de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.
„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.
„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el
Doleanțe prezidențiale
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.
Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.
„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.
Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.
Zelenski, așteptări mai mari de la Germania
Arme defensive
Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.
Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.
„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.
Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.
Critici politice
Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.
Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.
Ucraina nucleară
Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.
„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.
În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.
Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.
Aspirații atlantice
Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.
Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.
Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri
Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest
Rusia va desfăşura aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare în apropierea graniţelor sale occidentale până la sfârşitul acestui an, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. Înaltul oficial rus, citat de RIA Novosti, a declarat că aceste măsuri sunt implementate ca răspuns la acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. Kremlinul își fortifică granițele occidentale, trezind îngrijorarea statelor vecine.
„Acţiunile colegilor noştri occidentali distrug sistemul de securitate mondial şi ne obligă la contramăsuri adecvate”, a declarat Şoigu. „Îmbunătăţim în mod constant componenţa de luptă a forţelor noastre armate. Aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare vor fi formate în Districtul militar Vest până la sfârşitul anului”, a reiterat el. Şoigu a mai adăugat că ameninţarea militară continuă să crească în direcţia strategică occidentală.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a Colegiului ministerului rus al Apărării.
Acuzații dure
Ţările NATO conduse de SUA şi-au intensificat zborurilor aviaţiei lor strategice în zonă. Navele NATO echipate cu rachete ghidate intră sistematic în Marea Baltică, iar numărul exerciţiilor efectuate de ţările membre ale Alianţei este în creştere în apropierea frontierelor ruse, a enumerat Şoigu.
Şoigu a precizat că măsurile organizatorice luate de Rusia „sunt sincronizate cu furnizarea de armament şi tehnică modernă”.
„În acest an, este planificată furnizarea a aproximativ 2.000 de echipamente noi trupelor acestui district” militar.
„În ultimii ani, numărul de exerciţii a crescut de 1,5 ori. În prezent au loc cele mai mari exerciţii din ultimii 30 de ani, Defender Europe-2021, a care participă până la 40.000 de militari. Obiectivul este de a pune la punct transferul unei divizii întregi din SUA în Europa”, a spus ministrul rus. Șoigu consideră că SUA şi NATO continuă să-şi extindă cadrul de pregătire operaţională şi de luptă lângă graniţele Rusiei.
Anterior au apărut speculații că Rusia va desfăşura noi formaţiuni şi unităţi militare și în alte regiuni.
Semnale neplăcute
În acelaşi timp, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat luni că Rusia va trimite SUA o serie de semnale „neplăcute” în zilele următoare şi că Washingtonul nu se arată dispus să discute toate problemele acumulate în relaţiile bilaterale la summitul ruso-american la nivel înalt luna viitoare.
Comentariile ministrului intervin la o zi după ce preşedintele Biden a spus că va face presiuni asupra omologului său Putin. Biden dorește ca Putin să respecte drepturile omului. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
La un eventual consiliu NATO-Rusia, situaţia din Ucraina este primul subiect ce ar fi discutat, a declarat, luni, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO.
„În ceea ce priveşte agenda unui eventual Consiliu NATO-Rusia, Ucraina este subiectul numărul unu de pe agendă, deoarece nu vorbim doar de mobilizarea de trupe de acum câteva săptămâni, ci a început în 2014, cu anexarea ilegală a Crimeei, cu războiul din estul Ucrainei, cu militarizarea Crimeei şi folosirea sa ca trambulină pentru proiectarea puterii, nu doar în regiunea extinsă a Mării Negre, ci şi în Mediterană, în multe alte destinaţii. Trebuie să discutăm despre asta şi este un subiect care ne face să luăm măsuri de descurajare şi apărare a teritoriilor şi populaţiilor noastre”, a afirmat oficialul NATO.
Ofertă refuzată
Geoană a precizat că în urmă cu câteva zile a făcut o propunere pentru o asemenea reuniune părţii ruse. Moscova a refuzat oferta Alianței.
El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, şi preşedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.
„Personal, în ultimul an şi ceva, am transmis câteva cereri, în mod repetat, către partea rusă legat de reuniunea Consiliului NATO-Rusia, pentru că aceasta este cealaltă cale. (…) Din nefericire, până în prezent, Rusia nu a răspuns pozitiv legat de reuniunea Consiliului Rusia – NATO. Cea mai recentă ofertă le-am făcut-o acum câteva zile”, a arătat Geoană.
