de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Balcani, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan își vânează fără milă opozanții politici
Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.
Declarațiile acestuia vin pe fondul inițierii, în ultimele săptămâni a unor operațiuni similare, un număr de cetățeni turci din Gabon, Kosovo, Pakistan și alte state fiind extrădate către Turcia.
Criză kosovară
În urmă cu mai multe săptămâni, o operațiune secretă a MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, provocând o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o „răpire”. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune „inacceptabilă”.
La rândul lor, autoritățile turce au criticat dur măsurile luate de premierul kosovar, amenințând cu blocarea sprijinului financiat turc pentru statutul balcanic, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți aliați politici și militari ai Republicii Kosovo.
În ultimele săptămâni cazuri similare au avut loc în Gabon, Niger și alte state africane, ale căror autorități încearcă să obțină fonduri nerambursabile din partea guvernului de la Ankara. Totodată, și în Republica Moldova a avut loc un caz similar, directorul unui cunoscut liceu din Chișinău fiind la un pas de a fi deportat, statutul său rămânând incert. Menționăm că președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, așteaptă în următoarele luni vizita omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un important aliat al Federației Ruse la Marea Neagră.
Statistica terorii
Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.
După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.
Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu. Concomitent, mediile de afaceri afiliate regimului Erdogan au beneficiat de confiscarea averilor, proprietăților imobiliare și afacerilor celor acuzați, pierderile provocate fiind estimate la câteva zeci de miliarde de Euro.
De altfel, Bozdag a dat recent semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta „ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta”. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Statutul peninsulei Crimeea, unul din punctele divergente în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina
Serviciul de pază a frontierei de stat din Ucraina a avertizat că va reţine toate navele care navighează spre sau dinspre peninsula anexată Crimeea, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine pe fondul intensificării eforturilor Ucrainei de a își moderniza flota, inclusiv prin acceptarea ultimei donații din partea Statelor Unite constând din două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands.
Avertismentul autorităților ucrainene a fost lansat la câteva săptămâni după ce serviciul a reţinut o navă cu pavilion rusesc, căpitanul acesteia fiind plasat în custodia organelor de drept din Ucraina. Acest gest de forță al părții ucrainene vine ca răspuns la intensificarea cazurilor în care navele sub pavilion străin vizitează porturile din Crimeea, încălcând astfel legislația Ucrainei, care consideră Crimeea zonă temporar ocupată.
Acuzații dure
Rusia a acuzat grănicerii ucraineni că au deturnat nava de pescuit crimeeană în 25 martie, după ce Kievul i-a acuzat pe cei 10 membri ai echipajului navei că au traversat ilegal frontiera Ucrainei.
La câteva zile după ce a fost acuzat de traversarea ilegală a frontierei de către procurori ucraineni, căpitanul vasului rusesc, Vladimir Gorbenko, a fost dus la un tribunal din oraşul ucrainean Herson, în apropiere de Crimeea. “Ar putea fi formulate acuzaţii foarte grave împotriva pârâtului, deşi nu este clar pe moment care vor fi acestea”, a susţinut avocatul lui Gorbenko, Dmitri Şcerbin, pentru agenţia rusă de ştiri de stat TASS.
Serviciul ucrainean de protecţie a frontierei a precizat într-o declaraţie publicată ulterior pe Internet că asigură toate proviziile necesare echipajului navei, inclusiv alimente, medicamente şi acces la avocaţi.
Sancțiuni ucrainene
“Agenţiile de aplicare a legii vor reacţiona imediat la încălcări ale normelor de intrare şi ieşire din şi în teritoriul ocupat”, a declarat Oleg Slobodian, purtător de cuvânt al Serviciului ucrainean de protecţie a frontierei, într-un interviu acordat recent Obozrevatel, citat de mass-media internațională.
Anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 a fost contracarată cu mai multe seturi de sancţiuni occidentale, iar Kievul continuă să numească Crimeea un teritoriu ocupat temporar.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Nave specializate pentru Ucraina
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un recent comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | apr. 10, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev
Rada Supremă a Ucrainei urmează să ratifice în curând acordul cu România în domeniul transporturilor militare semnat de guvernele celor două ţări la 21 aprilie 2016, relatează mass-media de la București, citând ordinea de zi postată pe site-ul Parlamentului de la Kiev, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva zile după ce Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule militare grele.
