de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Sigur-de-victoria-în-alegerile-prezidențiale-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-este-plictisit-de-campania-electorală-inexistentă-din-Federația-Rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a exclus orice posibilitate a unei reveniri a peninsulei Crimeea la Ucraina, și a cărei anexare în martie 2014 se află la originea unei serii de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cu doar câteva zile înaintea scrutinului prezidenţial din 18 martie, care ar urma să-i asigure lui Putin un al patrulea mandat şi rămânerea la putere până în 2024, postul de televiziune Rossia-1 a difuzat duminică, 11 martie, pe reţelele sociale ruse Vkontakte şi Odnoklassniki un film de circa două ore dedicat preşedintelui rus.
La întrebarea dacă Rusia va fi într-o zi obligată să înapoieze Crimeea Ucrainei, Putin a răspuns sec: „Nu, aţi luat-o razna? Circumstanţe de acest gen nu există şi nu vor exista niciodată”.
Propagandă pură
În acest documentar intitulat „Putin”, jurnalistul Andrei Kondraciov, care conduce echipa de campanie electorală a liderului de la Kremlin, îi adresează lui Putin o serie de întrebări pe o gamă largă de teme, începând cu Siria şi terminând cu viaţa personală a liderului rus.
„Sunteţi capabil să iertaţi?”, îl întreabă Kondraciov pe Putin. „Da”, răspunde preşedintele rus, după care adaugă: „Mai puţin trădarea”. Acest răspuns vine pe fondul numeroaselor morți suspecte ale unor foști oficiali din serviciile secrete ruse care au colaborat cu statele occidentale, precum fostul spion rus Serghei Skripal.
Putin, fără greșeală
În documentar apar şi apropiaţi şi aliaţi ai preşedintelui rus, precum prietenul său din copilărie, violonistul Serghei Roldughin, sau fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care nu încetează cu laudele la adresa lui Putin. „Sincer vorbind, nu aş fi în stare să menţionez o singură greşeală pe care s-o fi făcut (Putin)”, spune şeful gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin. „Îşi asumă mereu responsabilităţile”, menţionează la rândul său directorul serviciilor de securitate ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov.
Forțele militare ruse, fără însemne, au ocupat rapid obiectivele strategice din Republica Crimeea și orașul Sevastopol
18 martie, dată simbolică
Organizarea alegerilor prezidențiale pe data de 18 martie are o puternică încărcătură simbolică, în urmă cu 4 ani, pe 18 martie 2014, fiind semnat tratatul de aderare al Republicii Crimeei și Sevastopolului la Federația Rusă, tratat ratificat de parlamentul federal rus în data de 21 martie 2014.
Cu această ocazie, Putin a ținut un discurs triumfalist în fața majorității elitelor militare, politice, culturale și economice din Federația Rusă. „Înaintez Parlamentului şi îi cer să ia în considerare legea constituţională care prevede acceptarea în Rusia a două noi teritorii ale Federaţiei – Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol”, a declarat atunci Putin. „Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte integrantă a Rusiei”, a adăugat liderul rus, criticând decizia liderului sovietic Nikita Hruşciov, din urmă cu peste 6 decenii, de a transfera Crimeea Ucrainei Sovietice. „Crimeea a sfârşit într-un cu totul alt stat. Rusia a realizat că nu a fost doar un jaf, ci un jaf la drumul mare”, a acuzat atunci liderul de la Kremlin.
Dincolo de disputa privind statutul Crimeei, Vladimir Putin a dat atunci asigurări că Rusia nu încearcă să anexeze şi alte teritorii ale Ucrainei. „Nu-i credeţi pe cei care vă spun că Rusia vrea să să ia şi alte teritorii în afară de Crimeea. Nu avem nevoie de asta. Crimeea a fost întotdeauna şi a ruşilor şi a ucrainenilor, dar şi a tătarilor din Crimeea”, a declarat atunci președintele rus.
Victorie asigurată
Creditat cu peste 70% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje, Putin a refuzat să participe la dezbaterile televizate, evitând şi mitingurile electorale, cu excepţia unei manifestaţii de susţinere din 3 martie, la care s-a adresat mulţimii timp de mai puţin de trei minute. În schimb, Putin este omniprezent la televiziunea publică, unde deplasările sale sunt acoperite mediatic aproape în totalitate şi care i-a consacrat deja mai multe documentare.
Niciunul dintre concurenții săi nu sunt considerați independenți de analiștii străini ori de opoziție de la Moscova. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Statele-NATO-vor-să-înființeze-un-Schengen-militar în Europa
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarațiile oficialului militar rus vin la câteva săptămâni după ce ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen anunța intenția NATO de a crea un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, din care fac parte majoritatea statelor membreu UE, cu excepția notabilă a României, Bulgariei și Marii Britanoo.