„În ceea ce priveşte Ucraina, NATO susţine ferm declaraţia de la Summitul de la Bucureşti în ceea ce priveşte politica Uşilor Deschise (Open Door Policy – n.r.). Anticipăm reafirmarea politicii Uşilor Deschise în comunicatul final al Summitului NATO. Încă se negociază, nu mă pot pronunţa asupra limbajului în sine, dar acest aspect va fi acolo”, a punctat acesta.
Nave militare NATO participă frecvent la exerciții comune cu Ucraina
Încurajări pentru Ucraina
El a spus că nu anticipează decizii la Summitul NATO, programat la jumătatea lunii viitoare. „Cred că încurajarea Ucrainei să continue reformele interne, în timp ce investim în parteneriatul cu această ţară, este cea mai bună soluţie şi îi încurajăm pe partenerii noştri din Ucraina şi Georgia să păstreze drumul spre modernizare şi să se pregătească în privinţa aspiraţiilor lor de a intra în comunitatea euro-atlantică”, a arătat Mircea Geoană.
„Ştim că Rusia este foarte atentă la ce facem şi parte din mesajul nostru public este că NATO este pregătită să descurajeze şi să apere întregul teritoriu aliat şi cred că Steadfast Defender este o altă dovadă excelentă a interoperabilităţii noastre, a capacităţii de transport pe distanţe lungi, a personalului şi echipamentelor de cea mai nouă generaţie”, a subliniat oficialul.
În relaţia cu Rusia, a apreciat că Alianţa se adaptează. „Da, acţiunile Rusiei sunt destabilizatoare. Din nefericire, vedem o Rusie care devine mai represivă pe plan intern în ceea ce priveşte oponenţii politici şi mai agresivă pe plan extern. (…) Ne adaptăm la aceste realităţi”, a mai spus el.
Ciucă, declarații dure
La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a menţionat că „regiunea Mării Negre este un punct fierbinte, luând în considerare mobilizarea militară rusă în Crimeea şi în Marea Neagră şi toate celelalte aspecte discutate”.
„Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa Alianţei”, a subliniat el.
Şeful Statului Major al Apărării a amintit că România are o nouă Strategie Naţională de Apărare.
„Cred că reflectă foarte bine cum vedem această situaţie din regiune. Respectiva Strategie Naţională de Apărare menţionează clar că acţiunile din Crimeea, militarizarea acestei zone şi anexarea sa ilegală are consecinţe în ceea ce priveşte felul în care vedem securitatea naţională în regiunea Mării Negre”, a spus Daniel Petrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, UE
Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime
Republica Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră, odată cu descoperirea uriaşă de gaze din apele turceşti, a declarat, luni, pentru agenția AGERPRES, Daniel Apostol, director de relaţii externe al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG), citat de mass-media de la București.
Vineri, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti.
Pas important
„Descoperirea realizată de Turcia se înscrie în efortul statelor riverane Mării Negre – altele decât Federaţia Rusă (şi mă refer aici la Turcia, România, Bulgaria, Ucraina şi Georgia) – de a scăpa de sub hegemonia energetică rusească. Dintr-un importator net, Turcia s-ar transforma într-un producător semnificativ şi exportator de gaze naturale. Dar, potrivit experţilor, acest lucru nu se va întâmpla mai curând de minimum cinci ani. Turcia ar putea atrage în exploatarea acestor noi zăcăminte jucători majori la nivel global, aşa cum îşi dorea România să o facă cu perimetrele deţinute la Marea Neagră”, spune Apostol, citat de mass-media.
Potrivit acestuia, am putea asista astfel la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naţionalistă şi nu va încerca să exploateze cu resurse proprii de producţie.
Criză epocală
„Problema la ora asta este să aflăm cât din descoperirea anunţată înseamnă se va putea transforma în producţie efectivă. Iar pieţele internaţionale de energie vor dori să afle ce volum de producţie anuală ar putea intra în circuitul global al energiei şi la ce preţuri. Dar din cauza pandemiei, piaţa globală a ţiţeiului şi gazelor naturale traversează cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, cu minime istorice la volumul cererii şi la preţuri şi cu interes şi mai scăzut în investiţii în noi producţii”, a arătat oficialul federaţiei de gaze.
Apostol a amintit că, potrivit unui studiu prezentat de FPPG realizat de Deloitte, România ar putea câştiga în următoarea decadă peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor naturale din Marea Neagră şi şi-ar asigura independenţa energetică.
