Diplomat UE: Propaganda rusă, unul dintre factorii care alimentează dezbinarea în R. Moldova

Diplomat UE: Propaganda rusă, unul dintre factorii care alimentează dezbinarea în R. Moldova

Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola

Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat, marți, în cadrul unei interviu pentru agenția de presă IPN, că una dintre problemele discordiei în rândul cetățenilor de la Chișinău este propaganda rusă care alimentează clivajul identitar. „Explicația simplă ar ține de situația geopolitică și propaganda străină, cea rusă. E o tematică exploatată des. Dar, în realitate, problema e mai complexă.

Pentru ca țările din fosta Uniune Sovietică să reușească, trebuie să se realizeze și mai mult, la toate nivelurile societății, că interesul național trebuie să predomine, iar interesele particulare nu trebuie să aibă un rol atât de important și noi am subliniat acest lucru în concluziile Consiliului UE din februarie 2016. Am vorbit și despre influența businessului și altor interese în viața politică. Lucrurile trebuie depolitizate.

Al doilea dușman e lipsa eforturilor în direcția creării unui „noi”. Cum am menționat, mă îngrijorează mult discursul polarizant. Cu cât se polarizează discursul, cu atât polarizarea devine mai evidentă și la nivel de cetățeni. Aceasta-i atmosfera. Nu ajută deloc la consolidarea unui „noi”, a declarat Tapiola.

El a mai spus că UE vrea să promovez în R. Moldova valori și norme europene, iar luptele surde pe criterii geopolitice nu vor ajuta cetățenii. „Sper de asemenea că se va înțelege mai bine și modul în care promovăm și comunicăm despre agenda UE. Că ceea ce se întâmplă e pentru a promova cu adevărat anumite norme, reguli și principii ale UE, nu o geopolitică în stilul secolului XIX, nu sfere de interese; e vorba cu adevărat de Europa, de o Republică Moldova europeană, care să-și deservească cetățenii și să fie bine guvernată”, a mai spus Tapiola.

 

Share our work
SUA și țările central-est europene, discuții despre securitatea mărilor Baltică, Adriatică și Neagră

SUA și țările central-est europene, discuții despre securitatea mărilor Baltică, Adriatică și Neagră

Președintele României Klaus Iohannis se va întâlni încă o dată, în mai puțin de o lună de zile, cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, la Varșovia. Cei doi lideri de stat vor participa la „Inițiativa celor Trei Mări”, reuniune ce urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică și Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului.

Iohannis și Trump se vor întâlni vineri, atunci când Klaus Iohannis are programată o deplasare în Polonia, la întâlnirea liderilor Europei de Est, Centrale şi de Sud cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit Casei Albe, întrevederea este menită să demonstreze sprijinul pe care administraţia americană îl acordă Europei de Est. Vor predomina discuţiile legate de securitatea flancului estic, idee intens susţinută atât de Polonia cât şi de România. De altfel, după primirea de luna trecută a lui Klaus Iohannis la Washington, Trump a ales să viziteze apoi Polonia, un alt aliat important al SUA în regiunea Europei de Est.

România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington. La reuniunea de vineri din Polonia vor participa șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Share our work
Exercițiu de proporții la Marea Neagră.  Saber-Guardian va fi găzduit și de România

Exercițiu de proporții la Marea Neagră. Saber-Guardian va fi găzduit și de România

Ministerul Apărării de la București anunță că România va una dintre țările-gazdă al celui mai amplu exercițiu multinațional din regiunea Mării Negre, Saber-Guardian. La manevre vor participa 25.000 de soldați din 23 de state aliate. Exercițiu va fi condus de Forțele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR), care se va desfășura pe teritoriile Bulgariei, României și Ungariei.

„Redislocarea masivă a unor militari aparținând Brigăzii 3 Blindate din cadrul Diviziei 4 Infanterie a SUA din Europa și deplasarea Regimentului 2 Cavalerie al SUA de la Vilseck, Germania, în diverse locuri de desfășurare din cadrul ariei de operații întrunite din Ungaria, România și Bulgaria vor constitui principalele acțiuni în cadrul exercițiului. Mai mult, SG17 va include antrenamente de stat major și de trageri de luptă, forțări de cursuri de apă, precum și evacuarea medicală și tratamentul răniților.

În marja SG17 sunt planificate și alte acțiuni și evenimente de sprijin, în zilele premergătoare sau ulterioare exercițiului. Pentru mărirea eficacității acestuia, SG17 va fi sprijinit de câteva exerciții de mai mică amploare ale SUA și țărilor partenere și aliate din Europa care vor avea loc, în vara acestui an, în regiunea Mării Negre, facilitându-se, în acest mod, execuția unei game largi de acțiuni militare pentru asigurarea securității și stabilității în zonă, contribuind astfel la întărirea posturii de descurajare”, se precizează într-un comunicat al MApN.