Prioritate absolută
„Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Planuri anunțate
În luna februarie 2018, miniştriii Apărării din cadrul NATO au discutat despre introducerea unui spaţiu Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă a trupelor.
„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse
Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2018, sancţiunile impuse împotriva a 150 de responsabili ruşi şi rebeli ucraineni pentru implicare în conflictul din estul Ucrainei, relatează mass-media internațională, citând un comunicat emis de Consiliul European. ‘O evaluare a situaţiei nu a justificat o modificare a regimului sancţiunilor’, a precizat Consiliul European, în comunicat, preluat și de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decizia va intra în vigoare la 13 martie, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Sancțiuni la nivel înalt
Mai mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate de preşedintele Vladimir Putin figurează pe lista neagră a UE. Sancţiunile vizează 150 de ruşi şi ucraineni, printre care numeroşi lideri rebeli, şi 38 de ‘entităţi’ (firme, organizaţii sau partide politice) care ‘compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei’. Cei vizaţi de sancţiuni au conturile blocate în UE şi nu pot obţine viză de intrare pe teritoriul Uniunii.
Restricții pe bandă rulantă
Alte măsuri instituite de UE în replică la criza din Ucraina includ sancţiuni economice vizând sectoare specifice ale economiei Rusiei (în vigoare deocamdată până la 31 iulie 2018) şi măsuri restrictive de răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastapolului, măsuri limitate la aceste teritorii (în vigoare până la 23 iunie 2018), precizează comunicatul Consiliului European.
Oportunitate pentru Rusia
Restricţiile impuse de Occident Rusiei vor rămâne pentru totdeauna, a apreciat anterior vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu apărut în cotidianul economic Kommersant. ”Sancţiunile reprezintă o reacţie a vechiului inamic la întărirea noastră. Şi ele vor fi ridicate numai dacă vom deveni din nou slabi”, a afirmat Rogozin, responsabil de industria de apărare în guvernul premierului Dmitri Medvedev. Sancţiunile, în opinia sa, sunt o oportunitate pentru ca Rusia să-şi arate cele mai bune trăsături ale caracterului naţional.
Întrebat dacă sancţiunile nu reprezintă o piedică pentru înzestrarea armatei ruse cu armament modern, Dmitri Rogozin a spus că există unele ”dificultăţi”, dar măsurile necesare pentru depăşirea lor au fost luate. ”A fost creat un comandament antisancţiuni pe lângă Colegiul din cadrul complexului militaro-industrial (VPK), a cărui sarcină principală constă în a preveni perturbările în livrarea la termen a produselor militare către clienţii interni şi externi”, a explicat Rogozin pentru mass-media rusă.
Sancțiuni americane
Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce preşedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. În toamnă, Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni.
Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc să încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la „miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.
UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni sectoriale Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse. SUA au impus împotriva Rusiei noi sancţiuni pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump, în timp ce Moscova neagă orice amestec, acuzând la rândul său implicarea occidentală în alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru data de 18 martie 2018. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 11, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Aderarea Ucrainei la NATO, platformă electorală pentru liderul de la Kiev, Petro Poroșenko
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, relatează site-ul agenţiei UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko-mizează-pe-sprijinul-public-al-cancelariilor-occidentale-pentru-un-nou-mandat-prezidențial
Referendum electoral
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat anterior desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
Jocuri prezidențiale
Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat anterior, în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai numeroase împotriva actualelor autorități de la Kiev.
Conflict prelungit
Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-Statelor-Unite
Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală, a declarat că Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014, adăugând că Washingtonul nu ar trebui să se implice în relaţiile ruso-ucrainene, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Lovitură de stat
Preşedintele rus a afirmat că SUA au cerut Rusiei să exercite presiuni pentru ca Viktor Ianukovici să nu folosească violenţa împotriva manifestanţilor de la Kiev, iar, pe de altă parte, au furnizat sprijin pentru debarcarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean. Putin a precizat că la o zi după cererea Washingtonului, Ianukovici a fost înlăturat de la putere, adăugând că SUA au oferit sprijin celor care au comis ”lovitura de stat”.
Liderul de la Kremlin a susţinut că Statele Unite nu au înşelat niciodată Rusia într-o manieră atât de ”grosolană”. ”Tot aşa cum Rusia nu se implică în relaţia dintre SUA şi Canada, tot aşa SUA nu ar trebui să se implice în relaţiile Rusiei cu Ucraina”, a afirmat Putin, adăugând că Washingtonul a orchestrat ”Maidanul” ucrainean.
Conflict prelungit
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a cerut încetarea ostilităţilor din estul Ucrainei şi a negat din nou implicarea Rusiei în conflict. Vladimir Putin nu a făcut nicio referire la modul în care consideră că acest conflict ar putea fi rezolvat.
