Ambasadorul rus la Bucuresti, Valery Kuzmin, desant diplomatic zgomotos în Bucovina

Ambasadorul rus la Bucuresti, Valery Kuzmin, desant diplomatic zgomotos în Bucovina

Ambasadorul rus in Romania, Valery Kuzmin, in ofensiva diplomatica la Suceava

Ambasadorul rus in Romania, Valery Kuzmin, in ofensiva diplomatica la Suceava

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a declarat, joi, în cadrul unui seminar economic organizat la Suceava, că Statele Unite ale Americii vor să impună ca anumite produse din această țară să fie achiziționate de țările europene, dând ca exemplu faptul că SUA vrea să vândă gaz lichefiat României și vinde deja cărbune Ucrainei, relatează newsbucovina.ro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile ambasadorului rus de la Suceava, regiune aflata la granița cu Ucraina și având o importantă comunitate etnică ucraineană, vin să alimenteze duelul diplomatic dintre Moscova și Kiev.

Nu este comic, ci este tragic

„În momentul de față SUA propun României să cumpere gaz natural lichefiat care este de două ori mai scump decât gazul natural care vine din Federația Rusă. România, în momentul de față, vor spune că în pragul iernii, din nou rușii vor să cumpărăm gazul lor scump. Nu este comic, ci este tragic”, a spus ambasadorul.
El a spus că este ridicol pentru că nimeni din România nu va cumpăra gaz dacă este mai scump decât gazul de pe piață.

Atac la SUA

„Președintele american, despre care se spune că a fost ajutat de hakerii ruși, este cel care vă propune să cumpărați acest gaz lichefiat scump”, a spus Kuzmin.
Ambasadorul a mai declarat că în Ucraina conducerea este nevoită să cumpere cărbune american scump. „Ucraina se află în momentul de față sub conducerea externă a SUA, iar din acest motiv președintele ucrainean a pupat punguța cu cărbune american scump”, a spus diplomatul rus.
El a acuzat că se fac presiuni pentru blocarea proiectelor ce prevăd construcția conductelor de gaze naturale North stream și Turkish Stream.
„Toate aceste lucruri sunt folosite în scop politic și a se crea o concurență neloială cu produsele pe care SUA vrea să le impună”, a mai spus ambasadorul rus.

Crimeea forever

Ambasadorul rus a mai declarat că Federația Rusă este acuzată de anexarea forțată a Crimeei, înaltul oficial susținând că acesta a fost rezultatul unui referendum corect și astfel Crimeea a ajuns în teritoriul Federației Ruse. „Dreptul populațiilor de a stabili unde doresc să se afle și din ce țări doresc să facă parte este garantat de Charta ONU”, a spus Kuzmin.
El a mai declarat că nu au fost trimise trupe rusești în Crimeea pentru a influența votul în această regiune. „Trupele rusești se aflau pe teritoriul Crimeei în baza unui acord semnat între Ucraina și Rusia și aveau funcția de blocare a unor unități militare ucrainene care au încercat să influențeze sau să oprească referendumul- iar 90 la sută din unitățile ucrainene de acolo au decis să treacă, de bunăvoie, sub comanda armatei ruse-, iar o a doua funție a fost de blocare a așa-ziselor trenuri ale prieteniei formate din naționaliști ucraineni care erau înarmați”, a explicat ambasadorul rus.
El susține că în Crimeea, populația a decis să se unească cu Federația Rusă în urma unui referendum liber.

Donbass, Abhazia, Siria

„În ceea ce privește estul Ucrainei, din Ucraina ați auzit scenarii despre trupe rusești care s-ar afla în această regiune, despre influența pe care o are Federația Rusă în această zonă. Până acum nici măcar o filmare a sateliților americani nu a arătat măcar un număr sau un automobil care să aparțină Federației Ruse. Rusia, niciodată nu a intervenit în Donbas pentru că atunci când a intervenit în Abhazia în două zile, din greșeală a ajuns în Tbilisi, dar după ce au înțeles greșeala au dat comandă și trupele s-au retras” a declarat Kuzmin, citat de presa suceveană.
El a subliniat că din anul 2008 armata Federației Ruse s-a reformat și cât de precis funcționează se poate vedea acum Siria unde luptă împotriva terorismului. El a respins categoric și scenariul cu doborârea avionului malaezian de forțe rusești.