„Din păcate, atitudinile populiste din Parlamentul României au dat naştere unui cadru legislativ care nu a încurajat prezenţa investitorilor strategici la Marea Neagră. Se accentuează din ce în ce mai mult riscul să „pierdem trenul” şi să nu mai găsim momentul oportun al exploatării zăcămintelor descoperite în subsolul marin, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol şi gaze şi a alungat investitorii din multe zone cu grade mari de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care graniţele maritime ale Bulgariei şi României converg şi sunt nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon”, a completat Apostol.
Parteneriat pontic
Astfel că descoperirea părții turce poate fi o ameninţare economică, în condiţiile în care astfel competiţia în producţia de gaze naturale într-un areal vecin nouă, dar în acelaşi timp poate fi şi o oportunitate: dezvoltarea de unităţi de extracţie din zăcăminte de adâncime poate conduce la dezvoltarea unei infrastructuri de transport corespunzător volumelor extrase.
Pe de altă parte, o prezenţă activă a Turciei în proximitatea zăcămintelor româneşti ar putea face din această ţară riverană Mării Negre un partener posibil în realizarea proiectelor româneşti, un partener care deţine şi cheia de intrare şi ieşire către platformele marine, susţine expertul.
În opinia sa, este prematur de spus dacă descoperirea din Turcia reduce şansele de realizare a proiectului Neptun, în momentul în care nu se ştie cum anume va proceda Turcia în urmă descoperirii de la Marea Neagră. „Cum am arătat anterior, poate fi şi o ameninţare dar şi o oportunitate. Deocamdată, şansele de realizare a proiectului Neptun Deep depind de cota de populism şi de nuanţa de înţelepciune a deciziilor de la Bucureşti”, a adăugat Apostol.
Turcia, potențial enorm
Pentru Ankara, aceasta este o şansă uriaşă de a deveni exportator în regiune, scăpând de dependenţa de Rusia. „Pentru Turcia, intrarea în rândul producătorilor şi exportatorilor de energie poate fi o mare oportunitate de dezvoltare economică. În primul rând, Turcia va putea reduce semnificativ volumul importurilor de gaze naturale, salvând astfel valută forţe ce poate fi alocată altor direcţii de dezvoltare. Sigur, de la descoperire până la exploatare mai este cale lungă, dar dacă aceste rezerve de gaze naturale vor intra în circuitul comercial, Turcia poate scăpa de dependenţa de importurile de energie din Rusia, Iran, Irak, Azerbaidjan, Qatar şi chiar din SUA. Experţii sunt de părere că astfel Turcia ar economisi circa 40 de miliarde de dolari anual, ar reduce semnificativ deficitul de cont curent şi ar întări moneda naţională, lira turcească. Importurile de energie sunt cea mai importantă componentă a deficitului cronic de cont curent, la rândul său sursă masivă pentru pentru instabilitatea financiară a ţării”, a continuat reprezentantul Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze, citat de mass-media.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategiei turcă de apărare a intereselor maritime
„Patria albastră”
Turcia s-ar transforma astfel dintr-un consumator net de energie la Marea Neagră, într-un producător şi exportator de energie, întărindu-şi astfel poziţia strategică pe care, cel puţin geografic, o ocupă la porţile Mării Negre.
„Pe de altă parte, din perspectivă geo-strategică, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite la Marea Neagră va întări şi mai mult doctrina „patria albastră”, lansată ca teorie în urmă cu peste 10 ani de contraamiralul turc Cem Gurdeniz şi readusă pe tapet de către preşedintele Erdogan, o doctrină care încurajează Ankara să-şi impună suveranitatea pe o suprafaţă de peste 462.000 km pătraţi în Marea Neagră, Egeea şi Mediterana”, a adăugat Apostol.
În acest peisaj, Federaţia Rusă ar pierde din relevanţă, iar Turcia ar deveni un „rival”, un producător semnificativ de gaze naturale la Marea Neagră, care nu ar mai apela la importurile ruseşti. Alături de Rusia,perdanţi vor fi ceilalţi furnizori internaţionali de gaz natural din zonă, al căror loc va fi diminuat de către noul jucător astfel apărut.
