de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ambițiile euroatlantice ale Kievului sunt bine văzute de majoritatea statelor Alianței
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale NATO au examinat cererea Ucrainei privind aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor din Alianţă, desfăşurată, vineri, la Bruxelles, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ucraina şi-a exprimat şi ea dorinţa de a adera la NATO. Politica noastră, a uşilor deschise, e un succes istoric. A adus stabilitate, pace şi prosperitate la milioane de oameni din regiunea euroatlantică şi a construit o cooperare mai mare. Aşa cum a demonstrat primirea Macedoniei în NATO anul trecut, uşa NATO rămâne deschisă. Pentru ca o ţară să intre în NATO, ea trebuie să ceară asta, iar 29 de aliaţi trebuie să accepte. Nimeni altcineva nu are nimic de zis în asta sau drept de veto”, a declarat Jens Stoltenberg, făcând referire la presiunile periodice ale Federației Ruse.
Țară aspirantă
NATO a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, se arată și într-un comunicat al organizației, citat de KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, se mai arată în documentul citat.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Liderul de la Kiev Petro Poroșenko, mulțumit de decizia NATO
Poroșenko, mulțumit
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
În mandatul său (februarie 2010 – februarie 2014), președintele fugar Viktor Ianukovici a spus că nu manifestă interes pentru aderarea ţării sale la NATO.
Război prelungit
Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între armata și serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
Fără speranțe deșarte
Parteneriatul Ucraina-NATO de dezvoltare a capabilităților și de consolidare a capacităților, solicitat de președintele Petro Poroșenko, nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la Alianţă a precizat anterior secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, adăugând, totuşi, că aliații au luat în considerare faptul că Ucraina se străduiește să se alăture programului de parteneriat consolidat. „Am luat în serios declarația președintelui cu privire la această chestiune, iar aliații vor lua în considerare această aspirație” – a remarcat Gottemoeller. „Dar vreau să avertizez foarte clar încă de pe acum: parteneriatul de capabilităţi consolidate în niciun caz nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la NATO” – a completat secretarul general adjunct al Alianţei. Potrivit lui Rose Gottemoeller, acest program a fost elaborat pentru parteneri importanți ai Alianței, cum ar fi Australia sau Iordania, care nu intenționează să adere vreodată la NATO. „Acesta este semnalul pe Ucraina tinde să-l obţină? În opinia mea, Kievul nu ar trebui să creadă că acesta va fi un pas spre aderare. Nu! Pentru țările partenere, aceasta poate fi o recunoaștere a faptului că relaţia noastră de cooperare este una strânsă, însă cu siguranţă nu este o treaptă pentru obţinerea calităţii de membru!” – a explicat Gottemoeller. Aceste declaraţii ale reprezentantului NATO au fost făcute după ce președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina va insista asupra unui program de oportunități sporite în cooperarea cu NATO.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Veto maghiar
Întâlnirea la nivel de miniştri dintre ţările membre ale NATO şi Ucraina nu a putut să aibă loc din cauza veto-ului Guvernului ungar, arată surse oficiale ale NATO. Acest pas nu reprezintă o surpriză întrucât Guvernul de la Budapesta a precizat unanim, în ultimele luni, că va împiedica apropierea Ucrainei de Occident, până când nu vor fi retractate deciziile care ştirbesc drepturile maghiarilor din Transcarpatia. Potrivit lui Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, acesta nu este un conflict ungaro-ucrainean, ci ar trebui să fie un conflict între comunitatea internaţională, care respectă drepturile fundamentale ale democraţiei, şi Ucraina
Anterior, reprezentantul Kievului la NATO, Vadim Pristaiko, şi-a exprimat speranţa că Ungaria, care a promis să blocheze aspiraţiile euro-atlantice ale Kievului, din cauza Legii ucrainene a educaţiei, va avea „o poziție consolidată” cu privire la demersurile Kievului în privinţa integrării în UE şi NATO.
„Ungaria ne vindecă soldații și participă la exerciții comune. Ungaria înțelege foarte bine de unde pot veni tancurile şi ştie că nu este vorba despre Ucraina”, a adăugat Pristaiko.
Începând cu luna februarie 2018, Ungaria a blocat deja a doua sesiune ministerială Ucraina-NATO, autoritățile ungare explicând că în acest fel, fac presiuni asupra Kievului, pentru a modifica Legea educaţiei.