Răspuns diplomatic

Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” prof. univ. dr. ing. Valentin Popa i-a răspuns diplomatic ambasadorului că a fost de curând în Georgia și că, vorbind metaforic, încă se mai văd urmele tancurilor oprite la 25 de kilometri de Tbilisi. „Iată un motiv pentru care ar trebui să colaborăm în domeniul economic și științific. Poate împreună, cele două state, cercetătorii din cele două state, ar putea lucra la sistemul de frânare al tancurilor astfel încât să se oprească mai repede și nu în câțiva zeci de kilometri”, a mai declarat Valentin Popa.

Schimburi comerciale relansate

„Astăzi am o veste bună. Schimburile comerciale între țările noastre, după o perioadă lungă de scădere și de stagnare, anul acesta a plecat pe un trend pozitiv”, a spus diplomatul rus. El arătat că partea obiectivă a relațiilor bilaterale, respectiv partea economică, a reușit să găsească o soluție de colaborare, o soluție de dezvoltare. „Federația Rusă întotdeauna a dorit o dezvoltare pragmatică o dezvoltare corectă, reciproc avantajoasă  a relațiilor cu România”, a adăugat Kuzmin.
Kuzmin a mai declarat că având în vedere că cele două țări au o relație istorică destul de mare și destul de lungă, consideră că ar trebui să fie făcut mai mult pentru această relație. „Avem un element destul de important în dezvoltarea relațiilor noastre economice: Federația Rusă este un furnizor de produse energetice și de materie primă pe piața română, iar România este un furnizor de mașini și echipamente în Federația Rusă”, a spus diplomatul rus.

Războiul sancțiunilor

„Sancțiunile economice au fost adoptate de Occident împotriva Rusiei. Din punct de vedere internațional această decizie este ilegală și nu se pot numi sancțiuni pentru că pot fi adoptate doar de ONU împotriva țărilor care, într-adevăr prezintă un pericol în ce privește securitatea internațională, iar nici până astăzi ONU nu a aprobat o rezoluție privind aceste sancțiuni”, a declarat ambasadorul rus.
El a mai arătat că Rusia nu putea să fie indiferentă la sancțiunile la care a fost supusă și la încălcarea drepturilor sale comerciale și a adoptat sancțiuni la rândul său împotriva țărilor care s-au alăturat sancțiunilor occidentale. „Chiar și așa au rămas multe segmente unde relațiile economice se pot dezvolta, unde cooperararea economică poate continua și să fie avantajoasă și să aducă profit”, a mai declarat ambasadorul.

Trend pozitiv

El a mai declarat că nu de puține ori a auzit, în România, că oamenii de afaceri se plâng de aceste sancțiuni deoarece îi împiedică să se dezvolte afacerile în Federația Rusă, iar locul lor este luat de alte țări din UE cum ar fi Germania, Franța, Italia, Ungaria, Cehia sau Slovacia.
„Sunt țări care continuă să dezvolte relații economice cu Federația Rusă, iar acest lucru nu este întâmplător. Noi nu vedem de ce ar trebui să adoptăm astfel de reglementări care să ne afecteze dezvoltarea economică și suntem toți membri ai Organizației Mondiale a Comerțului”, a spus ambasadorul.
El consideră că există perspective mari de dezvoltare a relațiilor româno-ruse. „Eu sunt om politic. Nu pot să vă spun exact unde să vă dezvoltați aceste afaceri, dar creșterea comercială din acest moment este pe un trend pozitiv”, a menționat Kuzmin care a subliniat că Federația Rusă nu se confruntă cu un deficit de produse în ciuda sancțiunilor internaționale.

