de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Consiliul de Securitate a aprobat acordarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres la conducerea ONU. Noul mandat va fi exercitat între 2022 şi 2026. În această perioadă se consideră că Guterres se va concentra pe rezolvarea de conflicte din diferite regiuni.
Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei. Decizia lui Guterres de a rămâne la cârma ONU este considerată o soluție de compromis.
Consiliul de Securitate, arbitru suprem
În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în câteva săptămâni.
După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă „un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare”, consideră un diplomat.
În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord. În Libia a demarat un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol marginal. O parte din criticii său au rămas surprinși de decizia luată de Guterres de a rămâne la cârma ONU.
Ambiții strategice
Antonio Guterres este un adept al unei diplomaţii de culise. El a afirmat că va depune toate eforturile pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru. El va mai încerca să limiteze conflictul civil din regiunea etiopiană Tigray şi să impulsioneze activitatea Consiliului de Securitate.
Antonio Guterres a fost acuzat că rezultatele primului său mandat sunt limitate. Un exemplu dat este pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.
La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că „elementele cheie ale activităţilor” sale se bazează pe discreţie.
„Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii”, a spus el atunci. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Orientul Mijlociu, România, Știri
Președintele Statului Israel, contestat la București
Klaus Iohannis îl va primi marţi la Palatul Cotroceni pe preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin. Activiști anti-israelieni au anunțat organizarea unor proteste împotriva vizitei.
„Începând cu ora 9:00, vom picheta intrarea, din Bd. Dr Gheorghe Marinescu, în Palatul Cotroceni, pentru a îl întâmpina pe președintele apartheidului israelian” anunță grupul de inițiativă pe rețelele sociale.
Autorii se prevalează de legislația statului român. Conform Articolul 3, Legea 60, „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice (…) ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat” se arată în anunțul de pe rețelele sociale.
Discuții bilaterale
Discuţiile între cei doi președinți vor viza cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două ţări.
Miercuri, președintele Israelului va susține un discurs în ședința Camerelor reunite ale Parlamentului. La discursul demnitarului israelian vor asista reprezentanţi ai unor companii din Israel, precum şi invitaţi ai ambasadei din România.
Pe agenda de miercuri a preşedintelui israelian mai figurează convorbiri cu preşedintele Senatului, Anca Dragu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
În aceeaşi zi, în Parlament, este programat Forumul Economic România – Israel.
Președintele român Klaus Iohannis îl primește pe omologul său israelian
„Vizita de stat a Preşedintelui israelian se înscrie în dinamica foarte bună a contactelor bilaterale la nivel înalt din ultima perioadă, cea mai recentă întrevedere între cei doi şefi de stat având loc cu prilejul participării Preşedintelui României la Forumul Mondial privind Memoria Holocaustului de la Ierusalim, din ianuarie 2020, urmată de discuţii telefonice în lunile martie şi iunie 2020.
Vizita Preşedintelui Reuven Rivlin reflectă soliditatea relaţiei bilaterale, precum şi faptul că Statul Israel rămâne un partener cheie, cu valenţe strategice, al României în Orientul Mijlociu. Parlamentul unicameral de la Ierusalim a ales un nou președinte acum câteva săptămâni .
Situația din Orientul Mijlociu
Discuţiile cu Preşedintele Statului Israel se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes comun, vizita având loc în contextul aniversării, la 11 iunie 2021, a 73 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.
Cu prilejul convorbirilor oficiale, vor fi abordate, de asemenea, cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi alte măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două state.
O atenţie deosebită va fi acordată situaţiei din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv stadiului Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia de securitate din regiune în urma evoluţiilor recente, urmând a fi abordate şi alte teme de actualitate de pe agenda regională şi cea internaţională”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Erdogan relansează relațiile cu Egiptul
UE este mulțumită de relansarea dialogului dintre Ankara și Cairo. Charles Michel, președintele Consiliului Uniunii Europene (UE) a salutat dialogul dintre Turcia și Egipt. Potrivit declarației făcute de Consiliul UE, Michel a purtat o convorbire telefonică cu președintele Egiptului Abdulfettah al-Sisi. UE a salutat dialogul turco-egiptean și datorită conflictului din Gaza și a situației din Siria.
În cadrul reuniunii au fost discutate relațiile bilaterale și problemele regionale, precum și problema securității și stabilității în estul Mediteranei.
”Președintele Consiliului European Michel a accentuat că UE este interesată de menținerea unei atmosfere stabile și sigure în estul Mediteranei și a salutat dialogul actual dintre Egipt și Turcia” se arată în comunicat.
Michel și Sisi au discutat și despre procesul de pace din Orientul Mijlociu. Michel a mulțumit Egiptului pentru eforturile sale de încetare a focului dintre Israel și Hamas.
De asemenea, s-a afirmat că cei doi lideri au convenit că UE și Egiptul au interese comune în asigurarea stabilității și unității în Libia și au subliniat importanța acordării sprijinului guvernului de unitate națională.
Conferință internațională
Situația din Libia va fi dezbătută la o conferință organizată pe 23 iunie la Berlin, sub egida ONU. Și-au anunțat participarea toate părțile implicate în conflict.
“Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 2, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Statul Israel are un nou președinte
Isaac Herzog a câştigat alegerile de miercuri împotriva contracandidatei Miriam Peretz. 87 de parlamentari au votat pentru Herzog, în timp ce 27 au votat pentru Peretz. Isaac Herzog, noul președinte al Statului Israel, are o lungă carieră. Isaac Herzog a început ca secretar de cabinet al premierului Ehud Barak între 1999 şi 2000.
Isaac Herzog a devenit cel de-al 11-lea preşedinte al Israelului, într-un scrutin secret în rândul celor 120 de parlamentari din Knesset.
Președintele de la Ierusalim este o funcție mai mult simbolică, având puține prerogative. Puterea politică în Statul Israel aparține premierului, post deținut de Benjamin Netanyahu.
Dinastie politică
Isaac este fiul lui Chaim Herzog, al şaselea preşedinte al Israelului, care a ocupat funcția de președinte între 1983 şi 1993. El îl va înlocui oficial pe preşedintele Reuven Rivlin, luna viitoare, mandatul său de şapte ani începând pe 9 iulie.
Isaac Herzog, noul președinte al Statului Israel, are 60 de ani. Este fost lider al Partidului Laburist şi preşedintele Agenţiei Evreieşti. Cariera sa politică a început ca secretar de cabinet al premierului Ehud Barak între 1999 şi 2000. Ulterior a candidat la Knesset pe lista laburistă între 2003 şi 2018 şi a condus Partidului Laburist din 2013-2018, o perioadă care a culminat cu candidatura la funcţia de premier, în 2015.
Premierul Benjamin Netanyahu l-a felicitat pe Isaac Herzog pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale. „Îi doresc mult succes în numele tuturor cetăţenilor Israelului. Îi mulţumesc lui Miriam Peretz pentru onorabila sa candidatură şi sunt convins că va contribui în continuare la dezvoltarea societăţii israeliene, aşa cum a făcut toată viaţa,” a spus premierul Netanyahu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, prezentă în Libia
Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.
„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.
Contingent turc
„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)