NATO, subiect de campanie electorală pentru Poroșenko
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
NATO, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Antonov ucrainene pentru NATO
Ca o dovadă clară a intențiilor strategice ale Ucrainei de a adera la NATO, compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, Uncategorized @ro
Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi
11 copii au fost omorâți într-un atentat sinucigaș cu mașină-capcană comis de un presupus taliban care s-ar fi detonat lângă o mschee în orașul Daman, aflat în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, au anunțat luni surse oficiale de la Kabul, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care precizează că printre răniți se numără și 8 soldați români. Șaisprezece persoane, inclisv civili, polițiști și soldați români au fost răniți în atacul comis în districtul Daman din provincia Kandahar, cunoscut fief al insurgenței talibane.
Surse militare locale au declarat că o altă grupare suspectată de acest val de atentate este Statul Islamic, care și-a consolidat în ultimele luni pozițiile din Afganistan, după înfrângerile suferite în Siria și Irak.
Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României
Confirmare oficială
Mircea Dușa, secretar de stat în MApN, a confirmat că în atacul din Afganistan au fost răniți 8 soldați români, starea acestora fiind stabilă. ”În urma exploziei au fost răniți opt militari. Starea lor este stabilă. Mai întâi s-au anunțat familiile, pentru că așa e procedura”, a declarat Mircea Dușa pentru postul Antena3.
Alte surse, citate de mass-media de la București, au declarat că doar unul dintre români este rănit grav, ceilalți șapte având răni superficiale. De asemenea, atentatul s-a produs, după ce atacatorul a intrat cu mașina capcană într-o clădire în care se ținea o adunare a soldaților cu localnicii din Daman. Autoturismul a explodat în urma impactului.
Reamintim că luni au mai avut loc două atentate sinucigașe în capitala afgană Kabul. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, din care un fotograf al AFP și alți șapte jurnaliști locali și corespondenți pentru mass-media occidentală.
Pe 22 aprilie, cel puţin 57 de persoane au fost ucise şi alte peste 110 au fost rănite într-un atentat sinucigas într-un centru electoral din Kabul. Atacul a avut loc la un centru de înregistrare pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie 2018 în Afganistan. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Spionii bulgari, îngrijorați de războiul hibrid împotriva Sofiei
„Au continuat şi încercările de influenţare hibridă a Bulgariei, incluzând întregul arsenal de abordări şi acţiuni pentru exercitarea influenţei în plan politic, economic, diplomatic, cultural şi de propagandă” se arată în raportul de activitate pe anul 2017 al Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria, care a fost depus în această săptămână, spre dezbatere şi adoptare, în Adunarea Națională a Bulgariei, citat de cotidianul „Dnevnik”, preluat de presa de la București. Concluzia se regăsește în capitolul „Evaluarea mediului extern de securitate”, însă, în partea publică a raportului, nu se amintesc nicăieri nume de state.
Nominalizare controversată
O idee aproximativă despre cine ar putea fi acestea ne putem face doar din folosirea unor referiri precum „forţe globale şi regionale”. Menţionarea Rusiei, în Raportul de Securitate Naţională a Bulgariei de anul trecut, ca „sursă de instabilitate regională” a dus, la acel moment, la tensiuni diplomatice şi la ample scandaluri în Parlamentul bulgar, precum și la proteste ale societății civile.
În partea dedicată securităţii cibernetice din raport este scris: „Ca parte din războiul informaţional de influenţare a opiniei publice, o serie de state au continuat să folosească şi în anul 2017 atacurile cibernetice pentru rezolvarea unor sarcini politice, economice şi informaţionale, în beneficiul propriilor interese, inclusiv în ţara noastră.”. Din nou nu se menţionează care este sursa încercărilor de influenţare hibridă.
„Pe parcursul anului au predominat interesele naţionale şi lupta pentru supremaţie a forţelor globale şi regionale. Echilibrele schimbătoare (…) în relaţiile internaţionale au condiţionat principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi intereselor Republicii Bulgaria”, se mai arată în raport, tot fără a fi menţionate „forţele globale”. Principalul „generator de instabilitate, politică, economică şi riscuri asimetrice şi ameninţări pentru Bulgaria” sunt procesele de criză care au continuat, tradiţional este menţionat Orientul Apropiat, dar şi Balcanii şi Coreea de Nord.