Referendum pentru Basarabia

Ambasadorul Valery Kuzmin a mai declarat că România ar putea urma calea referendumului privind unirea cu Republica Moldova. „În România, nu de puține ori am auzit care ar fi partea legală, sau cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului. Având în vedere că aveți aceste detalii eu v-aș propune să mergeți pe ideea referendumului, ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat în Crimeea”, a spus Kuzmin.
El a arătat că în Crimeea s-a organizat un referendum pentru alipirea la Federația Rusă la care participarea a fost de peste 90 la sută și că această voință a populației din această regiune nu este recunoscută în timp ce Kosovo, unde nu s-a organizat referendum, este recunoscut ca stat de foarte multe țări, menționând că mai mult de 22 de țări europene au votat pentru recunoașterea Kosovo, dar că din acestea nu face parte și România.
În ceea ce privește Catalonia, el a spus că la referendum au participat mai puțin de jumătate din cei așteptați la față de Crimeea unde au fost peste 90 la sută participare.
„Vedem că celui care a inițiat referendumul i s-a cerut extrădarea din țara unde se află acum pentru a fi pus sub acuzare”, a spus ambasadorul.
Întrebat cum vede situația privind situația Bucovinei care a fost împărțită în două, ambasadorul a evitat un răspuns tranșant. „Având în vedere aceste elemente puteți analiza și situația din Bucovina”, a spus ambasadorul rus.

Cartonaș roșu academic

Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof.dr.ing. Valentin Popa, citat de newsbucovina.ro, a atras atenția ambasadorului că la acest seminar a fost prea puțină economie și că a fost mai mult politică și că acum se fac chiar și cursuri pentru a identifica manipularea și consideră că ambasadorul a venit la Suceava mai mult pentru îmbunătățirea Federației Ruse în regiune.
„S-a vorbit prea puțin de economie. În discurs au fost mai multe apărări. Vă spun că dacă Federația Rusă nu a greșit cu nimic nu trebuie să se apere de nimic”, a spus rectorul USV. El consideră că vizita ambasadorului la Suceava seamănă mai mult cu o vizită de îmbunătățire a imaginii Federației Ruse în regiune, ceea ce este îmbucurător și l-a felicitat pentru această inițiativă.
„În universitate suntem obișnuiți să ascultăm toate punctele de vedere și astăzi trebuie să învățăm și chiar să facem cursuri pentru a ne feri de manipulare pentru că suntem conștienți să suntem înconjurați de tehnici de manipulare din toate părțile”, a spus Valentin Popa.

Experiență moscovită

Rectorul a mai arătat că un forum economic fără educație nu poate fi posibil și a arătat o experiență proprie trăită la Moscova. „Foarte de curând am călătorit spre est și am utilizat liniile aeriene ale Federației Ruse. Am luat avionul de la Chișinău și am schimbat avionul în Moscova. La intrarea în graniță, deși eram cu un pașaport român, venind de pe Chișinău agentul de la frontieră nu a conceput sub nicio formă să vorbească decât în rusă deși am încercat să vorbesc în engleză. E un semn pentru cum suntem percepuți noi și basarabenii”, a spus Popa.

Limba rusa, invizibila la Suceava

Rectorul a mai arătat că Federația Rusă nu se mai preocupă de studiul limbii ruse, precizând că, în schimb, la Universitatea Suceava statul chinez finanțează doi lectori și în fiecare an 50-60 de români încearcă să învețe limba chineză.
„În această regiune s-a învățat rusa mulți mulți ani, dar nu mai sunt profesori de rusă. Nici Federația Rusă și  nici ambasada nu au făcut nimic în acest sens.Se gândește să facă ceva în acest sens?”, a întrebat Popa.
În replică, ambasadorul rus a spus că principalul instrument de manipulare în România este elementar, respectiv „urmările unei provocări sunt folosite ca și motive”, exemplificând cu teza că tancurile rusești mai că nu au distrus Tbilisi sau că trupele rusești luptă în Siria, dar sunt vinovate că sunt atentate la metrou la Moscova sau Sankt Petersburg. „Orice analist va putea spune care este motivul și unde este urmarea”, a spus diplomatul rus.
În ceea ce privește situația personală a rectorului la aeroportul din Moscova unde polițistul de frontieră nu a vorbit decât în rusă, ambasadorul a spus că întotdeauna a existat o problemă privind vorbitul într-o limbă străină în Rusia, dar susține că personalul de la vamă era obligat să aibă un vocabular de bază.
În ceea ce privește profesori de limba rusă care să vină să predea la Universitatea Suceava, ambasadorul a spus că așteaptă o solicitare scrisă din partea USV și că va fi soluționată. El a spus că faptul că la USV sunt doi lectori plătiți de statul chinez, este și pentru că China este a doua putere economică mondială și își permite astfel de cheltuieli.

