Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.

Stare de semi-inerție

Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.

Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Kremlinul promite să accepte noul nume

„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.

Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Premierul grec face apel la Biserică

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.

Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.

Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic

Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.

Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.

Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)

Share our work
România se blindează cu Piranha V.

România se blindează cu Piranha V.

Piranha V va deveni principalul blindat usor al armatei romane

Piranha V va deveni principalul blindat usor al armatei romane

Directorul general al Companiei Naţionale Romtehnica, Daniel Grigoroiu Norocel, şi Oliver Duerr, reprezentant General Dynamics European Land Systems, au semnat vineri contractul prin care România va achiziționa 227 de blindate Piranha V. Dintre acestea, se preconizează că 197 vor fi produse în România. Contractul de achiziţie a fost semnat vineri în prezenţa premierului Mihai Tudose, a viceprim-ministrului Marcel Ciolacu şi a ministrului Apărării, Mihai Fifor.

„Faptul că ultimele şase de anul acesta, nu ultimele şase din cele 227, vor fi produse în România şi România va deveni din nou producător printr-o entitate de stat în asociere cu GD, producător de tehnică militară de vârf, cred că este un început bun pentru industria românească de apărare”, a declarat premierul Mihai Tudose, prezent la ceremonia care a avut loc la sediul MApN.

Bucureștiul visează relansarea industriei de armament

„Este o zi foarte importantă pentru MApN, pentru Guvernul României. Astăzi reuşim să semnăm un contract cu o importanţă majoră nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci mai ales pentru industria de apărare românească. Aşa cum Guvernul României s-a angajat, iată un contract extrem de important care de altminteri duce la înzestrarea Armatei, întoarce în industria românească de apărare o sumă consistentă, care va putea duce la relansarea unei întreprinderi de tradiţie din domeniul industriei de Apărare – şi mă refer la Uzina Mecanică Bucureşti”, a afirmat, la rândul său, ministrului Apărării, Mihai Fifor.

„Anul acesta, în România, vor ajunge primele 36 de transportoare blindate din cele 227 cât numără pachetul, din care ultimele 6 vor fi produse în România, la Uzina Mecanică Bucureşti. Cred eu că este un pas mare înainte şi nu pot decât să-i felicit pe toţi cei care au lucrat la acest proiect, să-i încredinţez pe partenerii noştri de la Mowag, GD că în ceea ce ne priveşte vom respecta întru totul clauzele contractului semnat astăzi”, a adăugat ministrul.

Acuzații din partea opoziției parlamentare: Piranha V nu este amfibiu

Potrivit celor de la USR, „din informatiile facute publice de catre reprezentantii partii romane care au negociat achizitia acestor transportoare rezulta ca acestea nu vor fi amfibii. Asistam astfel la o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul ca relieful Romaniei are multe cursuri de apa si diferite zone de relief. Transportoarele blindate fara flotabilitate sunt folosite si de alte tari din NATO, dar acestea detin unitati de poduri mobile care asigura suportul acestora, Romania nu”, scrie Hotnews.ro.

In acest context, USR considera ca este important ca MApN sa clarifice „care au fost argumentele de ordin militar si economic care au condus la luarea deciziei de renuntare la conditia flotabilitatii pentru circa jumatate din totalul numarului de transportoare blindat, precum si cadrul institutional si data la care a fost luata decizia.”

Aceeași sursă media preciza, in luna noiembrie 2017, despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020.Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman mai este implicat intr-un parteneriat cu nemtii de la Rheinmetall care ar urma sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat printr-o firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.

MApN deplânge tehnica învechită

Transportorul blindat pentru trupe 8×8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române. Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice.

Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc, susține MApN.

Guvernul României a adoptat, pe 29 noiembrie anul trecut, hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape a programului de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.

Memorandumul din octombrie prevede două faze pentru Piranha

În octombrie 2017, documentele semnate de Ministerul Economiei și General Dynamics European Land Systems (GDELS) profilau liniile directoare ale” unui parteneriat strategic sustenabil, româno-american, în beneficiul industriei naționale de apărare și al obiectivelor de înzestrare ale armatei române”, afirma ministrul Economiei, Gheorghe Șimon. Potrivit acesuia, fabricarea în comun a vehiculului blindat Piranha V va fi un impuls excepțional pentru relansarea și retehnologizarea producției, dar și pentru perfecționarea angajaților Uzinei Mecanice București (UMB).