Bulgaria, preferată de luptătorii Statului Islamic
Bulgaria, coridor pentru teroriștii radicali
Raportul Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria mai scrie că ameninţarea teroristă pentru Europa provine de la Statul Islamic şi de la intensificarea campaniei de propagandă a organizaţiei pe internet şi pe reţelele de socializare, îndreptată către simpatizanţii grupării din străinătate, în vederea radicalizării acestora. Mai mare este riscul pentru statele vestice – participante directe cu forţe militare în coaliţia internaţională pentru lupta cu Statul Islamic, se arată în raport. Având în vedere înfrângerile militare ale Statului Islamic, gruparea rivală Al Qaeda încearcă să atragă, potrivit raportului, o parte dintre militanţi şi adepţi de partea sa. O ameninţare reală sunt şi jihadiştii care se întorc în statele europene, precum şi persoanele ce s-au autoradicalizat și care găsesc în teroare un mijloc de negare şi luptă cu modul de viaţă şi sistem de valori european, mai scrie raportul menționând și că ameninţarea pentru Bulgaria vine din pătrunderea sau trecerea unor elemente radicale pe teritoriul țării, precum şi din cauza intervenţiei unor grupări teroriste organizate în acest trafic către Europa.
Aceste aprecieri se datorează și creșterii semnificative a numărului de voluntari ISIS din statele balcanice, mai ales din Republica Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina. Maa-media internațională a relatat sute de cazuri de voluntari ISIS care au folosit teritoriul bulgar pentru tranzitul către zonele controlate de organizația teroristă.
Risc scăzut de crize majore în Balcani
În partea ceva mai detaliată a raportului Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria privind ameninţările regionale, prognoza pentru Balcanii de Vest este că, pe termen mediu, temerea de crize majore cu un caracter etnic sau religios este mică, însă eventuala apariţie a acestora poate avea serioase consecinţe negative pentru stabilitate şi securitate, atât în plan regional, cât şi pentru Bulgaria.
Pentru Ucraina, ofiţerii de informații cred că, odată cu contradicţiile continue între diferitele interese interne şi externe, se creează premise pentru transformarea crizei ucrainiene într-un nou conflict îngheţat pe teritoriul european. Conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic rămân, potrivit raportului, o sursă constantă de tensiune, care conţine potenţial de risc pe linia securităţii, iar statele afectate de ele continuă să fie un câmp de confruntare pentru diferitele interese geopolitice. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 27, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Garda-Națională-a-Ucrainei, antrenată-de-Jandarmeria-Română. Unitățile Gărzii au participat la majoritatea etapelor războiului din Donbass
Instructori din România vor ajuta la pregătirea la standarde europene a unităților montane ale Garzii Naționale din Ucraina, anunță de serviciul de presă al Gărzii Naționale din fosta țară sovietică, citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS. Aceste pregătiri var avea loc în cadrul proiectului „Asistență tehnică pentru dezvoltarea Gărzii Naționale a Ucrainei”, se mai arată în comunicat.
„Există deja confirmarea oficială a numirii unui angajat al Jandarmeriei din România în calitate de consilier al comandantului Gărzii Naționale din Ucraina. Acesta va trece la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu începând cu 2 mai”, precizează comunicatul.
Vizită strategică
O delegaţie a Jandarmeriei României, invitată de generalul-locotinent Mykola Balan, adjunct al Comandantului Gărzii Naţionale din Ucraina, efectuează în perioada 23-28 aprilie 2018 o vizită de lucru la Centrul de Pregătire pentru Subofiţeri de la Zolokiv al Gărzii Naţionale din Ucraina, relatează BucPress. Sursa citată menționează că scopul vizitei militarilor români este de a analiza aspectele concrete ale cooperării bilaterale cu structura de pregătire din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei, vizând dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre structurile cu atribuţii în domeniul pregătirii personalului din cadrul celor două instituţii similare din Ucraina, respectiv din România.
După cum informează SuceavaNews, această activitate îşi propune să contribuie la diversificarea portofoliului schimburilor de experienţă dintre cele două instituţii, dată fiind participarea, până în prezent, a 43 de cadre ucrainene la cursuri, antrenamente, ateliere de lucru şi schimburi de experienţă, derulate la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi din Fălticeni, în cadrul proiectului „Sprijin pentru Dezvoltarea Gărzii Naţionale din Ucraina”.
Fără mobilizare masivă
La rândul său, într-un interviu acordat redacției „BBC News Ucraina”, ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, a dat asigurări că la etapa actuală în Ucraina nu există necesitatea anunțării unui nou val de mobilizare în armată, relatează mass-media din Ucraina.
