Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

O criză socială și economică de proporții va începe în Franța datorită persistenței pandemiei, a declarat noul premier francez Jean Castex, în primele declarații publice după nominalizarea sa, citat de Bloomberg, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În marja vizitei la un important producător de semiconductori dintr-o localitate situată în apropierea Parisului, noul premier a menționat că Guvernul său va sprijini industriile amenințate de concurență și va lansa programe de creștere a numărului de locuri de muncă din economia franceză.

Acest politician cu un profil public discret, dar cu o importantă experiență în complicatul sistem birocratic francez, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ”se reinventeze”.

Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane. Acest pretext a oferit un motiv pertinent președintelui Macron pentru schimbarea unui rival prezidențiabil în devenire.

Mutare politică

Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut publicului larg, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează mass-media franceză.

Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş din sudul Franței, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.

Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial din 2022 fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.

Concomitent, actualul președinte de la Paris încearcă o relansare a politicii externe, printr-o implicare mai dură în atingerea propriilor obiective. Recentele declarații ale președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO sunt un etalon pentru nemulțumirea elitei politice franceze față de rolul actual jucat de Franța în sistemul economic și de securitate mondial. Demersurile pentru o deschidere față de Kremlin și ridicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse sunt semnale puternice ale efortului francez, stat nuclear și cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de creștere a importanței proprii pe arena politică internațională.

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Edouard Philippe, contracandidat?

În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19. ”Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile”, astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.

Analiști politici de la Paris au prorocit că fostul premier Edouard Philippe și-a pierdut locul datorită creșterii semnificative în popularitate în ultima perioadă față de președintele în exercițiu.

”Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic” cu cineva ”numit pentru a gestiona afacerile curente”, crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.

Moștenire incertă

Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ”quinquennat” n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.

După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ”vestelor galbene” sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ”se reinventeze”, conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.

”Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor”, a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională. Totuşi, ”direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă”, a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ”noul drum” pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri. Pentru acest ”guvern de luptă (…) vom avea puţine priorităţi”, a punctat Macron, acestea fiind ”relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene”. Este nevoie de ”chipuri noi”, de ”noi talente”, ”de personalităţi venite din orizonturi diferite”, a mai spus el. (Isac Mihai)

Share our work
Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Knesset-ul de la Ierusalim (n.r.-parlamentul unicameral israelian) a adoptat o lege care permite guvernului să utilizeze serviciul de securitate internă, Shin Beth, pentru localizarea persoanelor infectate cu noul coronavirus, al căror număr se află într-o creştere rapidă, relatează Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Legea a fost adoptată în a treia şi ultimă lectură, cu 53 de voturi pentru şi 38 împotrivă, voturi furnizate în mare parte de deputații coaliției dintre premierul Netanyahu și partenerul său, Benny Gatz, ministru al Apărării și viitor premier al guvernului de coaliție de la Ierusalim din noiembrie 2021. Legislația limitează utilizarea capacităților tehnologice de supraveghere ale Shin Beth la o perioadă de trei săptămâni, până la 22 iulie, şi la cazurile ‘care nu pot fi supravegheate în alt mod’.

Război juridic

Premierul Benjamin Netanyahu a dispus în martie conducerii Shin Beth să colecteze date despre cetăţeni şi să le localizeze telefoanele mobile, în cadrul ‘războiului’ împotriva pandemiei.

Folosirea Shin Beth, principalul serviciu de informații interne israelian, specializat pe combaterea terorismului și contraspionaj, a trezit numeroase critici din partea unei părți a societății civile și clasei politice de la Ierusalim. Programul a fost blocat de Curtea Supremă, care a cerut guvernului israelian la sfârşitul lunii aprilie să-l reglementeze printr-o legislație specială.

Premierul Netanyahu nu a atacat decizia, iar implicarea Shin Beth a luat sfârșit în data de 10 iunie, revenind asupra decizie după creșterea exponențială a cazurilor de infectare. Șeful guvernului de la Ierusalim a depus săptămâna trecută un nou proiect de lege, iar o echipă de miniştri, coordonată de Benny Gatz, fiind responsabilă cu implementarea și evaluarea rezultatelor.

Deputatul Zvi Hauser, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset-ul de la Ierusalim, care a coordonat efortul parlamentar de adoptare al noii legislații a declarat că nu există ‘alternativă civilă’ la capacităţile Shin Beth.