Share our work
Compania rusă Rosneft își schimbă planurile de forare în Marea Neagră

Compania rusă Rosneft își schimbă planurile de forare în Marea Neagră

Agenția Federală pentru Resurse Minerale a Rusiei a suspendat licența companiei energetice Rosneft de a explora și de a produce petrol și gaze în perimetrul Yuzho-Cernomorsky in partea estică a Mării Negre pe următorii cinci ani, a declarat o sursa din cadrul companiei pentru televiziunea rusă de știri economice RBC. Mai mult, o astfel de suspendare a fost impusă companiei pentru prima dată în istoria sa. Potrivit sursei, sancțiunile au fost principalul motiv, împiedicând implicarea echipamentului de forare în zona de coastă a perimetrului de explorare. Este practic imposibil din punct de vedere tehnic să amâni lucrările de explorare geologică din moment ce registru de aplicații al Ministerului Resurselor Naturale a fost închis la finalul lui 2016, a adăugat sursa.

O sursa din cadrul aceleași companii declarase anterior pentru TASS agenția de stat citată a satisfăcut astfel dorința Rosneft de suspendare a explorărilor pentru această licență din Marea Neagră din perimetrul Yuzho-Cernomorsky, deoarece nu este fezabilă din punct de vedere economic pe acest fond al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Rosneft, Mihail Leontiv, a declarat că un număr de motive a condus la suspendarea licenței, inclusiv sancțiuni și schimbările de piață. Rosneft se pregătește să foreze și să facă estimări în regiune în cooperare cu compania italiană Eni la finalul lui 2017 sau la începutul lui 2018, după ce ambele companii au semnat un acord de extindere a cooperării în mai 2017, atunci când o delegație italiană a fost în vizită la Moscova, relatează RBC. Rosneft este condusă de Igor Sechin, fost vicepremier al Rusiei și unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin.

Share our work
Alianța Nord-Atlantică, tot mai angajată alături de România la Marea Neagră

Alianța Nord-Atlantică, tot mai angajată alături de România la Marea Neagră

 

Președintele României, Klaus Iohannis, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, la Adunarea Parlamentară a NATO ce s-a desfășurat la București, că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune. „Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după vizita la Cotroceni.

El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune. „Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici — unitatea de integrare a forțelor NATO — care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.

România, tot mai implicată

La rândul său, președintele României Klaus Iohannis a precizat că prezența acestei Brigade Multinaționale reprezintă interesul sporit al NATO și al României la creșterea securității în Marea Neagră. „Ne aflăm în plin proces de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în Flancul estic al Alianței. Faptul că România găzduiește Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est indică gradul înalt de preocupare și implicare a țării noastre pentru creșterea nivelului de securitate, nu doar în țara noastră, ci în întreaga regiune a Mării Negre. Pentru noi rolul de furnizor de securitate și stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care odată realizat ne propunem să-l consolidăm și să-l adaptăm evoluțiilor regionale și globale”, a spus Iohannis, la Craiova.

Sursă de stabilitate regională

De asemenea, Stoltenberg a mulțumit Guvernului României pentru alocările de 2% din buget pentru domeniul apărării. „Vreau să îmi exprim recunoștința față de România, pentru contribuțiile aduse NATO în mai multe sectoare, în toți acești ani”, a spus secretarul general al NATO. El a vorbit despre implicarea României din punct de vedere al trupelor trimise în teatrele de operații, dar și despre prezența pe teritoriul țării noastre a Brigăzii multinaționale NATO și a sistemului antirachetă de la Deveselu. Stoltenberg a subliniat importanța României ca o sursă de stabilitate în regiune.