„Am învățat cum să evaluăm riscurile în timpul mobilizării. Dar, subliniez că la etapa actuală nu există necesitatea unui nou val de mobilizare”, a spus ministrul. Potrivit lui, în armată s-au înrolat un număr mare de rezerviști care au experiență de luptă. „Ei au fost deja repartizați în unități militare”, a explicat el. De asemenea, ministrul a spus că operațiunea antiteroristă se va încheia la 30 aprilie, iar lupta împotriva Federației Ruse va avea un nou format. Stepan Poltorak a menționat că anual pentru întreținerea unui militar ucrainean statul cheltuiește 12 mii $.
Costuri ridicate
„Întreținerea unui soldat american costă 510 mii $ pe an, în Marea Britanie – 250 mii de lire sterline, Germania – 220 mii $, Polonia – 100 mii $, Rusia – 83 mii $, Lituania – aproximativ 80 mii $, Albania – 20 mii $. Nu poți face cu 12 mii mai mult decât poți face cu 510 mii”, spune Poltorak.
Potrivit clasamentului, întocmit de Global Fire Power (o revistă online de specialitate) în fiecare an și dat publicității în luna martie, Forțele Armate din Ucraina se plasează pe locul 8 în topul celor mai puternice armate din Europa. Pentru această evaluare au fost luate în calcul personalul militar, capabilitățile militare aeriene, terestre și navale, dar și elemente specifice ale puterii naționale precum resursele naturale, financiare, logistice sau poziția geografică. Conform topului Global Fire Power, Statele Unite rămân pe primul loc în topul celor mai puternice armate ale lumii, urmate de Rusia şi China. Rusia dispune de cele mai puternice trupe terestre şi are o superioritate în ceea ce priveşte numărul de tancuri. Liderul topului este armata americană, care dispune de cel mai mare buget din lume, iar pe locul trei se află armata chineză. Printre primele zece cele mai puternice armate mai intră India, Franţa, Marea Britanie, Japonia, Turcia, Germania şi Egipt. Ucraina se clasează pe locul 30, într-un clasament în care au fost incluse 133 de state. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 25, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Piranha V va deveni principalul blindat usor al armatei romane
Primele 36 de transportoare blindate Piranha 5 produse în colaborare cu americanii de la General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH vor intra în dotarea Armatei Române până la finalul anului, 31 fiind aduse de pe linia de asamblare din Elveţia, iar cinci fiind asamblate la Uzina Mecanică Bucureşti. Toate celelalte transportoare, până la 227 prevăzute a fi achiziţionate, vor fi produse la Uzina Mecanică Bucureşti, relatează mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Potrivit MapN român, transportorul blindat pentru trupe 8×8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române.
Tehnica actuală, depășită
Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice. ”Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc”, precizează MApN.
Piranha 5 este un blindat de 30 de tone, care poate transporta 3 membri ai echipajului şi 8 soldaţi. Are un motor cu o putere de aproape 600 de cai, o autonomie de peste 500 de km şi o viteză de 100 de km/h.
Piranha 5, preferată și de alte state NATO
Spania şi Danemarca au ales şi ele platforma construită de General Dynamics. În 2017, danezii au comandat peste 300 de Piranha 5. Au plătit pentru un blindat peste 2 milioane de dolari. La rîndul lor, spaniolii au comandat un prim loc de 348 de blindate parte a unui preces de înlocuire a 1.200 de vehicule. Ca armament, Piranha 5 are o plajă largă de opţiuni de la mitralieră de 12,7 milimetri, la lansatore de grenade sau rachete antitanc.
Surse militare NATO au mai precizat că și alte state membre ale sunt interesate de acest sistem de armament, precum Bulgaria, Albania, Polonia, ori de dezvoltarea unor sissteme similare de către propriile industrii de apărare în parteneriat cu General Dynamics.
Memorandum strategic
Programul de înzestrare cu blindate se face în urma unui memorandum semnat cu General Dynamics pentru producerea de transportoare blindate 8X8 Piranha la Uzina Mecanică Bucureşti. ”Memorandumul de înţelegere şi Acordul de cooperare semnate între compania subordonată ministerului Economiei, Romarm – filiala UMB şi General Dynamics European Land Systems stipulează cooperarea pentru producerea şi livrarea de transportoare auto blindate Piranha 5, în diverse configuraţii, conform cu necesităţile de dotare ale armatei României”, a arătat anterior Ministerul Economiei. Înţelegerea între părţile semnatare se va derula în două faze. În prima fază, UMB va subcontracta de la GDELS asamblarea şi fabricarea locală de componente pentru Piranha 5.