Marea Neagră, interese strategice majore
România, în pericol
„Dar, în contextul căderii masive a cererii globale, în contextul unor stocuri semnificative de gaze naturale şi al preţurilor scăzute, o demarare a producţiei turce de gaze naturale la Marea Neagră poate însemna şi o scădere a relevanţei investiţiilor viitoare în acelaşi areal. România, cu cât întârzie mai mult demararea producţiei de gaze din apele adânci ale Mării Negre, cu atât mai mult are de pierdut. Independenţa energetică şi influenţa regională sunt un câştig major pentru oricine începe producţia la Marea Neagră”, a conchis responsabilul federaţiei de la București.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că ţara a descoperit cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în aceeaşi zonă, transmite Reuters, citat de mass-media de la București.
Perimetrul Tuna-1 este amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
În perimetrul Neptun, ExxonMobil şi OMV Petrom au descoperit zăcăminte de gaze evaluate la 42-84 de miliarde de metri cubi, însă companiile nu au luat încă decizia finală de investiţie datorită climatului politic din regiune și din România. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri
Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.
Tratat crucial
Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.
Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.
Precedent periculos
„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO
Militarizarea peninsulei Crimeea a dus la o încălcare gravă a Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), a declarat reprezentantul permanent al Președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro. ,,Anexarea Pensulei Crimeea de către Federaţia Rusă a dus la o creștere accentuată a numărului de arme și echipamente militare convenționale dislocate în regiunea Mării Negre, care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa’’, a subliniat înaltul oficial de la Kiev în cadrul unei reuniuni online a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din cadrul OSCE. Acest lucru are consecinţe grave asupra securităţii spaţiului geopolitic al Regiunii Extinse a Mării Negre, mai consideră Korynevych.
Amenințare regională
Potrivit acestuia, rachetele cu rază lungă de acţiune, dislocate de Rusia în ultimii ani, pot lovi întreaga parte a sudului Ucrainei și teritoriile țărilor vecine: „Securitatea statelor din Marea Neagră, dintre care două au suferit deja din pricina unor agresiuni străine (n.r.:-Georgia în 2008 și Ucraina în 2014), este în pericol”.
În același timp, teritoriile ocupate ale Ucrainei și Georgiei au fost transformate în „zone gri”, acestea fiind inaccesibile pentru măsurile de verificare și inspecție care se impun prin Tratatul CFE, Tratatul Cer Deschis şi Documentul Viena (VD).
Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
TCFE reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii (vehicule blindate, artilerie grea, tancuri, avioane şi elicoptere de luptă) pe care o deţineau statele membre NATO şi cele ale fostului Pact de la Varşovia.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Iskander-M, răspunsul nuclear
Pe fondul dezintegrării Pactului de la Varşovia, precum şi al transformării arhitecturii mediului de securitate în Europa (încheierea Războiului Rece, desfiinţarea URSS), statele-părţi au convenit asupra necesităţii actualizării Tratatului în conformitate cu noile realităţi. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat la 12 decembrie 2007 aplicarea Tratatului, acţiunea de suspendare nefiind însă prevăzută în document.
,,Acțiunile Federației Ruse sunt dominate exclusiv de interese militare și politice pentru a transforma Crimeea într-o bază militară, împreună cu intențiile Kremlinului de a se extinde dincolo de Marea Neagră”, a declarat Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro.
El a amintit că militarizarea peninsulei de către Rusia a început aproape imediat după ocuparea şi anexarea ilegală. Aceasta include, în special, desfășurarea de trupe, arme și echipamente militare pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în special aeronave de luptă și rachete capabile să transporte focoase nucleare – baterii de rachete operativ-tactice Iskander M, releatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
,,Ocuparea și militarizarea ulterioară a Crimeei a dus la utilizarea extinsă a navelor de război și a aeronavelor în regiunea Mării Negre și mult dincolo de Bazinul Mediteranean. Astfel, această activitate are consecințe de amploare asupra securității nu numai în regiunea Mării Negre, ci în toată regiunea sudică a Europei, precum și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu”, a subliniat Korynevych.
Războiul manevrelor
Declarațiile oficialului de la Kiev vin pe fondul intensificării manevrelor militare efectuate de partea rusă și de state ale NATO în spațiul aero-naval al Mării Negre, după cum relata anterior agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După recentele manevre ale avioanelor strategice americane B-1B, forțele militare rusești au răspuns cu un amplu exercițiu antiaerian, implicând sisteme de rachete antiaeriene S-400 și sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S.
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune. (N.G.)