Saber Guardian este un exercițiu anual, iar SG17 va fi cel mai amplu organizat până acum, ca număr de participanți și obiective urmărite, dorind să demonstreze capacitatea de descurajare, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă și concentrare a forțelor în orice moment, oriunde în Europa. Manevrele militare vin pe fondul unui comportament tot mai militarist al Rusiei în flancul de est al NATO, iar astfel de exerciții au un rol disuasiv.

Share our work
OMV și Gazprom plănuiesc să resusciteze vechiul proiect South Stream la Marea Neagră

OMV și Gazprom plănuiesc să resusciteze vechiul proiect South Stream la Marea Neagră

 

Compania austriacă OMV și grupul rus Gazprom analizează posibilitatea relansării unui proiect vizând un gazoduct care să facă legătura între Rusia și Europa Centrală și de Sud via Marea Neagră, informează un articol publicat marți în cotidianul austriac Der Standard, preluat de Reuters.  Publicația austriacă scrie că acest subiect ar fi fost discutat la forumul economic de la Sankt Petersburg de cancelarul austriac Christian Kern și președintele rus Vladimir Putin. La același forum OMV și Gazprom au semnat, în mod oficial, un memorandum de înțelegere care precizează principiile unei potențiale cooperări între Gazprom și OMV în coordonarea activităților pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale necesare pentru furnizarea de gaze naturale în Europa Centrală și de Sud-Est.

Ziarul austriac susține că proiectul ar consta într-o prelungire a gazoductului Turkish Stream, pe care Gazprom intenționează să îl finalizeze în 2019. La rândul său, o sursă citată de Reuters a precizat că deocamdată este prea devreme să se vorbească despre costurile proiectului sau investițiile necesare. Însă dacă acest proiect va fi realizat ar crește importanța hub-ului de gaze pe care OMV îl are la Baumgarten, Austria, care distribuie anual aproximativ 57 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Atât OMV, cât și Gazprom, nu au dorit să comenteze aceste informații. În luna decembrie 2014, Rusia a anunțat că renunță la proiectul gazoductului South Stream, care urma să permită furnizarea de gaze naturale rusești spre Bulgaria, Serbia și Ungaria, via Marea Neagră, în favoarea proiectului Turkish Stream, care prevede construcția unei conducte de gaze din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră.

Share our work
SUA planifică noi exerciții militare la Marea Neagră

SUA planifică noi exerciții militare la Marea Neagră

Comandanții Regimentului 2 Cavalerie al armatei SUA şi Comandamentului 7 de pregătire din cadrul Armatei americane, împreună cu aliați și state partenere, au planificat vinerea trecută un exercițiu amplu ce va avea loc în această vară în regiunea Mării Negre, scrie prestigioasa revistă militară americană Stars and Stripes. Exercițiul denumit Saber Guardian va fi cel mai mare dintr-o serie de 18 exerciții militare conduse de SUA la Marea Neagră în acest an și cel mai mare din istoria manevrelor militare denumite Saber Guardian. La acestea ar urma să ia parte peste 25.000 de soldaţi din 23 de naţiuni aliate şi partenere vor participa la antrenamentele din perioada 11-20 iulie.

„Odată ce trecem frontiera în (Republica Cehă -n.r.) şi în Austria, începe jocul”, a declarat generalul Tony Aguto, comandantul general al celui de-al 7-lea comandament de pregătire a armatei. „Trebuie să porneşti cu gândul că te duci la luptă. Cred cu tărie că instruirea duce la descurajare. Aceasta este pregătirea pe care trebuie să o facem”, a mai adăugat el. Soldaţii vor efectua un exerciţiu de artilerie cu foc, mai multe exerciţii de antrenament pe câmp şi exerciţii de tragere, mai multe treceri de râuri şi un exerciţiu în caz de accidente în masă. La încheierea exerciţiului Saber Guardian, Regimentul 2 Cavalerie va traversa Marea Neagră, pentru a participa la exerciţiul Noble Partner din Georgia. „Analizând ce facem în Europa de Est, vedem că nu numai că ridicăm propriile standarde, dar deschidem calea pentru restul forţelor NATO”, a mai spus Aguto.

Regimentul 2 Cavalerie va călători la aproximativ 1.700 de mile depărtare de la baza lor din Vilseck, către regiunea Mării Negre, pentru a-şi testa capacităţile de desfăşurare rapidă. Brigada 3 blindate şi Divizia 4 infanterie se vor reuni la baze de instruire din Bulgaria, Ungaria şi România, de la baze de pe tot cuprinsul bătrânului continent.

