Turcia, joc dur împotriva balticilor în ringul NATO

Turcia, joc dur împotriva balticilor în ringul NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze "imediat" în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO.

Concesiuni turcești

„Noul premier suedez a cerut să fie primit. Le-am spus prietenilor noştri: Stabiliţi o întâlnire pentru ca el să vină”, a declarat şeful statului turc în timpul zborului care îl aducea dintr-o vizită oficială din Azerbaidjan.
Erdogan, care ameninţă să blocheze intrarea Suediei şi Finlandei în NATO, a avertizat din nou că parlamentul turc nu va ratifica aderarea celor două state nordice atât timp când nu vor fi onorate cererile de extrădare formulate de Ankara.
„Aceşti terorişti (…) trebuie reţinuţi şi predaţi nouă”, a declarat preşedintele turc.
Şeful statutului acuză Suedia şi Finlanda că îi protejează în special pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), considerate drept teroriste de către Ankara.
Până în acest moment, 28 de state membre – din cele 30 – ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei.

Demersuri baltice

Singurele state membre NATO care nu și-au dat acordul final sunt Ungaria şi Turcia. La summitul NATO de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat un memorandum care deschide accesul celor două state nordice la Alianţa Nord-Atlantică.
Însă preşedintele turc a ameninţat imediat cu un veto în cazul în care nu vor fi îndeplinite unele condiţii.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, şi-a exprimat anterior încrederea că Ungaria şi Turcia vor ratifica în curând aderarea ţării sale la NATO. După o întâlnire la Helsinki cu omologul său finlandez, Pekka Olavi Haavisto, Billstrom a declarat: „Considerăm pozitivă evoluţia din Ungaria şi apreciem că acolo, ca şi în Turcia, procesul de ratificare se va încheia în curând, când parlamentul votează asupra acestor chestiuni”.
„Nu există niciun indiciu că nu vom primi un răspuns pozitiv de la parlamentul din Budapesta”, a insistat şeful diplomaţiei suedeze.

Share our work
UE, acord nuclear cu Republica Islamică Iran

UE, acord nuclear cu Republica Islamică Iran

SUA și UE, îngrijorate de programul nuclear iranian

SUA și UE, îngrijorate de programul nuclear iranian

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat că speră într-un acord nuclear iranian „în zilele următoare”, pe fondul consultărilor dintre preşedintele american Biden şi premierul israelian Yair Lapid, un opozant înverşunat al acordului, relatează mass-media de peste Ocean.

Speranțe europene

„Sper că în zilele următoare nu vom pierde acest elan şi că putem încheia acordul”, a spus Josep Borrell după reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre ale UE de la Praga.
„Este clar că există un teren de înţelegere, că avem un acord care ţine cont, cred, de preocupările fiecăruia”, a asigurat el.
Uniunea Europeană a prezentat pe 8 august ceea ce a numit un text final pentru restabilirea acordului istoric din 2015, îngropat de fostul preşedinte american Donald Trump.
Conform noii propuneri, Iranul va beneficia de o diminuare a sancţiunilor şi ar putea să vândă din nou petrolul în schimbul unor restricţii stricte asupra programului său nuclear. Iranul şi Statele Unite au răspuns propunând o serie de modificări.

Opoziție la Ierusalim

Semn al implicării preşedintelui american, Joe Biden a discutat miercuri cu şeful guvernului israelian, Yair Lapid. Washingtonul asigură că Iranul a făcut concesii cruciale şi, în special, a renunţat la cererea de a bloca anumite inspecţii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Cu toate acestea, subiectul inspecţiilor rămâne extrem de sensibil pentru ambele părţi.
Teheranul a cerut recent închiderea unei anchete a AIEA despre urmele de uraniu îmbogăţit găsite în trei situri nedeclarate, pe care şeful AIEA, Rafael Grossi, o refuză. AIEA a deplâns lipsa unor răspunsuri „credibile” din partea Teheranului cu privire la aceste urme.

Share our work
Israel, undă verde pentru alegeri anticipate

Israel, undă verde pentru alegeri anticipate

Ierusalim, noi eforturi politice

Ierusalim, noi eforturi politice

O comisie parlamentară a dat undă verde unui proiect de lege vizând dizolvarea parlamentului Israelului și convocarea de noi alegeri anticipate, pentru a cincea oară în mai puţin de patru ani.

Destrămarea coaliției

Miercurea trecută, parlamentarii israelieni au aprobat, într-o lectură preliminară, dizolvarea parlamentului şi organizarea de noi alegeri, după ce prim-ministrul Naftali Bennett a anunţat destrămarea coaliţiei eterogene aflate la putere din iunie 2021.
După acest vot preliminar, o comisie parlamentară a început studiul asupra acestui proiect de lege ce deschide calea pentru alegeri anticipate pe 25 octombrie sau 1 noiembrie.
La scurt timp după miezul nopţii, această comisie a anunţat că a adoptat în unanimitate proiectul de lege ce urmează să fie supus, marţi, pentru o primă lectură, plenului Knessetului (parlamentul israelian). Cei 120 de parlamentari trebuie să adopte proiectul de lege în trei lecturi.
Comisia parlamentară, care reuneşte deputaţi din opoziţie şi din coaliţia aflată încă la putere, a informat în noaptea de luni spre marţi că s-a convenit finalizarea acestor trei voturi până miercuri la ora 23:59 (20:59 GMT).