La rândul său, Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a precizat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.
Soluție pentru ONU
Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.
Măsuri necesare
Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul
Trupele belaruse, respinse de Kiev
Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.
Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic
La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.
Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune momentan imposibilă
Pesimism la Kiev
Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.
Insistență germană
O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Uncategorized @ro
În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.
Iskander-M, sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune al Rusiei, nu va avea rival pe plan internaţional până cel puţin în 2025, a declarat recent comandantul-şef al forţelor terestre ale armatei ruse, general-colonelul Oleg Saliukov, într-un interviu pentru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda, preluat de mass-media de la București. ‘Potrivit previziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de către statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025’, a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechiparea formaţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuă conform planului.
Ogive nucleare pentru SS-26
Iskander-M, cunoscut şi ca SS-26 Stone, este un sistem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţinte la o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogive convenţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. De asemenea, rachetele din acest sistem pot fi echipate cu ogive nucleare.
Sistemul a fost conceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi de infrastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, precum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. ‘Acest sistem este un tip de armă de înaltă precizie, eficient, capabil să lanseze atât rachete balistice, cât şi de croazieră care să străpungă sistemele de apărare antirachetă existente şi potenţiale’, susţine generalul Oleg Saliukov în interviul pentru Krasnaia Zvezda.
Iskander-M va înlocui rachetele balistice tactice Tocika-U, cunoscute sub codul NATO ca SS-21 Scarab B. Potrivit experţilor, se aşteaptă ca forţele de rachete şi de artilerie ale armatei ruse să fie complet echipate cu noile sisteme Iskander-M până în 2020.
Scut găurit
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat recent că elementele sistemului antirachetă al NATO desfăşurate în Polonia, România şi Alaska sunt asemenea unei „umbrele găurite”. „Reiese că umbrela antirachetă are găuri”, a declarat Şoigu.
Ministrul rus al apărării a fost citat spunând că aceste „găuri” au devenit vizibile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul său despre starea naţiunii rostit acum câteva săptămâni, că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de arme nucleare.
Serghei Şoigu a mai afirmat că ţările NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, însă noile arme nucleare vor contribui la evitarea acestui scenariu.
Program ambițios
Preşedintele Vladimir Putin a semnat programul de achiziţii de armament ale Rusiei pe perioada 2018-2028, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin ziarului Kommersant, citat de Xinhua. Pe listă se află, potrivit acestuia, inclusiv „robotică, sisteme de spionaj, vehicule aeriene fără pilot pentru luptă şi cercetare, mijloace de apărare aeriană şi muniţie de precizie”. Rogozin a afirmat că noul program de înarmare a ţinut cont de experienţa dobândită de militarii ruşi în condiţii de luptă, în Siria. Eficienţa complexelor şi sistemelor noi a fost evaluată în condiţii extreme pentru peste 200 de tipuri de arme.
Rusia a observat şi acumularea de potenţial militar a NATO, implementarea conceptului SUA de lovituri globale, intenţiile de desfăşurare a armamentelor în spaţiu şi desfăşurarea de armamente non-nucleare strategice de precizie. Moscova a reacţionat corespunzător la toate aceste situaţii, a afirmat Rogozin.
În noiembrie anul trecut, Tatiana Şevţova, adjunctă a ministrului apărării, a dezvăluit că noul program de înarmare va costa 19.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 325 miliarde de dolari, la care se adaugă 1.000 de miliarde de ruble (circa 17 miliarde de dolari) pentru sistemul de sincronizare.
Acuzații respinse
Kremlinul a respins recent orice idee că şi-ar dori să relanseze o „cursă a înarmărilor” cu SUA, la o zi după discursul foarte ferm al preşedintelui Vladimir Putin, în care el a lăudat armele „invincibile” ale Rusiei, relatează mass-media rusă, preluată de agențiile de presă internațională. „Rusia nu are intenţia de a se lansa într-o cursă a înarmărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Moscova şi-ar încălca obligaţiile sale internaţionale prin dezvoltarea acestor noi arme.
„Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor „, a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale”, a adăugat el.
Înarmare electorală
Preşedintele Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, a ținut un discurs cu accente militariste în faţa parlamentului, în care el a enumerat ultimele tipuri de arme de înaltă tehnologie ale Rusiei, asigurând în acelaşi timp că „nu ameninţă pe nimeni”. El a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, mini-submersibile cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
Washingtonul a reacţionat, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Discursul despre starea naţiunii, rostit în ajun de preşedintele Vladimir Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, nu are un „caracter militarist”, iar noile tipuri de arme prezentate de şeful statului rus, cu această ocazie, reprezintă o garanţie a menţinerii parităţii nucleare în lume, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS, preluată de mass-media internațională. (M.A.B.)
