Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, sfidează amenințările diplomației maghiare

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, sfidează amenințările diplomației maghiare

Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare

Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, va merge în iulie 2018 la Bruxelles, pentru a participa la summitul Alianţei Nord-Atlantice, chiar dacă Ungaria va bloca desfăşurarea reuniunii Comisiei Ucraina-NATO, a declarat ambasadorul ucrainean la NATO, Vadim Pristaiko, ca răspuns la amenințările ministrului afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, privind blocarea de către Budapesta a relațiilor Ucrainei cu Alianța Nord-Atlantică.

„Cred că acum, înainte de alegeri, partea ungară demonstrează că ‘se apropie de final’. Cred că reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, care trebuie să se desfăşoare la nivel de miniștri de externe, este într-adevăr în pericol. În ceea ce priveşte summitul NATO, preşedintele Poroşenko va merge, totuşi, la Bruxelles, deoarece, în plus față de reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, există și alte întâlniri la care şeful statului a fost deja invitat” a explicat Pristaiko pentru mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Declarații politice dure

Diplomatul a adăugat că Ucraina nu a primit încă o invitație formală, o decizie în acest sens urmând să fie luată până la sfârșitul lunii aprilie. „Am fost invitaţi la summit, însă nu am primit în mod oficial o invitație, iar Szijjártó lansează ameninţări în acest sens. Noi nu am primit încă o invitație, dar Szijjártó deja ne spune că blochează întâlnirea. Decizia în acest sens va fi adoptată nu mai devreme de sfârșitul lunii aprilie sau chiar mai târziu” a adăugat Pristaiko. El a sugerat că declarațiile recente ale liderulor de la Budapesta au legătură cu alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 8 aprilie. „Afirmația potrivit căreia vor bloca summitul este într-adevăr acea linie roșie la care s-a referit ministrul nostru de externe, Pavlo Klimkin, când a declarat că partea ungară s-a apropiat foarte mult de linia roșie prin amenințările făcute şi și prin reacţiile sale. Am sentimentul că ministrul Szijjártó este îngrijorat nu atât de mult de statul său, cât de cariera sa politică, având în vedere viitoarele alegeri” a subliniat ambasadorul Ucrainei la NATO. (N.G.)

Share our work
Ucraina se înarmează cu elicoptere Airbus

Ucraina se înarmează cu elicoptere Airbus

Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass

Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass

Franta si Ucraina au semnat un acord in urma caruia Airbus va livra 55 de elicoptere ce vor fi folosite de Ministerul de Interne ucrainian, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acordul vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Paris, Franța calificând Rusia drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict din Donbass.

Acord strategic

Documentul a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris Avakov vineri pe contul personal de Twitter.

Conform sursei citate, Airbus ar trebui sa livreze primele elicoptere chiar in acest an. Elicopterele vor fi folosite pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica. Aceste elicoptere, modelele H145, H125 si H225, mai sunt folosite și de forțele militare germane, americane, britanice, etc.

Menționăm că ministerul de Interne de la Kiev coordonează activitatea Gărzii Naționale, o forță compusă în majoritate de veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acesteia și dotarea cu sisteme moderne de armament.

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Rusia, țară agresoare

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.

Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.

Solicitări dure

Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.

Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass

Conflict prelungit

Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.

Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)

Share our work
Federația Rusă, „ţară agresoare” pentru diplomația franceză

Federația Rusă, „ţară agresoare” pentru diplomația franceză

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.

Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.

Solicitări dure

Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.

Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass

Conflict prelungit

Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.

Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)

Share our work
Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.

Condiții clare

Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.

Îngrijorare maghiară

În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.

Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Ucraina, sabotată la NATO

„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.

Acuzații de la Budapesta

„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.

Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.

„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

OSCE pentru Transcarpatia

Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.

În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.

Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.

Autonomie etnică

Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”

Atribuții depășite

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.

Lege controversată

Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)

Share our work
Ucraina, repetentă la respectarea drepturilor omului

Ucraina, repetentă la respectarea drepturilor omului

ONU acuză dur Ucraina

ONU acuză dur Ucraina

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat un nou raport privind situația drepturilor omului în Ucraina în 2017, iar concluziile sunt șocante: ofițerii serviciilor speciale torturează oamenii, cazurile crimelor săvârșite pe Maidanul Independenței nu sunt investigate, iar situația privind libertatea de exprimare se deteriorează, se arată în documentul citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS.

Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a intervievat 64 de foști prizonieri, care au fost reținuți pe teritoriul Ucrainei și în republicile separatiste din Estul Ucrainei. S-a constatat că pe ambele părți prizonierii au fost torturați, maltratați, amenințați sau abuzați sexual. În plus, condițiile de detenție erau inumane. Potrivit ONU, menținerea în prizonierat fără orice comunicare cu lumea exterioară în zona controlată de Ucraina era o practică mult mai răspândită în 2014-2015. Oamenii erau torturați până când nu semnau mărturisiri de vinovăție.

