de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
UE sprijină financiar refugiații din Turcia
UE a anunţat deblocarea a 325 de milioane de euro pentru extinderea unui program de ajutor destinat refugiaţilor în Turcia, din totalul celor 3 miliarde de euro anunţate în iunie.
Finanţat de cinci ani de către UE, acest „program de urgenţă” le permite celor peste 1,5 milioane de refugiaţi ce trăiesc în Turcia să beneficieze de un ajutor lunar pentru nevoile lor esenţiale.
Ajutor comunitar
Valoarea ajutorului este de 155 de lire turceşti (10 euro) pe lună de persoană, completat, în funcţie de mărimea familiei beneficiarului, de bonusuri trimestriale.
„Acest ajutor este preţios pentru sute de mii de familii, dintre care multe au fost lovite dur de pandemia de coronavirus”, a declarat comisarul european însărcinat cu gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, aflat joi în vizită la Ankara.
Deblocarea acestor fonduri permite extinderea programului de ajutor până în 2023. Această sumă face parte din anvelopa de 3 miliarde de euro alocată pentru refugiaţi în Turcia, anunţată la finalul Consiliului European din iunie.
Până acum au fost deblocate 535 de milioane de euro, pentru a continua acţiunile UE în Turcia în cursul anului 2021.
Program strategic
Programul de ajutor este derulat în cooperare cu Federaţia Internaţională a Societăţilor Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (IFRC) şi Semiluna Roşie turcă.
„Această susţinere le va permite familiilor să aibă un acoperiş pentru copiii lor, să le asigure mâncare şi să-i ajute să treacă prin momentele dificile”, a declarat Kerem Kinik, preşedintele Semilunii Roşii turce.
Turcia a primit peste patru milioane de refugiaţi, majoritatea sirieni și afgani.
În martie 2016, UE şi Turcia au semnat în acord controversat pentru a pune capăt afluxului de migranţi spre UE, acord ce prevedea retrimiterea „migranţilor ilegali” de pe insulele greceşti spre Turcia.
Europenii s-au angajat în schimb să „reinstaleze” în UE sirienii rămaşi în taberele de refugiaţi din Turcia şi să aloce două tranşe de 3 miliarde de euro pentru a ajuta Turcia în primirea de refugiaţi.
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a sosit la Rabat pentru o vizită istorică în Maroc menită să consolideze cooperarea în materie de securitate la un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale şi în plină tensiune între Alger şi Rabat
Înainte de plecarea din Tel Aviv, Gantz a menţionat „o călătorie importantă în Maroc, care are o notă istorică deoarece este prima vizită oficială a unui ministru (israelian) al apărării în această ţară”.
Acorduri istorice
„Vom semna acorduri de cooperare şi vom continua să ne consolidăm relaţiile. Este foarte important ca această călătorie să fie un succes”, a adăugat Gantz, care urmează să se întâlnească miercuri cu miniştrii marocani ai apărării şi afacerilor externe.
La un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale, vizita îşi propune „să pună piatra de temelie a viitoarelor relaţii de securitate dintre Israel şi Maroc”, a declarat pentru AFP o sursă familiarizată cu vizita, adăugând că urmează să fie semnat un acord-cadru în acest sens.”Până acum a existat o anumită cooperare, dar acum chiar o vom oficializa. Este o declaraţie publică a parteneriatului nostru’, a adăugat oficialul.
Moștenirea procesului Abraham
Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice la începutul anilor 1990, după care Marocul le-a întrerupt la începutul celei de-a doua Intifade, revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.
Israelul şi Marocul au restabilit relaţiile în decembrie 2020 în cadrul Acordurilor Abraham, un proces de normalizare a relaţiilor dintre statul evreu şi ţările arabe susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.
Washingtonul a recunoscut suveranitatea deplină a Marocului asupra Saharei Occidentale, teritoriu disputat cu separatiştii Frontului Polisario, susţinut de Algeria.
Buturuga algeriană
Vizita lui Benny Gantz intervine în contextul în care Algerul a întrerupt relaţiile cu Rabatul în luna august din cauza „acţiunilor ostile” ale regatului, iar Frontul Polisario a decis recent să „intensifice” lupta armată împotriva Marocului.
Rabatul și-a anunțat deja intenția de a cumpăra sisteme de armament israeliene care și-au dovedit eficacitatea pe frontul din Gaza.
Analiștii politici consideră că prima vizită a unui ministru israelian al apărării în Maroc în plină tensiune între Maroc şi Algeria nu pare a fi o simplă coincidenţă.”Este posibil ca, într-un context de tensiune Algeria/Maroc, marocanii (…) să dorească să arate lumii – propriului popor, rivalilor algerieni şi Occidentului – că aprofundează relaţiile cu Israelul, cu tot ce implică aceasta”, au declarat sursele citate.