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Antiterorism pandemic

Autoritățile de la Ierusalim au raportat peste 26 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care aproximativ 1000 în ultimele 24 de ore, fiind semnalate și peste 300 de morți de la începutul crizei pandemice.

Statul Israel a mai folosit tehnologia serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, măsura adoptată de Knesset permițând poliţiei şi Shin Bet demararea monitorizării telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create inițial pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, considerată printre cele mai avansate din lume, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi persoanele de contact. Tehnologia a jucat un rol important în micșorarea semnificativă a atacurilor cu caracter terorist de pe teritoriul israelian, în contextul intensificării divergențelor cu partea palestiniană.

În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb, adversari obișnuiți ai premierului Netanyahu, au renunţat la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Falanga Mossad

Conform relatărilor din presa israeliană, Ierusalimul a folosit, similar altor state, toate mijloacele, inclusiv serviciile secrete, pentru a obţine materiale medicale, mai ales aparate pentru respiraţie asistată. ”Folosim toate conexiunile noastre speciale pentru a câştiga lupta şi a face probabil ceea ce face toată lumea: să obţinem stocuri destinate altora”, a spus agentul prezentat sub pseudonimul ”Het”, în cadrul programului de investigaţii Uvda al postului de televiziune israelian Canal 12.

Mossadul a adus în Israel sute de  transporturi de echipamente sanitare, inclusiv ventilatoare pentru secţiile ATI, şi alte materiale importante pentru combaterea pandemiei. ”Am supervizat multe operaţiuni în trecut, dar niciodată nu am gestionat una atât de complexă”, mărturiseşte spionul israelian, subliniind că au avut loc și eșecuri.

Preţurile echipamentelor şi materialelor sanitare au crescut în lume chiar şi de patru ori în timp ce toate ţările caută asiduu astfel de produse devenite tot mai greu de găsit pe măsură ce pandemia se extinde, notează spionul israelian, citat de mass-media de la Ierusalim. (Mihai Isac)

Share our work
YouTube, Twitter şi Netflix, eradicate de Erdogan

YouTube, Twitter şi Netflix, eradicate de Erdogan

Erdogan, supărat pe YouTube, Twitter şi Netflix

Erdogan, supărat pe YouTube, Twitter şi Netflix

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ankara va adopta până la finalul anului o nouă legislaţie pentru a ţine sub control social media, după ce naşterea nepotului său a devenit subiectul unor calomnii şi ironii pe Twitter, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

”Înţelegeţi acum de ce suntem împotriva social media precum YouTube, Twitter şi Netflix? Pentru a eradica această imoralitate”, a spus Erdogan într-o videoconferinţă cu membri ai filialelor provinciale ale Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), de guvernământ la Ankara.

Motive familiale

Erdogan a precizat că un proiect legislativ care va transpune în lege intențiile sale va fi introdus în parlament cât mai rapid posibil de către deputații AKP pentru ”a controla” asemenea platforme online, adăugând că în prezent sunt în desfăşurare anchete contra celor care i-au ”atacat” familia prin ”abuzarea unui nou-născut”.

Ministrul turc al finanţelor, Berat Albayrak, care este ginerele lui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat marţi pe Twitter naşterea celui de-al patrulea copil al său şi al soţiei sale, Esra. Anunţul a fost urmat de mesaje insultătoare în care era pusă sub semnul întrebării paternitatea.

Poliţia turcă a anunţat miercuri că a reţinut şi plasat în arest 11 persoane în acest dosar. Experții citați de mass-media turcă apropiată guvernării Erdogan nu au exclus ca atacul împotriva familiei prezidențiale să fie pus la cale de puteri străine.

Twitter a înfuriat regimul Erdogan

Twitter a înfuriat regimul Erdogan

Depravarea social-media

Erdogan a calificat social media drept centre ale ”depravării” şi o ”sursă de minciuni, defăimări, atacuri asupra drepturilor personale” şi a acuzat companiile multinaţionale cu sediile în Occident că închid ochii la încălcările înregistrate în Turcia. ”Nu putem accepta ca 83 de milioane de cetăţeni turci să aibă mâinile legate împotriva terorii social media în timp ce americanii, europenii, chinezii au asemenea mijloace (legale)”, a mai spus Erdogan.