Situație dură

Raportul arată că anul trecut aceste tendințe s-au reînnoit. Victimele se plâng că au fost reținute în locuri publice de persoane necunoscute care purtau măști și uniforme fără semne de identificare. Oamenii au fost legați la ochi și duşi în locuri necunoscute care puteau fi clă- diri, garaje sau subsoluri. Acolo au fost bătuți, amenințați, li se imita execuția și au fost forțați să mărturisească că vor colabora cu serviciile secrete. În ceea ce privește libertatea de opinie și libertatea de exprimare, raportul constată că până în prezent nu a fost investigată ancheta împotriva site-ului „Mirotvoreț“, care adună date despre așa-zișii „dușmani ai poporului“. Astfel, datele personale ale jurnaliștilor continuă să fie publicate pe acest site web. Raportul mai spune că chiar una dintre băncile ucrainene a refuzat să dea bani unui client pe motiv că numele acestuia este prezent pe site-ul respectiv. De asemenea se menționează și interdicția importului de cărți rusești. „În perioada 1 ianuarie 2017 și 14 februarie 2018, Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune al Ucrainei a interzis 30 de cărți publicate în Federația Rusă, în special cartea „Stalingrad“, autorul căreia este istoricul britanic Anthony Bivor și care a fost tradusă în limba rusă“, se spune în raport.

Mass-media, sub asediu

În ceea ce privește mass-media, raportul se referă la 18 cazuri de încălcare a libertății de opinie și a presei. Comisia a examinat 9 cazuri de atac asupra jurnaliștilor, dintre care 5 au fost comise de reprezentanții organizațiilor extremiste de dreapta. Curios rămâne faptul că reprezentanții organelor de drept care asistau la aceste evenimente nu au făcut nimic pentru a preveni aceste fărădelegi. Drept exemplu servește blocarea activității siteului Vesti (media holding), asasinatele comise împotriva jurnaliștilor Viaceslav Veremia și Pavlo Șeremet, atacul comis împotriva jurnaliștilor de la Radio Svoboda (Europa Liberă) care filmau nunta fiului Procurorului General, Iuri Luțenko, blocarea canalului de televiziune Newsone de către membrii organizației „Bratstvo” (Frăția) condusă de Korcinskyi, atacul comis asupra biroului „Uniunii jurnaliștilor ortodocși”, agresarea fizică și verbală a jurnaliștilor de către reprezentanții organizației radicale „S14”, etc. Raportul constată că în această perioadă s-a bătut pasul pe loc în investigarea crimelor săvârșite în timpul demonstrațiilor de pe Maidanul Independenței din Kiev. „Au existat foarte puține evoluții pozitive în procesul a 5 foști angajați ai diviziunii „Berkut”, care sunt acuzați de asasinarea a 48 de protestatari în 20 februarie 2014 pe Maidanul Independenței din Kiev. Doi acuzați au fost arestați în aprilie 2014, iar trei – în februarie 2015“, se arată în raport. Organizațiile naționaliste de dreapta, care promovează ideologii bazate pe rasism, xenofobie și intoleranță, continuă să rămână un motiv deosebit de îngrijorare pentru oficialii ONU. (N.G.)

Share our work
Liderul opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, desant academic la București cu ocazia Centenarului Unirii din 1918

Liderul opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, desant academic la București cu ocazia Centenarului Unirii din 1918

Centenarul, aniversat și de Academia Română

Centenarul, aniversat și de Academia Română

Academia Romana, prin Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale „Ion I.C. Bratianu”, organizează Sesiunea omagiala dedicata Centenarului Unirii Romaniei cu Basarabia: Romania si Republica Moldova. Ieri, Azi si Maine, se arată în comunicatul instituției, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Evenimentul are loc luni, 26 martie, la București, intre orele 10:00-12:00, in Aula Academiei (Calea Victoriei nr. 125, București).

Printre vorbitori se numără cunoscutul sociolog și geopolitician român, Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, președintele Fundației Mării Negre din România, fost Secretar de Stat în MAE de la București și fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrării europene a Republicii Moldova, dar și academicienii Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, precum și academicianul Dan Berindei.

Liderul opoziției pro-europene, Maia Sandu, se bucură de o popularitate crescută în rândul electoratului din Republica Moldova

Liderul opoziției pro-europene, Maia Sandu, se bucură de o popularitate crescută în rândul electoratului din Republica Moldova

Maia Sandu, prezență rară la București

Printre invitați se numără și liderul opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, fost ministru al Educației în mai multe guverne ale Republicii Moldova. Vizita fostei candidate la președinția Republicii Moldova vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din fosta republică sovietică din toamna lui 2018, partidul condus de Maia Sandu, PAS, fiind unul dintre favoriții cursei electorale, unde principalul contracandidat este reprezentat de partidul pro-rus, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Share our work