Marocul nu a abandonat cauza palestiniană, „dar are multe alte interese, multe alte beneficii de obţinut dintr-o recalibrare” a relaţiilor sale, mai consideră sursele citate.
Hamas, susținută de Algeria
Alianța anti-Polisario
Rabatul are un interes deosebit pentru consolidarea relațiilor cu Ierusalimul, pe fondul intensificării mișcării separatiste din zona Saharei Occidentale. Marocul duce o campanie susținută pentru a obține recunoașterea internațională a suveranității sale asupra fostei colonii spaniole.
Până în acest moment mai multe state au deschis oficii consulare în zona aflată în dispută. Printre acestea se numără Bahrain, Gambia, Djibouti, Liberia, Guinea, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Guineea-Bissau, Guinea Ecuatorială, Emiratele Arabe Unite, Sao Tome și Principe, etc.
Surse diplomatice marocane au declarat că Rabatul va solicita părții israeliene deschiderea unuii Consulat General ori consulat onorific la Dakhla ori Laayaoune.
Compania israeliană Ratio Petroleum a anunţat pe 29 septembrie un parteneriat cu Rabat pentru explorarea hidrocarburilor în largul oraşului Dakhla, în Sahara Occidentală.
Organizația Polisario militează pentru independența Saharei de Vest față de Maroc, fiind susținută militar, economic și militar de Algeria.
Criza regională s-a intensificat la scurt timp după normalizarea relaţiilor diplomatice dintre Maroc şi Israel în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii marocane asupra Saharei de Vest. Algerul, care îi sprijină pe separatiştii Frontului Polisario, își afirmă în mod regulat sprijinul pentru organizațiile teroriste precum Hamas. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Guvernul de la Ierusalim alocă 8 miliarde de Euro pentru minoritatea arabă
Guvernul de la Ierusalim a aprobat recent alocarea unei sume de circa opt miliarde de euro pe 5 ani în scopul ameliorării condiţiilor socio-economice pentru minoritatea arabă din Israel.
Acest plan intervine în condiţiile în care coaliţia condusă de premierul Naftali Bennett, care i-a succedat în iunie guvernului lui Benjamin Netanyahu, are până pe 14 noiembrie termen pentru a adopta bugetul de stat şi a evita astfel organizarea de noi alegeri.
Calcule politice
Pentru prima dată în istoria Israelului, un partid arab – islamiştii moderaţi din formaţiunea Ra’am a lui Mansour Abbas – susţine coaliţia de la putere.
Planul pe cinci ani al guvernului israelian prevede investiţii de 30 de miliarde de şekeli (circa 8 miliarde de euro) pentru finanţarea diferitelor iniţiative, în scopul de a „reduce discrepanţa” între minoritatea arabă şi majoritatea evreiască a ţării.
Reprezentând circa o cincime din populaţie, cetăţenii arabi din Israel sunt descendenţii palestinienilor care au rămas în granițele statului israelian după 1948.
Ei deţin paşapoarte israeliene şi au drept de vot, însă minoritatea arabă este lovită de o rată a şomajului mai mare decât media la nivel naţional şi se declară victima discriminărilor de orice fel, în special în materie de locuinţe şi de aplicare a legii.
Manifestații publice
Guvernul israelian a dat de asemenea undă verde unei investiţii suplimentare de 2,5 miliarde de şekeli (670 milioane de euro) pe cinci ani, pentru a lupta împotriva crimelor şi violenţei în oraşele arabe israeliene, unde rata de omucideri şi cazuri de extorcare a atins un nivel fără precedent.
Anterior, mii de cetăţeni arabi israelieni au manifestat la Umm al-Fahm pentru a cere intervenţia statului în stăvilirea acestor violenţe. (M.I.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, curtat de Biden
Preşedintele american Joe Biden intenţionează să se întâlnească cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan şi să se consulte cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor cu Iranul. Biden va participa la summituri internaţionale la Roma şi apoi la Glasgow.
”Joe Biden se va întâlni cu preşedintele Turciei la Glasgow”, unde săptămâna viitoare are loc un summit privind clima. ”Nu am nicio confirmare, dar aceasta plănuim în acest moment”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Perioadă tensionată
El s-a adresat de la bordul avionului prezidenţial american Air Force One, în timp ce Joe Biden se află în drum spre Roma, unde va participa înainte de Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26) la summitul G20, sâmbătă şi duminică.
”Se pare că ne vom întâlni mai degrabă la Glasgow decât la Roma”, a declarat anterior preşedintele Erdogan presei turce.
Preşedintele turc tocmai a renunţat la expulzarea a zece ambasadori occidentali, între care cel al Statelor Unite.