Ostilitatea lui Recep Tayyip Erdogan faţă de reţelele de socializare online datează de mai mulţi ani, Twitter şi Facebook fiind utilizate pe scară largă pentru a organiza demonstraţiile din timpul mişcării de contestare antiguvernamentale în anul 2013.

În luna iunie, Turcia a criticat dur Twitter pentru suspendarea a peste 7.000 de conturi care îl sprijineau pe Erdogan, Ankara susţinând că platforma online denigrează guvernul turc şi doreşte să reconfigureze politica din această ţară.

Scandal istoric

Guvernul turc a calificat drept ”inacceptabil” şi un ”scandal istoric” închiderea de către Twitter a 7.340 de conturi din Turcia asociate, potrivit oficialilor reţelei de socializare, cu ”reţele de răspândire” a postulatelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează agenţia EFE, citată de agenția KARADENIZ PRESS de la București.

Conturile eliminate sunt asociate ”aripii tinere” a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) şi sunt utilizate pentru ”amplificarea narativelor politice favorabile” formaţiunii conservatoare, a mai motivat Twitter. De asemenea, reţeaua de socializare crede că aceşti ”actori statali” au atacat conturi ale unor entităţi şi organizaţii adversare guvernului turc şi care au fost ”ţinte repetate ale pirateriei” informatice.

Turcia, restricții masive pentru rețelele sociale

Turcia, restricții masive pentru rețelele sociale?

Atac prezidențial

”Decizia companiei (Twitter) şi încercarea sa de a discredita guvernul Turciei şi o mişcare politică populară sunt inacceptabile”, a reacţionat directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Justificările acestei companii sunt de natură ”ideologică” şi ceea ce se întâmplă este ”un scandal istoric”, a continuat el. ”Acest act arbitrar, ascuns sub o perdea de fum a transparenţei şi libertăţii de exprimare, a demonstrat încă o dată că Twitter nu este o companie ce reprezintă o reţea de socializare, ci o maşină de propagandă”, a mai spus oficialul turc.

Oficialul turc a mai acuzat Twitter că sprijină propaganda Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE, şi a avertizat asupra ”destinului final” al organizaţiilor care ”încearcă să ia măsuri similare”, fără a explica mai mult.

Şi Ministerul turc de Interne dispune adesea închiderea unor conturi de pe reţelele de socializare pentru presupuse delicte de terorism sau dezinformare, acuzație folosită la adresa opoziției politice. (N.G.)

Share our work
„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.

Situație intolerabilă

„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.

„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.

Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.

Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.

Armata turcă, trimisă în Libia

Armata turcă, trimisă în Libia

Anchetă tardivă

Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.

Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.

Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Supărare à la Française

NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.

La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.

„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan

Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.

O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)

Share our work
SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA avertizează UE

SUA avertizează UE

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a avertizat pe liderii europeni în privința riscurilor unei ”dependenţe” de China a blocului comunitar, care ameninţă, potrivit lui, democraţiile occidentale, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. “Partidul Comunist Chinez doreşte să vă forţeze să alegeţi” între Statele Unite şi China, a avertizat el, într-o videoconferinţă, la summitul privind democraţia de la Copenhaga.

”Nu se poate urma această alternativă fără a nega cine suntem. Democraţiile care depind de regimuri autoritare nu-şi merită numele ”, a spus el. “Sper să aud mai multe declaraţii publice din partea Europei despre provocarea chineză”, a adăugat secretarul de stat american într-unul dintre cele mai dure discursuri rostite până în prezent la adresa regimului de la Beijing.

”Trebuie să vorbim clar. Mai presus de toate, trebuie să acţionăm într-o manieră decisivă pentru a nu lăsa loc niciunei confuzii în alegerea dintre tiranie şi libertate”, a insistat Mike Pompeo, la două zile după întâlnirea cu înaltul oficial chinez Yang Jiechi în Hawaii.

Rezoluția PE

Parlamentul European (PE) a condamnat legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China.
Europenii şi chinezii organizează luni un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor.

“Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului”, au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri.
UE şi statele membre trebuie “să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”, potrivit documentului.
Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte “sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului”. (N.G.)

Share our work
Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

Criză pandemică

După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.

Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Școlile, sub asediul COVID-19

Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.

Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.

‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.

Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)

Share our work