Acord politic

Conform unui acord de împărţire a puterii între premierul Naftali Bennett şi actualul ministru de externe Yair Lapid, acesta din urmă va servi ca prim-ministru după dizolvarea parlamentului până la formarea următorului guvern.
Bennett şi Lapid au format în iunie 2021 o coaliţie unică în istoria Israelului ce includea partide de dreapta, centru, stânga şi, pentru prima dată, o formaţiune politică arabă, pentru a pune capăt unei perioade de 12 ani în care Benjamin Netanyahu s-a aflat în fruntea guvernului.
Această coaliţie a suferit însă mai multe eşecuri în ultimele săptămâni. O lovitură care a slăbit-o şi mai mult a fost acţiunea opoziţiei din 6 iunie, care a adunat o majoritate a voturilor împotriva unui proiect de lege ce vizează extinderea aplicării legii israeliene la cei 475.000 de colonişti israelieni care trăiesc în Cisiordania ocupată. Această lege trebuia reînnoită până pe 30 iunie, altfel coloniştii din Cisiordania – teritoriu palestinian ocupat din 1967 – riscă să îşi piardă protecţia legală, conform legii israeliene. În cazul dizolvării parlamentului, această lege se prelungeşte în mod automat.

Share our work
G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

China investește masiv

China investește masiv

Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.

Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.

Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.

”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.

Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.

Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Beijing la atac

Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.

Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.

Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.

Share our work
UE, acord nuclear cu Republica Islamică Iran

Israel, noi atacuri în Siria

Republica-Islamică-Iran-își-consolidează-armata

Gardienii Revoluţiei Islamice, considerată armata ideologică a Iranului, au anunţat dezvoltarea unei noi rachete cu rază medie de acţiune, susceptibilă să lovească Israelul.

Potrivit generalului Mohammad Bagheri, şeful statului major al forţelor armate, este vorba despre o rachetă strategică denumită Kheybarchekan (după numele unei victorii a susţinătorilor lui Mahomed în secolul al VII-lea împotriva unui stat evreu din Peninsula Arabă).

Strategie anti-scut

El a prezentat acest dispozitiv cu prilejul unei vizite la o bază de rachete sol-sol a forţelor aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, în prezenţa generalului Amirali Hajizadeh, şeful departamentului aerospaţial.

„Manevrabilitatea şi viteza sa extremă îi permit să atingă ţinte pe o rază de 1.450 km”, precizează mass-media. De „fabricaţie locală”, Kheybarchekan poate străpunge un scut antirachetă.

În 2019, Iranul a anunţat că a testat cu succes o rachetă de croazieră cu o rază de peste 1.350 km.

Pe 24 decembrie anul trecut, Teheranul a lansat 16 rachete balistice la finalul a cinci zile de manevre militare care, potrivit generalilor iranieni, au reprezentat un avertisment pentru Israel. Iranul se află circa 1.500 km de frontierele Israelului.

Răspuns israelian

Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria.

„Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări”, a informat pe Twitter armata israeliană.

Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene „în împrejurimile Damascului”.

Israelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.
De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.

Share our work
Turcia, atentat cu autori necunoscuți la granița siriană

Turcia, atentat cu autori necunoscuți la granița siriană

Soldați turci, atacați la granița siriană

Soldați turci, atacați la granița siriană

Trei soldaţi turci au fost ucişi sâmbătă în sud-estul Turciei, când o bombă a explodat la frontiera cu Siria, a anunţat Ministerul Apărării de la Ankara.

Potrivit sursei citate, cei trei militari şi-au pierdut viaţa în oraşul Akcakale, din provincia Sanliurfa, din cauza exploziei unei bombe artizanale „plasate acolo de terorişti”, fără alte detalii.
De cealaltă parte a frontierei se află oraşul sirian Tal Abyad, controlat de forţele turce şi de recruţi sirieni pro-turci din octombrie 2019, când Ankara a lansat o ofensivă împotriva unei miliţii kurde.

Deşi ministerul nu a numit nicio organizaţie, este posibil să se fi referit la rebeli kurzi.

Ofensive susținute

Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Irak şi Siria împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, conduce din 1984 o insurecţie împotriva statului turc.

În nordul Siriei, Turcia a desfăşurat ofensive împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), o miliţie kurdă, în 2016, 2018 şi 2019.

Pentru Ankara, YPG este o ramură „teroristă” a PKK, chiar dacă această miliţie a jucat un rol-cheie în operaţiunile americane împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în Siria. (K.P.)

Share our work