de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a declarat că președintele Igor Dodon este un interlocutor interesant, însă l-a criticat pentru afirmaţiile sale inconsecvente privind soluţionarea conflictului transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el” a declarat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Declarațiile dure ale lui Krasnoselskii vin pe fondul vizitei în Republica Moldova, inlcusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată.
Acuzații dure
Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta iniţial a spus că vede soluţionarea conflictului prin federalizare, apoi preşedintele Republicii Moldovaşi-ar fi schimbat opinia. Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederaţii, ca în final şeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria. Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chişinăului, decât recunoaşterea independenţei de stat a Transnistriei.
Preşedintele nerecunoscut din stânga Nistrului l-a criticat pe Igor Dodon şi pentru poziţia sa faţă de trupele ruse din Transnistria. Krasnoselskii a declarat că Dodon aminteşte des despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul ţării. În acest context, el a explicat că atunci când preşedintele de la Chișinău ar fi menţionat într-un interviu că, odată ce va fi soluţionat conflictul transnistrean, problema trupelor militare ruse se va rezolva de la sine, Dodon avea în vedere că trupele ruse vor fi obligate să părăsească regiunea pe motiv că ţara are statutul de neutralitate stipulat în Constituţie.
Dodon, ținta atacurilor
Krasnoselskii a menţionat că în spatele afirmaţiilor despre neutralitate se ascund interese meschine, dând de înţeles că se doreşte evacuarea trupelor ruse din regiune anume prin aplicarea acestui mecanism. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Armata rusă rămâne în Transnistria
Atacurile dure ale liderului de la Tiraspol împotriva lui Dodon vin pe fondul încheierii vizitei în Republica Moldova, inclusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a avut o întrevedere cu Vadim Krasnoselskii și alți lideri de la Tiraspol. Înaltul oficial rus a a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Unitatea lumii ruse, garantată la urna de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă
Kievul înăspreşte controalele pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în Ucraina, potrivit unui decret semnat în această săptămână de preşedintele Petro Poroşenko, încă o măsură a autorităţilor ucrainene de a se distanţa de vecinul lor fost aliat, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Kiev, citate de mass-media, au menționat că pasul următor va fi introducerea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni ruși care vor dori să viziteze Ucraina. Noile măsuri vor fi introduse până la alegerile prezidențiale ucrainene din 2019. Moscova a denunțat periodic măsurile implementate de Kiev.
Menționăm că cetățenii din cele două state au călătorit liber între ţările lor de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar Kievul a încercat să implementeze un regim mai strict în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 şi rolului acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Apărarea securității statului
Președintele Poroşenko a semnat acum un decret care cere ruşilor şi cetăţenilor din alte câteva ţări să notifice autorităţile ucrainene în prealabil cu privire la motivul călătoriei lor în Ucraina. Aceasta vizează „apărarea securităţii statului şi neutralizarea ameninţărilor în domenii privind migraţia şi cetăţenia”, a precizat administraţia lui Poroşenko într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Decretul se referă la „străini, în special cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi persoane fără cetăţenie, care provin din ţări cu risc de migraţie”, se spune în comunicat, fără a fi oferite detalii suplimentare despre ţările în cauză. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, în 2017 au fost înregistrate 1,5 milioane de călătorii efectuate de ruşi în Ucraina. Guvernul are o lună la dispoziţie pentru a pune în aplicare decizia, dar nu este clar când va intra în vigoare noua regulă.
Controale biometrice
La începutul anului 2018, Ucraina a introdus controale biometrice pentru ruşii care intră în ţară, dar guvernul de la Kiev nu a impus şi un regim oficial de vize, în pofida presiunilor exercitate de mediile politice de opoziție, în contextul acutizării situației politice interne de la Kiev.
Relaţiile dintre Kiev şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii proruşi din regiunea Donbas în estul Ucrainei într-un conflict în curs de desfăşurare ce a dus la moartea a peste 10.000 de persoane.
Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia
Totodată, Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, conform premierului ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Misiunea de observatori OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an
Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă un an, a decis OSCE joi la Viena, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘‘Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate”, a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.
Decizie unanimă
În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.
Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE, confirmând așteptările mediilor diplomatice occidentale. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.
Căștile albastre, motiv de conflict
Conform agenției germane DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei. Cele două părți nu pot ajunge la un numitor comun, Kiev-ul dorind ca acest contingent de căști albastre să fie desfășurat pe frontiera de stat ruso-ucrainene, iar Moscova și forțele separatiste pro-ruse insisitând să fie desfășurat strict pe linia de contact dintre insurgenți și forțele guvernamentale ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
24 de secții pentru Putin
În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.
Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă
Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