Romarm – filiala UMB și General Dynamics European Land Systems vor coopera pentru producerea și livrarea de transportoare auto blindate Piranha V, în diverse configurații, conform cu necesitățile de dotare ale armatei României. Înțelegerile între părțile semnatare se vor derula în două faze. În prima fază UMB va subcontracta de la GDELS asamblarea și fabricarea locală de componente pentru Piranha V. Sub această formă de cooperare va fi livrată prima comandă de vehicule blindate, dintr-un total estimat la 227 de transportoare.

Uzina Mecanică București va propune iar General Dynamics va selecta până la 25 angajați pentru formare la unitățile sale, conform cerințelor companiei americane. Salariații UMB se vor școli la producătorul elvețian de transportoare blindate GDELS- Mowag, care aparține Diviziei de Transportoare Auto GDELS, o unitate de business a General Dynamics Corporation. De asemenea, General Dynamics va asigura retehnologizarea halei de producție, pregătirea și integrarea liniei de asamblare a UMB.

În a doua fază, GDELS va constitui o societate română cu răspundere limitată (GDELS ROM SRL) care va iniția formarea unei societăți mixte române, împreună cu UMB. Acest joint venture va executa a doua comandă, în calitate de contractant principal.

Share our work
Avioane americane de spionaj, deasupra bateriilor rusești S-400 din Crimeea

Avioane americane de spionaj, deasupra bateriilor rusești S-400 din Crimeea

Avionul antisubmarin P8- Poseidon amenință Flota militară rusă a Mării Negre

Avionul antisubmarin P8- Poseidon, aflat în dotarea SUA și altor state NATO, amenință Flota militară rusă a Mării Negre

Două avioane militare de spionaj au survolat zona Crimeii, unde forțele de ocupație ruse au instalat deja a doua unitate de apărare antiaeriana, dotată cu rachete S-400, relatează mass-media rusă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un avion american fără pilot a efectuat un zbor de-a lungul coastei rusești deasupra Mării Negre, comunică Serviciul de urmărire a mișcării aviației CivMilAir. Potrivit acestuia, avionul strategic fără pilot RQ-4 Global Hawk, aflat la o altitudine de 16 mii de metri, a zburat peste zona de conflict din Donbass, apoi a făcut un cerc peste Hersonul ucrainean și a zburat deasupra Crimeei. Apoi a pornit de la Anapa în direcția orașului Soci, regiune caucaziană cunoscută pentru concentrarea de trupe și sisteme militare ruse.
În același timp, avionul de patrulare antisubmarin al Marinei SUA P-8 Poseidon a zburat pe coasta Crimeii la o altitudine de aproximativ 7,5 mii de metri. La început a pornit de la Yalta spre Anapa și Novorossiisk, apoi s-a întors, a făcut câteva cercuri în apropiere de Sevastopol și s-a îndreptat către Odessa. Aceste zboruri au loc pe fondul intensificării colaborării militare dintre Ucraina și statele NATO, în ultimele săptămâni Kiev-ul primind un număr de sisteme de armament,inclusiv rachete anti-tanc Javelin.

A doua unitate de S-400, în Crimeea

La finele lunii decembrie a anului trecut, ministerul rus al Apărării a anunţat că sistemul antiaerian S-400 a fost desfăşurat în Crimeea, iar două batalioane ale Forţelor Aeriene vor fi detaşate în regiune la începutul anului 2018
Rusia a desfăşurat o nouă unitate – a doua la număr – de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) – un sistem avansat de rachete sol-aer – în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina, relatează RIA Novosti, citată de Agerpres. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014.
Mai exact, noua unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf, instalată la Sevastopol, va controla spaţiul aerian dintre Chongar şi Armiansk la graniţa cu Ucraina, a indicat pentru agenţia menţionată de presă o sursă din cadrul structurilor de putere din peninsula care face parte în prezent din Federaţia Rusă.

Fortareața Crimeea, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Fortareața Crimeea, aparata cu sistemele antirachetă S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Ucraina, acuzată că pune în pericol Crimeea