Share our work
Rusia și NATO se „ciocnesc” din nou deasupra Mării Negre

Rusia și NATO se „ciocnesc” din nou deasupra Mării Negre

mareanegra

Marea Negră a devenit din nou subiectul escaladării tensiunilor dintre NATO și Rusia. În urmă cu câteva zile, Casa Albă a cerut Rusiei să înapoieze Crimeea către Kiev, deși Moscova spera ca venirea lui Donald Trump să o favorizeze în această chestiune. În paralel, NATO a cerut joi retragerea trupelor ruse dintre republicile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. De asemenea, Alianța a anunțat joi o consolidare a prezenței sale navale în Marea Neagră, în cadrul strategiei sale de descurajare ca reacție la atitudinea considerată amenințătoare a Rusiei după declanșarea conflictului ucrainean în 2014. Toate aceste manifestări au determinat o reacție virulentă a Moscovei care este decisă din nou să înghețe relațiile cu NATO, dar și să-și întărească pozițiile la Marea Neagră, acolo unde vor lucra la o și mai mare militarizare a Crimeei.

Rusia acuză lipsa de comunicare

Ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Grușko, a declarat că dialogul cu NATO este folositor, dar i se ma pierde din interes, în cazul în care nu se vor înregistra rezultate. „Este un foarte mare risc atunci când doi mari factori care determină securitatea în Europa nu au niciun contact”, a declarat Grușko, citat de Tass, care a condamnat numărul mic de întâlniri în formatul de negocieri Consiliul NATO-Rusia.

De asemenea, Grușko a criticat întărirea dispozitivelor NATO la Marea Neagră. „Decizia NATO de a-și suplimenta prezența forțelor navale în Marea Neagră este un nou pas în direcția creșterii tensiunii în regiune, ceea ce afectează interesele vitale ale Federației Ruse”, a insistat Grușko. „NATO continuă să-și întărească în mod constant flancul estic. Această reuniune a fost marcată de noi decizii în ceea ce privește segmentul de sud-est”, a precizat Grușko.. Toate aceste decizii vor face obiectul unei analize atente. Am luat deja măsuri suplimentare pentru consolidarea trupelor noastre în sud și este în curs de desfășurare completarea cu echipamente a forțelor noastre aflate în Crimeea. Desigur, vor fi luate toate măsurile necesare pentru ca interesele de securitate ale Rusiei în această regiune să fie asigurate în mod corespunzător”, a conchis diplomatul rus.

Declarațiile acestuia vin după ce NATO a anunțat joi o consolidare a prezenței sale navale în Marea Neagră, în cadrul strategiei sale de descurajare ca reacție la atitudinea considerată amenințătoare a Rusiei după declanșarea conflictului ucrainean în 2014. „Astăzi am convenit (…) să sporim prezența navală a NATO în Marea Neagră cu exerciții militare și strângere de informații”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din NATO. Aceasta este una dintre consecințele deciziilor luate la ultimul summit al NATO, la Varșovia, în iulie 2016, în vederea consolidării prezenței militare a Alianței pe flancul său estic.

Activitate militară sporită

În Marea Neagră, rotația navelor militare va fi ‘din ce în ce mai frecventă’, la fel ca exercițiile desfășurate în comun cu țările din regiune, a explicat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă. Turcia, Bulgaria și România sunt cele trei țări NATO care au acces la Marea Neagră, la fel ca Ucraina și Georgia, țări partenere ale Alianței implicate în conflicte la frontiera cu Rusia.

Această prezență întărită în apropierea Rusiei are scop ‘defensiv’ și ‘nu va duce în niciun caz la un conflict sau la o escaladare a tensiunilor’, a dat asigurări șeful NATO. ‘Este o parte a adaptării noastre globale la un mediu mai provocator și mai dificil din punct de vedere al securității, inclusiv în regiunea Mării Negre’, a mai spus el. În plus față de prezența sa navală, NATO va efectua de asemenea misiuni de supraveghere aeriană și va dispune de trupe desfășurate pe teren în această regiune, a declarat Stoltenberg.

Desant american pe țărmurile României

Toate aceste acțiuni militare ale NATO în zona sunt coordonate cu cele ale armatei americane. SUA SUA au desfășurat de asemenea trupe în mai multe țări din Europa de Est, ca parte a operațiunii ‘Atlantic Resolve’ decisă de administrația Barack Obama după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Circa 500 de militari americani au sosit marți în sud-estul României pentru exerciții comune cu militarii români. Cei 500 de militari americani fac parte din Batalionul I „Vulturii luptători” şi au în dotare tancuri, vehicule de luptă şi mortiere autopropulsate. În cele nouă luni în care vor sta la noi în ţară, militarii vor efectua exerciţii de tragere cu muniţie de luptă la nivel de pluton şi companie în centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan. Ei vor participa şi la exerciţii multinaţionale planificate să aibă loc în cursul acestui an alături de militarii din Forţele Terestre Române.

Toate aceste tensiuni au loc înainte conferinței anuale pentru politici de securitate de la Munchen. Pe agenda conferinței din acest an sunt „teme relevante pentru gestionarea provocărilor de securitate actuale, legate, printre altele, de cooperarea transatlantică, prioritățile prezente și de perspectivă ale NATO, viitorul proiectului european”, precizează un comunicat al MAE.

Share our work