Alegerile prezidențiale ruse din Crimeea, condamnate la unison de comunitatea internațională

Alegerile prezidențiale ruse din Crimeea, condamnate la unison de comunitatea internațională

ONU-și-UE-unite-în-condamnarea-alegerilor-prezidențiale-ruse-pe-teritoriul-ocupat-în-2014

ONU-și-UE-unite-în-condamnarea-alegerilor-prezidențiale-ruse-pe-teritoriul-ocupat-în-2014

Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) cataloghează drept ilegal votul desfăşurat în regiunea Crimeea în cadrul alegerilor prezidenţiale din Rusia din 18 martie, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi, prin urmare, nu recunoaşte alegerile organizate în această peninsulă. Activitatea observatorilor OSCE şi observarea de către diplomaţii UE nu a cuprins şi peninsula (Crimeea)”, a declarat Maja Kocijancic, secretarul de presă al departamentului pentru relaţii externe din cadrul UE.

Putin, favoritul suprem

Potrivit Comisiei Electorale Centrale ruse, 71,55% dintre alegătorii din Crimeea au participat la scrutinul prezidenţial rus. Vladimir Putin a obţinut 92,15% dintre voturile exprimate în această regiune. Peste 1,5 milioane de alegători cu drept de vot din Crimeea au fost chemaţi duminică pentru prima oară să aleagă preşedintele Federaţiei Ruse, chiar în ziua în care se împlineau patru ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Moscova.

Conform raportului OSCE prezentat marţi la Bruxelles, alegerile din Rusia au avut loc într-o atmosferă de „control politic şi juridic excesiv”, care a inclus şi suprimarea opoziţiei. Documentul mai arată că observatorii internaţionali au înregistrat încălcări ale libertăţii de întrunire şi de exprimare în timpul campaniei electorale, ceea ce a generat lipsa unei concurenţe reale.

În plus, OSCE a constatat favorizarea în mass-media a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin şi accentul pus în campania electorală pe creşterea prezenţei la vot.

„Ne aşteptăm ca Rusia să abordeze problemele şi neajunsurile menţionate în raportul OSCE, întrucât aceste fapte reprezintă încălcări ale responsabilităţilor Moscovei şi ale normelor internaţionale”, se mai arată în raportul OSCE.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

Alegeri ilegale

ONU şi-a exprimat, de asemenea, poziţia cu privire la ilegalitatea alegerilor prezidenţiale din regiunea Crimeea, reamintind rezoluţia Adunării Generale a ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei. „În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea, Adunarea Generală s-a exprimat în mai multe rânduri, în special prin Rezoluţia 68/262 privind <integritatea teritorială a Ucrainei> şi Rezoluţia 71/205 privind <situaţia drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol>. În legătură cu alegerile nule din Crimeea, secretarul general al ONU a reamintit rezoluţia Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei şi recunoaşterea Rusiei ca un stat invadator”, a precizat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.

Poziție românească

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu.

„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu, poziţie împărtăşită la nivelul UE şi al statelor membre. MAE reafirmă şi cu acest prilej sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute internaţional”, a informat MAE prin intermediul unui comunicat, citat de Agerpres.

Dispută geopolitică

Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că nu renunţă la iniţiativa de a recupera Crimeea, considerată „o parte integrantă a Ucrainei”, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că nu va permite „niciodată” reintegrarea regiunii Crimeea de către Ucraina.

La 16 martie 2014, o parte din locuitorii Crimeii au votat pentru alipirea la Rusia într-un controversat referendum care nu a fost recunoscut nici de Ucraina, nici de comunitatea internaţională.

Două zile mai târziu, preşedintele Vladimir Putin a semnat anexarea Crimeii în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin, o decizie care a fost condamnată în unanimitate de Occident şi care i-a atras Rusiei sancţiuni economice din partea UE şi SUA. (N.G./M.I.)

Share our work
Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

Propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flgel la nivel european, a declarat profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în cadrul forumului internațional „Eastern Parstnership Leader for Change”, ce se desfășoara în aceste zile la Kiev.

El a precizat că o propaganda rusă „este una complexă” și care își construiește narativul, printre altele, în jurul vastei culturi ruse, acolo unde sunt prinși genii de talie mondială din mai multe domenii.

Bistrițchi a subliniat că Ucraina încearcă prin mai multe metode să reducă influența propagandei ruse, cu toate că în nordul și estul țării televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente. El a estimat că 70% din conținutul media este de producție autohtonă în ucraineană, iar 30% în limbă rusă. La fel ca și Republica Moldova, Ucraina se confruntă cu o puternică propagandă politică internă și cu concentrarea mijloacelor mass-media în mâinile politicienilor. Situația nu este foarte diferită nici în Georgia, acolo unde situația mass-media este similară.

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Ca una dintre soluțiile la propaganda rusă, profesorul Ievgen Bistrițchi a vorbit despre nevoia de a investi în „media literacy” (educația media) atât pentru cei care consumă produsele media, dar și pentru cei care o produc. „În Ucraina, media nu este competitivă. Este sub controlul oligarhilor și uneori pare un bazar”, a spus el.

Cu toate acestea, el a precizat că există o problemă serioas și cu conținutul local făcut de multe televiziuni deținute în Ucraina de oligarhi și politicieni care promovează agenda personală a acestora și chiar duc lupte cu reformarea sistemului intern, în special în zona luptei anti-corupție.