‘Sarcina celei de-a doua unităţi de sisteme S-400 este de a detecta la timp şi în caz de necesitate de a distruge aparate aeriene venite dinspre Ucraina şi care ar reprezenta un pericol pentru Crimeea’, a specificat sursa RIA Novosti. În ultimul timp, potrivit acesteia, Ucraina ‘şi-a intensificat retorica agresivă la adresa Crimeii’, iar recent a efectuat teste cu rachete de croazieră.
Ministerul Apărării rus anunţase în luna decembrie că o nouă unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf va intra în serviciu în Crimeea la 12 ianuarie 2018. În primăvara anului trecut, o primă unitate de sisteme S-400 a fost instalată la Feodosia (Crimeea). Unităţile de sisteme antiaeriene S-400, instalate în diferite locuri ale peninsulei formează un cerc strâns antiaerian în jurul peninsulei, fără ‘zone moarte’.
Încă anul trecut, Kievul declarase că modele de rachete cu rază medie de acţiune, care au fost testate în cursul anului 2016, ar putea să intre în producţie în 2017 pentru a echipa forţele armatei ucrainene. Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (SNBO), Oleksandr Turcinov, indicase că unele din noile versiuni modificate de rachete tactice sunt capabile să lovească ţinte la o distanţă de până la 700 de kilometri şi pot deveni un factor de descurajare a Rusiei. Potrivit portalului ucrainean Depo.ua, ar fi vorba de rachete ‘Olha’ şi ‘Grom’, dezvoltate de concernul ‘Iujmaş’ – care ar putea contracara sistemele operativ-tactice ruseşti Iskander-M. (Marian Alexandru Bâscă)

Share our work
Exclusiv: Aderarea Ucrainei la NATO și UE, armă electorală decisivă pentru președintele Petro Poroșenko

Exclusiv: Aderarea Ucrainei la NATO și UE, armă electorală decisivă pentru președintele Petro Poroșenko

Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei

Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei

Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest conduse de către ex-președintele georgian Mihail Saakașvili, fost aliat de încredere al președintelui de la Kiev, metamorfozat într-unul dintre liderii cei mai vocali ai opoziției.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Referendum apropiat

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat săptămâna trecută desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat vineri Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.

Prioritate americană

Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament, fără însă a furniza sistemele ofensive cerute cu insistență de către Kiev pentru combaterea forțelor separatiste.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei”.

Contre pe căștile albastre

„Rusia a rezistat mult timp (desfășurării) unei forțe de menținere a păcii, însă acum este de acord”, a subliniat oficialul SUA. „Există dezacorduri semnificative cu privire la mandatul pe care forța de menținere a păcii îl va primi și de aceea continuăm discuțiile cu Rusia”, a spus ministrul american. „Sperăm să putem depăși aceste diferențe, considerăm că este vital să oprim violențele” în condițiile în care „oameni mor încă în fiecare zi” în confruntările armate din estul Ucrainei, a adăugat Tillerson.
Propunerea Rusiei de a trimite o forță a ONU în Ucraina, care face obiectul unui proiect de rezoluție la ONU, vizează doar posibilitatea ca observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să fie însoțiți de Căști Albastre cu armament ușor, fără niciun mandat de control asupra teritoriului separatist ori a frontierei ruso-ucrainene.
Propunerea ucraineană, susținută tacit de o parte a cancelariilor occidentale (Germania, Austria, Franța), este mult mai amplă, Kievul dorind forțe de menținere a păcii în tot estul ucrainean, în special de-a lungul frontierei sale cu Rusia, pentru a împiedica intrarea pe teritoriul său a sistemelor de armament și a grupurilor paramilitare, destinate să susțină efortul de război separatist. Totodată, Kiev-ul dorește excluderea Rusiei din orice format al contingentului de căști albastre
Reamintim că Ucraina și Occidentul acuză Rusia de susținerea militară a separatiștilor în acest conflict, soldat cu peste 10.000 de morți din aprilie 2014. Ciocnirile se produc cu regularitate în pofida acordurilor de pace de la Minsk, semnate mai întâi în 2014, apoi în 2015, și a numeroaselor armistiții, de încălcarea cărora cele două părți se acuză reciproc.

FMI salvează anticorupția

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a cedat joi presiunii FMI și a creditorilor săi occidentali și a amânat votul asupra unei legi care le-ar fi oferit aleșilor posibilitatea de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție (NABU). Partidul președintelui Petro Poroșenko a anunțat într-un comunicat că a amânat examinarea acestui proiect de lege. Unul din autorii textului, deputatul Artur Gherasimov, a explicat că parlamentarii „au nevoie de două săptămâni pentru a pune la punct un proiect alternativ”.
Acest proiect de lege, care ar urma să ofere parlamentului dreptul de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție, a fost foarte criticat de creditorii occidentali ai Kievului, în special FMI și Banca Mondială.
Șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat miercuri „profund îngrijorată de recentele evenimente din Ucraina, care ar putea submina progresele înregistrate în crearea de instituții care să atace corupția”. Ea a adăugat că activitatea NABU și a parchetului specializat în lupta împotriva corupției (SAP) este „crucială pentru a atinge o creștere economică mai puternică și justă”.