Relaţiile dintre cei doi şefi de stat sunt tensionate, în special din cauza achiziţionării de către Ankara, membru NATO, a unui sistem de apărare rus.
Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Casei Albe
Summit-uri strategice
Joe Biden participă la două reuniuni internaţionale majore în acest weekend. Summitul G20 se deschide sâmbătă la Roma, precum și la COP26, care începe duminică la Glasgow.
Preşedintele american va profita de ocazie pentru a discuta cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian.
Sâmbătă, în marja G20, Joe Biden ”va avea ocazia să se întâlnească cu şefii de stat şi de guvern ai Germaniei, Franţei şi Regatului Unit pentru a discuta cu privire la Iran şi pentru a face bilanţul încercărilor de reluare a negocierilor pentru o revenire” la acord nuclear internaţional, a adăugat Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, obiective ambițioase
Turcia are ca obiectiv atragerea a 50 de milioane de turişti şi majorarea veniturilor din acest sector la 50 de miliarde de dolari, până în 2023, a afirmat ministrul Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în timpul vizitei în Qatar.
Există proiecte majore de turism în regiunea turcă a Mării Egee, care vor sprijini economia naţională timp de 50 de ani, a declarat oficialul turc, adăugând că de la începutul anului a scăzut numărul turiştilor arabi în Turcia.
Declin semnificativ
Pe fondul efectelor pandemiei de COVID-19, industria turismului din Turcia a înregistrat anul trecut un declin de 65%, o cifră devastatoare, dar în ultimele luni se observă o redresare a numărului vizitatorilor străini, a apreciat Ersoy. Acesta a anunţat că numărul turiştilor străini a crescut în iulie 2021 cu 367,5%, la 4,36 milioane, faţă de doar 932.927 în perioada similară din 2020. În perioada ianuarie-august 2021 au fost peste 14 milioane de vizitatori străini, o creştere cu 94% faţă de perioada similară din 2020, dar o scădere de 55% faţă de perioada similară din 2019.
Acesta a explicat că în domeniul turismului Turcia concurează cu Spania şi Grecia, dar aceste ţări sunt mai puţin afectate de pandemie.
Contribuție majoră
Ersoy a observat că există o legătură inversă între lira turcească şi redresarea turismului: „Când lira se depreciază, exporturile cresc şi sectorul turismului beneficiază deoarece oferă produse de înaltă calitate la preţuri mai scăzute”.
Contribuţia sectorului turismului la economia Turciei este de 12%, constituind principala sursă de venituri externe, a explicat a afirmat ministrul Turismului.
Recent, Nuri Ersoy a declarat că autorităţile de la Ankara îşi menţin în continuare estimările referitoare la 25 de milioane de vizitatori şi venituri de 20 de miliarde de dolari din turism în acest an, chiar şi aşa departe de cele 34,5 miliarde de dolari înaintea pandemiei, în 2019. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei rămâne arbitrul situației politice interne din Liban
Liderul grupării pro-iraniene Hezbollah în Liban, Hassan Nasrallah, a declarat că mişcarea sa are ”100.000 de luptători înarmaţi şi antrenaţi”, adăugând că dezvăluie aceste date pentru prima dată după violenţele de săptămâna trecută la Beirut.
Mișcarea radicală este cunoscută pentru atacurile împotriva civililor și militarilor israelieni din ultimele decenii
Secretarul general al partidului şiit a acuzat partidul creştin al Forţelor libaneze că a deschis focul asupra susţinătorilor săi şi ai aliatului său mişcarea şiită Amal şi a avertizat partidul să nu încerce să provoace ”un război civil”.
Doliu public
Premierul libanez, Najib Mikati, a anunţat pe Twitter o zi de doliu public vineri în Liban în memoria persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma violenţelor ce au zdruncinat capitala libaneză joi.
Şase şiiţi au fost împuşcaţi la Beirut într-un atac asupra susţinătorilor mişcării Hezbollah şi al aliatului său, Amal. Aceștia manifestau pentru revocarea judecătorului care anchetează explozia devastatoare din portul capitalei libaneze din august 2020.
Într-un discurs televizat, preşedintele libanez Michel Aoun a declarat că „este inacceptabil ca armele să fie din nou mijloc de comunicare între rivalii libanezi”, promiţând că cei care se fac vinovaţi de violenţele de joi de la Beirut vor fi traşi la răspundere.
Armata libaneză a anunţat anterior că a arestat nouă persoane, inclusiv un sirian, pentru violenţele de la Beirut. De asemenea, aceasta a precizat pe Twitter că va rămâne desfăşurată în zonă pentru a preveni noi violenţe.
Actualele violenţe sunt cele mai grave după cele din 2008, notează mass-media regională. (K.P.)