Share our work
Erdogan, în vizită la Kiev: Ucraina și Turcia strâng relațiile la toate nivelurile

Erdogan, în vizită la Kiev: Ucraina și Turcia strâng relațiile la toate nivelurile

Președintele turc Recep Erdogan, în vizită, la Kiev, la omologul său ucrainean Petro Poroșenko

Președintele turc Recep Erdogan se află, luni, într-o vizită oficială în Ucraina, împreună cu o largă delegație din care fac parte mai mulți oficiali de rang înalt, precum premierul Fikri Isik, și miniștrii de Externe, al Energiei, Relațiilor cu UE și cel a Economiei. Erdogan și-a început vizita la Kiev cu o depunere de coroane de flori la Monumentul Militar din Kiev, relatează agenția Anadolu, preluată de Karadeniz Press. Erdogan are programată o întrunire cu președintele ucrainean Petro Poroșenko, președintele Radei Supreme, Andrei Parubi, premierul Volodimir Groisman și reprezentanți ai tătărilor dintre Crimeea.

Pe parcursul acestor întrevederi, oficialii celor două țări vor discuta subiecte legate de întărirea cooperării bilaterale în toate domeniile strategice, precum și a subiectelor ce țin de pacea internațională și securitatea regională, precizează Ukrinform, preluată de Karadeniz Press.

Alături de majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU, Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia. După ce va părăsi Kievului, Erdogan se va îndrepta spre Belgrad, acolo unde așteptat de către omologul său sârb, Aleksandr Vucici.

Share our work
România va cumpăra rachete Patriot și blindate Piranha și va semna contracte până la finele lui 2017

România va cumpăra rachete Patriot și blindate Piranha și va semna contracte până la finele lui 2017

Statul român va semna până la finalul acestui an două contracte mari de achiziție de armament modern ce va cuprinde sistem de rachete de tip Patriot și sute de transportoare blindate de tip Piranha. Primul pas pe care îl facem în perioada imediat următoare – maximum două săptămâni – este să promovăm în Parlament proiectul de lege pentru achiziționarea primului sistem Patriot, astfel încât să putem contracta în prima parte a lunii noiembrie acest prim sistem. Până la sfârșitul anului vom încheia contractul de achiziție pentru transportoare blindate 8×8 Piranha, în parteneriat cu General Dinamics”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.

Costurile nu vor fi deloc mici, fiind estimate la 3,9 miliarde de dolari pentru șapte sisteme de rachete Patriot. De asemenea, România va cumpăra 227 de transportoare Piranha, dintre care numai 30 vor fi fabricate în Elveția, restul se vor face la Uzina Mecanică din București. România dorește să-și modernizeze armata într-un climat tot mai fragil de securitate în regiune, acolo unde Rusia se arată ca un stat tot mai militarist, după anexarea Crimeei de la Ucraina în 2013.

Share our work
România, atentă la conflictele înghețate din jurul Mării Negre, inclusiv Transnistria

România, atentă la conflictele înghețate din jurul Mării Negre, inclusiv Transnistria

 

Președintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale   a Națiunilor Unite de la New York, că România urmărește atent dezvoltările din țările riverane și apropiate bazinului Mării Negre. „În același timp, continuăm să fim preocupați de evoluțiile din domeniul securității din regiunea noastră, dar și din jurul acesteia. Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare serioasă. Suntem încă martori ai unor acțiuni întreprinse în detrimentul principiilor și normelor dreptului internațional.

Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră a îngreunat cooperarea regională și a adus încrederea reciprocă la unele dintre cele mai scăzute niveluri istorice. De aceea, comunitatea internațională ar trebui să sprijine în mod activ cooperarea regională, să stimuleze măsuri de consolidare a încrederii și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv.

Declarația lui Iohannis vine pe fondul intensificărilor acțiunilor militare ale Rusiei în această zonă, cu precădere cele față de Ucraina, dar și reîncălzirea tensiunilor în regiunea transnistreană.

Share our work