Acord strategic
Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare a fost semnat la 21 aprilie 2016, de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko.
Documentul stabileşte termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră, feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017, o urmare firească a colaborării tot mai intense între forțele militare ale celor două state după invazia rusă din 2014.
UE, mai eficientă în prevenirea crizelor
Decizia Comisiei Europene nu reprezintă o surpriză pentru specialiști, în ultimii ani statele UR revizuind situaţia infrastructurii militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Amenințarea-rusă-obligă-statele-NATO-și-UE-să-identifice-noi-moduri-de-colaborare
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Turcia, UE, UE
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule grele, relatează DPA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În ultimii ani, ţările europene au revizuit situaţia structurilor militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat miercuri executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Majoritatea din Parlamentul de la Chișinău a refuzat să participe la o ședință comună festivă cu Legislativul României
Dacă mai era nevoie de încă o dovadă în plus, politicienii români au demonstrat că UNIREA/REUNIREA și marcarea Centenarului nu se pot face decât prin dezbinare. Și când scriu politicieni români, am în vedere ambele maluri ale Prutului.
Mai precis, delegația parlamentară din Republica Moldova, prezentă în plenul reunit al Parlamentului României, a fost ceva mai mică, pentru că Partidul Liberal, al lui Mihai Ghimpu, e la cuțite cu PD-ul lui Plahotniuc, și a refuzat să meargă la București alături de spicherul (președinte al Parlamentului unicameral de la Chișinău) Andrian Candu. Pentru că domnul Candu a refuzat o ședință comună a Parlamentelor celor două state românești.
De asemenea, Ludovic Orban, președintele PNL, cel mai mare partid care nu se află la Putere în România (nu pot să zic din Opoziție), în loc să fie la București, s-a dus la Chișinău, unde a avut întâlniri cu două formațiuni politice extraparlamentare: PAS-ul Maiei Sandu și PDA-ul lui Andrei Năstase, plus muribundul partid parlamentar PLDM, al deținutului ex-premier Vlad Filat. Interesant este că PAS și PDA, deși declarat pro-europene, au coalizat, anterior, cu socialiștii lui Igor Dodon (PSRM) și cu partidul fără platformă al lui Usatâi, una dintre goarnele Kremlinului.
Și nu s-a terminat! Pentru că mai avem PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, un partid unionist mereu extraparlamentar, și PUN-ul lui Anatol Șălaru, în jurul căruia Traian Băsescu, în calitate de președinte de onoare, încearcă să coalizeze forțele politice unioniste din Republica Moldova.
Dar, ce să vezi, este puțin mai greu să coalizezi forțele politice românești pro-unioniste!, pentru că PL nu vrea să audă de PUN și PNL Pavlicenco! Nu știu de unde s-a pornit, dar Ghimpu nu o suportă pe Pavlicenco și invers. Mai mult chiar, Ghimpu nu mai vrea să audă de Traian Băsescu. În schimb, nepotul lui Ghimpu, Dorin Chirtoacă, fost primar de Chișinău, e încuscrit cu familia Băsescu. Așa că, spre deosebire de unchiul său, a avut misiunea să urce pe scenă, în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Marii Adunări Centenare, de la Chișinău.
Realitatea este atât de complexă, încât mai trebuie precizat și că PD-ul lui Plahotniuc este un conglomerat politic mai complex decât PSD-ul lui Dragnea, deși Republica Moldova s-ar putea să aibă un PIB cu 10 bani mai mare decât județul Teleorman, unul dintre cele mai sărace județe din România. Revenind, PSD din România și PD din Republica Moldova sunt partide înfrățite. Asta înseamnă că baronii județeni/raionali se ajută reciproc și fac bani împreună, pe spinarea proștilor de români, ruși, unguri, ucraineni, secui și alte naționalități cu cetățenia ambelor state românești.
Până la a trage o concluzie, nu rămâne decât să urmărim cu foarte mare interes cum vor decurge lucrurile pe scena politică românească, indiferent că vorbim de București sau Chișinău.
P.S. Culmea e că președintele-marionetă Igor Dodon vorbește limba română mai corect și mai clar decât premierul-marionetă Viorica Dăncilă!
Marius-Alin BÂTCĂ