În ceea ce privește relațiile cu Rusia, profesorul a spus că relațiile comerciale nu pot fi tăiate între cele două țări. „Nu cred că vom fi membri NATO, până când nu vom rezolva problema cu Rusia”, a declarat el.

La acest eveniment, adjunctul misiunii diplomatice a Germaniei la Kiev, Wolfgang Bindseil, a precizat că statele Parteneriatului Estic se confruntă cu aproximativ aceleasși probleme și că aceste fac parte din „moștenirea sovietică”.Germania este principalul donator extern al Ucrainei, numai în programe sociale investind circa 60 de milioane de euro pe an.

El a precizat că cele mai mari probleme în Ucraina sunt cele legate de justiție și lupta anti-corupție, reformarea sistemului de vot, regulile de funcționare a Parlamentului, dar și o altă serie de reforme sectoriale ce ar trebui realizate la Kiev.

Forumul internațional „Eastern Parstnership Leader for Change” este organizat de fundația germană „Konrad Adenauer”, împreună cu fundația„ Eduardo Frei” din Olanda și Institutul Ucrainean pentru Politici Internaționale (UIIP)

Corespondență de la Kiev, Mădălin Necșuțu

Share our work
S-400, gata de livrare în 2020

S-400, gata de livrare în 2020

Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2020

Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2020

Contractul de livrare a sistemelor de rachete S-400 către Turcia va demara la începutul anului 2020, a declarat pentru „Rossia 24” tv asistentul președintelui rus pentru cooperare militaro-tehnică, Vladimir Kojin, potrivit TASS, preluată de mass-media de la București. „Partea turcă și-a exprimat dorința de a accelera punerea în aplicare a acestuia (contract pentru furnizarea de S-400 – n.r..). Am găsit cea mai bună opțiune și vom accelera executarea contractului. Începerea cred că va avea loc undeva la începutul anului 2020“ , – a spus Kojin.

Axa Moscova-Ankara

„Dacă vorbim despre Turcia, suntem recunoscători poziției conducerii turcești, care s-a exprimat în mod repetat că interesele naționale sunt o prioritate“, – a spus consilierul prezidențial, vorbind despre presiunea NATO asupra Turciei. „Contractul este semnat, este pus în aplicare”, a adăugat el.

Reamintim că, în septembrie 2017, președintele turc a declarat că Ankara a semnat un acord cu Moscova cu privire la achiziționarea sistemelor S-400.

NATO a avertizat Turcia în legătură cu achiziționarea de sisteme S-400 rusești, menționând că în calitate de membră a Alianței trebuie să se pregătească pentru „consecințe”.

S-400 „Triumph” este un sistem antirachetă cu rază lungă de acțiune, adoptat de armata rusa în 2007. Acesta este destinat distrugerii de avioane, rachetelor de  croazieră și balistice, inclusiv a celor de raza medie; poate fi utilizat și împotriva țintelor aflate la sol. (M.A.B.)

Share our work
SUA rămân lider mondial la exportul de armament

SUA rămân lider mondial la exportul de armament

Statele Unite rămân principala țară exportatoare de armament

Statele Unite rămân principala țară exportatoare de armament

Volumul exporturilor de armament a crescut în întreaga lume în perioada 2013-2017, iar Statele Unite şi-au consolidat poziţia de principal exportator, arată un raport elaborat de Institutul Internaţional pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Continuând tendinţele de ascensiune începute în 2000, volumul transferurilor majore de armament în perioada 2013-2017 a fost cu 10% mai mare decât în intervalul 2008-2012”, anunţă Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Rusia, pe locul 2

„Exporturile de armament s-au intensificat în Asia, în Oceania şi în Orientul Mijlociu, atât în intervalul 2008–2012, cât şi între 2013 şi 2017, în timp ce exporturile spre ţări africane, americane şi europene au scăzut”, precizează SIPRI.

Principalii exportatori de armament sunt în ordine Statele Unite, Rusia, Franţa, Germania şi China, reprezentând împreună 74% din totalul exporturilor de armament în intervalul 2013–2017. În ultimii cinci ani, exporturile de armament efectuate de Statele Unite au reprezentat 34% din volumul mondial.

„Intensificarea exporturilor de armament ridică semne de întrebare privind impactul asupra păcii şi securităţii pe plan internaţional”, afirmă Jan Eliasson, preşedintele Consiliului de conducere al SIPRI. „Situaţia evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii şi implementării unor mecanisme internaţionale precum Tratatul pentru Controlul Armamentului”, precizează Eliasson. (M.A.B.)

Share our work
Cancelarul german Merkel vrea să relanseze procesul de pace din Ucraina

Cancelarul german Merkel vrea să relanseze procesul de pace din Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.

Acordurile de la Minsk, fără rezultat

”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.

Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.

O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.

Sancțiunile, evitate de Berlin

Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.

Brexit, model pentru Ucraina

Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.

El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.

Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.

Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)

Share our work
Poroșenko, candidat oficial pentru un nou mandat prezidențial. Aderarea Ucrainei la NATO și UE, subiecte de campanie electorală

Poroșenko, candidat oficial pentru un nou mandat prezidențial. Aderarea Ucrainei la NATO și UE, subiecte de campanie electorală

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.

În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

NATO, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.

Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G.)

Share our work