Critici pe bandă rulantă

Joi, Banca Mondială s-a declarat la rândul său „profund îngrijorată de recentele atacuri asupra instituțiilor anticorupție independente din Ucraina, precum NABU și SAP, cărora le este pusă în pericol capacitatea de a combate corupția”.
Create în ultimii ani, NABU și SAP sunt în colimatorul autorităților de la Kiev după lansarea unei serii de anchete împotriva unor înalți oficiali, printre care fiul puternicului ministru de interne Arsen Avakov, responsabili ai Ministerului Apărării și primarul orașului Odesa. Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore are revoltei pro-europene din Piața Maidan din 2013-2013 și rămâne una dintre cerințele-cheie ale susținătorilor occidentali ai puterii actuale, rezultată în urma acestei mișcări.
Criticii puterii îl acuză în special pe președintele Poroșenko de faptul că ar pune piedici în calea creării unei instanțe anticorupție, un proiect amânat de mai multe ori. Aceste acuzații stau și la baza protestelor de stradă de la Kiev lansate de către unele partide de opoziție, sub conducerea formală a lui Mihail Saakașvili.

Isac Mihai (corespondență de la Kiev)

Share our work
Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Autoritățile române au anunțat miercuri interzicerea pe teritoriul României a unui paramilitar sârb, pe numele său Branislav Zivkovici (foto), care desfășura activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Kogălniceanu. Acesta are strânse legături cu Rusia, fiind prezent în repetate rânduri pe frontul din estul Ucrainei, în Donbas și de cinci 5 ori în România numai în 2017.

„El (Bratislav Zivkovici – n.r.) este autointitulat comandantul organizației de cetnici din Serbia, așa numită Cetniciki Pokret — această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste”, a precizează SRI.

Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.

Mercenar în solda Moscovei

Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare.

„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovic a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.

Toate acțiunile au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, într-o postare video pe Facebook.

Sârbul a negat acuzele care i se aduc, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.

Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.

Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.

Kievul arată cu degetul înspre Serbia

Ucraina a fost foarte vehementă săptămâna trecută la adresa Belgradului, după ce Kievul a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marțea trecută că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.

Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.

De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.

Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.

Share our work
România și SUA, pe ultima sută de metri cu aprovizarea cu sistem de rachete americane Patriot

România și SUA, pe ultima sută de metri cu aprovizarea cu sistem de rachete americane Patriot

România intră în grupul țărilor cu cea modernă tehnică de luptă, odată cu achiziționarea sistemelor de rachete Patriot, a declarat, joi, la Bruxelles, în marja unor întrevederi programate acolo cu miniștri ai Apărării din UE și NATO, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor. Ieri (miercuri -n.r.) , în ședința de guvern a fost aprobat proiectul de lege privind achiziționarea primul sistem Patriot. Este, dacă vreți, un moment istoric pentru România. În momentul de față, România intră într-un club select al marilor jucători în domeniul Apărării (…)

Nu e totul să ai bani, pentru că nu trebuie să ne imaginăm că dacă ai bani ai și acces la tehnica de luptă de ultima generație. Faptul că această tranzacție de la guvern la guvern, arată faptul că România și-a asigurat prezența ca partener strategic pentru SUA, că suntem un partener stabil și extrem de credibil, astfel încât guvernul american a decis să facă această tranzacție cu guvernul român.

Suntem în faza în care achiziționăm primul sistem Patriot. Vor mai urma alte șase sistem, cu totul România achiziționează șapte sisteme de rachete Patriot. Primul sistem va fi complet operațional la jumătatea lui 2019 , iar anul acesta facem plata pentru acest sistem, aceasta este procedura în cazul de achiziții „guvern la guvern”, a declarat Fifor.

Guvernul Romaniei a aprobat, în sedința de miercuri, proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferenta programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” pentru dotarea Armatei, proiect care va fi transmis spre aprobare Parlamentului României.

Acesta a mai precizat și că proiectul privind achiționarea de transportoare 8X8 se află în faza de avizare ministerială, care va fi o cooperare între uzinele General Dynamic și Uzina Mecanică București, prin Romarm și Ministerul Economiei. „Practic, de anul viitor, Armata Română se va dota cu primele 36 de transportoare blindate Piranha 5, parte mai amplă dintr-o comandtă de 227 de astfel de transportoare”. Primul set de sisteme Patriot ar trebui să ajungă în România până la finalul lui 2017.

Share our work