave petroliere iraniene au fost inregistrate in porturi din Tanzania, Tuvalu, Sierra Leone, Bolivia si Republica Moldova.

Inmatriculate la Giurgiulesti

Cel putin opt petroliere iraniene au fost plasate sub pavilionul Republica Moldova, iar ca port de inmatriculare a fost trecut portul Giurgiulesti de la Dunare. in ultimul timp, scria recent publicatia rusa Vedomosti, o mare parte din petrolierele iraniene au disparut brusc din oceane. Recent, navele au reaparut, dar sunt de nerecunoscut: corpuri revopsite, denumiri noi la bord, iar pe catarge au arborate pavilioane noi. Evident, ca porturi de inmatriculare figureaza complet alte orase. La 1 iulie a.c., a intrat in vigoare un embargo al Uniunii Europene la importurile de petrol din Iran. Conform acordului, aprobat la sfarsitul lunii ianuarie 2012, de la 1 iulie este complet interzis importul de titei brut iranian pe teritoriul statelor membre ale UE. De asemenea, companiilor europene le-a fost interzis sa asigure aprovizionarea cu petrol iranian. Compania petroliera iraniana, care a fost privatizata in 2000, sustine ca actiunile sale sunt legale, deoarece aceasta nu este proprietatea guvernului de la Teheran, potrivit mass-media moldovene. in 2008, ea si-a transferat navele petroliere sub pavilioanele Maltei si Ciprului, dupa ce SUA inclusesera pe lista neagra flota comerciala iraniana. Iranul este vizat de sanctiuni dure impuse de Statele Unite si Uniunea Europeana din cauza controversatului program nuclear.

Share our work
Turcia. Deputat rapit de PKK – Operatiune de eliberare

Turcia. Deputat rapit de PKK – Operatiune de eliberare

O operaţiune a forţelor de securitate era în curs luni în încercarea de a elibera un deputat turc răpit cu o zi în urmă de rebelii kurzi în estul Turciei.
Este pentru prima dată de la declanşarea operaţiunilor sale armate în 1984 când PKK răpeşte un ales al parlamentului turc. Huseyin Aygun, deputat al Partidului Republican al Poporului, principala forţă de opoziţie, a fost răpit duminică de rebeli kurzi înarmaţi în timp ce îşi vizita circumscripţia din Tunceli, în estul anatolian, câmp de luptă între PKK şi armată. Rebelii i-au lăsat să plece pe asistentul lui Aygun şi un jurnalist care îi însoţea, răpindu-l însă pe deputat şi dispărând într-o zonă împădurită situată în apropiere, a declarat guvernatorul Tunceli Mustafa Taskesen.
Conform unor apropiaţi ai lui Aygun, PKK ar fi promis să îl elibereze pe parlamentar „în câteva zile” fără a-i face vreun rău, scopul operaţiunii fiind atragerea atenţiei opiniei publice asupra cauzei kurde. Ministrul turc de interne Idris Naim Sahin a confirmat această ipoteză, afirmând că PKK a vrut să creeze „senzaţie” prin această acţiune ce are loc chiar înainte de împlinirea unui anumit număr de ani de la primele sale operaţiuni armate în sud-estul anatolian, la 15 august 1984. „Urmărim de îndeaproape acest caz”, a precizat ministrul, citat de presa turcă.

Share our work
OPEC. Irakul a depasit Iranul la productia de petrol

OPEC. Irakul a depasit Iranul la productia de petrol

Irakul a devenit al doilea mare producător din OPEC, înaintea Iranului, producţia sa ridicându-se în prezent la 3,2 milioane de barili pe zi.
„Producţia de petrol este de 3,2 (milioane de barili pe zi), mai mare decât în alte ţări cum ar fi Iranul, Emiratele Arabe Unite sau Kuweitul”, a declarat jurnaliştilor Hussain al-Shahristani, vicepremier pentru Energie. Irakul caută să-şi majoreze producţia şi exportul de ţiţei, principala sursă de venituri a statului, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor economice care vizează în special domeniul petrolier din cauza controversatului său program nuclear.
În ultimul său raport privind situaţia de pieţe din luna august, OPEC informase că producţia Irakului a fost de 3,079 milioane de barili pe zi în iulie, iar cea a Iranului de 2,817 milioane de barili pe zi. Aceste valori sunt cu 400.000 de barili pe zi în plus pentru Irak în comparaţie cu sfârşitul lui 2011 şi cu 700.000 de barili pe zi în minus pentru Iran.
Diferenţa este posibil să se majoreze, deoarece Irakul intenţionează să-şi dezvolte producţia în următorii ani în special prin semnarea mai multor contracte de extracţie cu firme din străinătate. Potrivit ministrului Petrolului, Abdelkarim al-Luaybi, Bagdadul doreşte să crească producţia din acest an la 3,4 milioane de barili pe zi, iar exporturile la 2,6 milioane de barili pe zi.

Share our work