”Sub această formă de cooperare va fi livrată prima comandă de vehicule blindate, dintr-un total estimat la 227 de transportoare. Uzina Mecanică Bucureşti va propune iar General Dynamics va selecta până la 25 angajaţi pentru formare la unităţile sale, conform cerinţelor companiei americane”, se mai arată în comunicat.
Conform datelor deţinute de Ministerul Finanţelor, în 2016, Uzina Mecanică Bucureşti a avut o cifră de afaceri netă de 5,1 milioane de lei şi pierderi de 4,9 milioane de lei adică peste un million de euro. Nu numai anul trecut a fost unul greu pentru UMB. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri netă de 7,9 milioane lei, cu pierderi de aproape 7,4 milioane lei lei. Cât despre personal, UMB figurează cu numai 268 angajaţi, în 2016.
Bucureștiul visează relansarea industriei de armament
„Este o zi foarte importantă pentru MApN, pentru Guvernul României. Astăzi reuşim să semnăm un contract cu o importanţă majoră nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci mai ales pentru industria de apărare românească. Aşa cum Guvernul României s-a angajat, iată un contract extrem de important care de altminteri duce la înzestrarea Armatei, întoarce în industria românească de apărare o sumă consistentă, care va putea duce la relansarea unei întreprinderi de tradiţie din domeniul industriei de Apărare – şi mă refer la Uzina Mecanică Bucureşti”, a afirmat atunci ministrului Apărării, Mihai Fifor.
Acuzații din partea opoziției parlamentare: Piranha V nu este amfibiu
Potrivit celor de la USR, „din informatiile facute publice de catre reprezentantii partii romane care au negociat achizitia acestor transportoare rezulta ca acestea nu vor fi amfibii. Asistam astfel la o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul ca relieful Romaniei are multe cursuri de apa si diferite zone de relief. Transportoarele blindate fara flotabilitate sunt folosite si de alte tari din NATO, dar acestea detin unitati de poduri mobile care asigura suportul acestora, Romania nu”, scrie Hotnews.ro.
In acest context, USR considera ca este important ca MApN sa clarifice „care au fost argumentele de ordin militar si economic care au condus la luarea deciziei de renuntare la conditia flotabilitatii pentru circa jumatate din totalul numarului de transportoare blindat, precum si cadrul institutional si data la care a fost luata decizia.”
Aceeași sursă media preciza, in luna noiembrie 2017, despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020.Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman mai este implicat intr-un parteneriat cu nemtii de la Rheinmetall care ar urma sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat printr-o firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.
Moștenire grea
Transportorul blindat pentru trupe 8×8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române. Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice.
Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc, susține MApN.
Guvernul României a adoptat, pe 29 noiembrie anul trecut, hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape a programului de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.
Memorandumul din octombrie prevede două faze pentru Piranha
În octombrie 2017, documentele semnate de Ministerul Economiei și General Dynamics European Land Systems (GDELS) profilau liniile directoare ale” unui parteneriat strategic sustenabil, româno-american, în beneficiul industriei naționale de apărare și al obiectivelor de înzestrare ale armatei române”, afirma ministrul Economiei, Gheorghe Șimon. Potrivit acesuia, fabricarea în comun a vehiculului blindat Piranha V va fi un impuls excepțional pentru relansarea și retehnologizarea producției, dar și pentru perfecționarea angajaților Uzinei Mecanice București (UMB).
Romarm – filiala UMB și General Dynamics European Land Systems vor coopera pentru producerea și livrarea de transportoare auto blindate Piranha V, în diverse configurații, conform cu necesitățile de dotare ale armatei României. Înțelegerile între părțile semnatare se vor derula în două faze. În prima fază UMB va subcontracta de la GDELS asamblarea și fabricarea locală de componente pentru Piranha V. Sub această formă de cooperare va fi livrată prima comandă de vehicule blindate, dintr-un total estimat la 227 de transportoare.
Uzina Mecanică București va propune iar General Dynamics va selecta până la 25 angajați pentru formare la unitățile sale, conform cerințelor companiei americane. Salariații UMB se vor școli la producătorul elvețian de transportoare blindate GDELS- Mowag, care aparține Diviziei de Transportoare Auto GDELS, o unitate de business a General Dynamics Corporation. De asemenea, General Dynamics va asigura retehnologizarea halei de producție, pregătirea și integrarea liniei de asamblare a UMB.
În a doua fază, GDELS va constitui o societate română cu răspundere limitată (GDELS ROM SRL) care va iniția formarea unei societăți mixte române, împreună cu UMB. Acest joint venture ar urma să execute a doua comandă, în calitate de contractant principal. (M.B./M.I.)
