de Isac Mihai | mai 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat drept o ”decizie ruşinoasă” deschiderea de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a unei anchete internaţionale. Aceasta vizează atingerile aduse drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate şi în Israel.
„Decizia ruşinoasă de astăzi este un nou exemplu al obsesiei flagrante anti-israeliene a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, a declarat premierul Netanyahu..
De partea palestiniană, la rândul său, Ministerul de Externe a salutat o decizie „care promovează (…) protecţia drepturilor omului pentru palestinieni”. Mişcarea islamistă Hamas a salutat, de asemenea, deschiderea unei anchete privind „încălcările israeliene în teritoriile palestiniene”. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, tatonări cu noua administrație Biden
Rivlin va avea o întrevedere cu omologul său Biden la începutul lunii iulie, au anunţat autoritățile de la Ierusalim. Reuven Rivlin este primul înalt responsabil israelian ce se va întâlni cu preşedintele american.
Invitaţia a fost transmisă de către secretarul de stat american, Antony Blinken, în timpul întrevederii avute cu Rivlin la Ierusalim, în cadrul unui turneu diplomatic.
Preşedintele israelian „a acceptat această invitaţie” şi „va fi fericit” să se deplaseze la Washington înainte de încheierea mandatului său, pe 5 iulie, a precizat biroul de presă al lui Rivlin.
„Preşedintele Biden este nerăbdător să vă primească la Washington”, a scris la rândul său secretarul de stat american pe Twitter.
Vizită strategică
Rivlin şi Blinken au discutat la Ierusalim despre armistiţiul fragil între statul Israel şi mişcarea Hamas, la putere în Fâşia Gaza, armistiţiu intrat în vigoare pe 21 mai, după 11 zile de conflict.
În timpul vizitei sale la Ierusalim, şeful diplomaţiei americane a reafirmat „susţinerea totală pentru dreptul Israelului de a se apăra”, după tiruri de rachete lansate dinspre enclava palestiniană Gaza.
Blinken a susţinut de asemenea soluţia cu două state, israelian şi palestinian, şi a anunţat că doreşte „reconstruirea” legăturii SUA cu palestinienii.
Alegeri prezidențiale
Preşedintele israelian Reuven Rivlin, a cărui funcţie este mai degrabă onorifică, a devenit preşedinte în 2014. Mandatul său de şapte ani nu poate fi reînnoit şi se va încheia pe 5 iulie.
Deputaţii din Knesset, parlamentul israelian, vor alege pe 2 iunie un nou şef de stat. Doi candidaţi îşi revendică această funcţie: Isaac Herzog, fostul lider al Partidului Laburist, şi Miriam Peretz, educatoare şi activistă. Dacă va fi aleasă, Peretz, care şi-a pierdut doi dintre fii în timpul serviciului lor militar, va deveni prima femeie preşedinte al Israelului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Ierusalimul combate pandemia
Autoritățile de la Ierusalim vor emite acte de identificare a celor care au fost vaccinați împotriva COVID, relatează mass-media locală. Acestea vor asigura o serie de privilegii, inclusiv accesul în locuri ”restricționate altor persoane”.
Israelul a mai anunţat că va interzice intrarea străinilor pentru a preveni răspândirea unei noi tulpini considerată a fi deosebit de contagioasă.
Ministrul israelian al Sănătății Yuli Edelstein a declarat că strategia presupune emiterea unui un model de pașaport ”verde”. Strategia va fi implementată imediat ce va începe vaccinarea în masă a populației.
”La două săptămâni după a doua injecție, o persoană care a fost vaccinată va primi un pașaport verde”, a explicat el. Oficialul a mai adăugat că documentul va ”elibera oamenii din izolare” și va ”permite oamenilor să intre în locuri care vor fi încă interzise (…)”.
Operațiune dificilă
Înaltul oficial a declarat că procesul de creare a unei noi forme de identificare este ”o operațiune logistică dificilă”. Guvernul de la Ierusalim nu a dezvăluit metoda de funcționare a noilor pașapoarte.
Premierul Benjamin Netanyahu a dispus dezvoltarea unui plan ”prin care oricine primește vaccinul să poată să arate un card sau o aplicație care să-i permită să intre la evenimente sau în mall-uri, și să aibă parte de facilități și alte genuri de servicii”. Netanyahu a declarat că programul are scopul de a ”încuraja vaccinarea”.
Statul evreu a impus deja două carantine naționale de la începutul pandemiei și continuă să impună anumite restricții.
Vaccinare politică
Premierul Benjamin Netanyahu a devenit sâmbătă primul cetăţean israelian care s-a vaccinat împotriva COVID-19. El le-a cerut cetățenilor israelieni să-şi depăşească temerile şi scepticismul.
”Este un moment emoţionant”, a spus Netanyahu, care a adăugat că actuala pandemie este ”cea mai dură cu care s-a confruntat umanitatea în ultimii 100 de ani”.
Campania de vaccinare din Israel trebuia să înceapă iniţial pe 27 decembrie, dar a fost devansată cu o săptămână. Primele doze de vaccin au ajuns în Israel în urmă cu o săptămână, obiectivul fiind administrarea unui număr de 60.000 de doze în fiecare zi. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | sept. 24, 2020 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană
Hondurasul îşi va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului, a anunţat duminică preşedintele Juan Orlando Hernandez, la doi ani după o decizie similară a SUA, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o postare pe Twitter, preşedintele a declarat că mutarea a fost convenită cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi că Israelul va deschide de asemenea o ambasadă în capitala Hondurasului, Tegucigalpa, pentru prima dată în istoria relațiilor dintre cele două state.
Hondurasul a deschis deja un birou diplomatic la Ierusalim în septembrie anul trecut, recunoscând în acelaşi timp oficial oraşul drept capitală a Israelului.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Precedent american
Preşedintele american Donald Trump a anunţat în decembrie 2017 că SUA recunosc unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat acolo ambasada de la Tel Aviv în anul următor.
Ambele etape au fost aspru criticate de o mare parte a comunităţii internaţionale, care nu consideră statutul Ierusalimului stabilit până la încheierea negocierilor de pace cu palestinienii. UE se numără printre principalii oponenți ai deciziei administrației Trump.
Israelul revendică întregul oraş drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala viitorului lor stat.
Guatemala, vecin al Hondurasului în America Centrală, şi-a mutat ambasada la Ierusalim în 2018, la scurt timp după Statele Unite.
de Isac Mihai | sept. 24, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre
NATO a anunţat miercuri ”progrese bune” în discuţiile militare dintre Grecia şi Turcia pentru a se evita o confruntare în Mediterana Orientală, unde situaţia între cele două ţări rămâne tensionată, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un ”mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale.
”Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez. ”Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a precizat el.
Efort german
Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.
Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.
Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică, dar nave militare turcești patrulează în continuare în zona de conflict. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 2, 2020 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Israel, popas diplomatic românesc
Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.
Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.
Relații strategice
Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.
Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.
Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.
Popas oriental
În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.
Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.
De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.
Poziție constantă
„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.
Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)
