de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.
Amenințări și provocări
Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.
Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.
Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.
„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.
Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.
Agenda 2030
Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.
De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.
Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.
NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Vladimir Putin, summit de tatonare cu omologul american Biden
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că extinderea NATO spre Est reprezintă pentru Rusia o „linie roşie”. Declarațiile au fost făcute înaintea summitului Putin-Biden de săptămâna viitoare la Geneva.
„Să ne imaginăm că Ucraina devine membră a NATO. Timpul de zbor al rachetelor Alianţei de la Harkov, să zicem, sau din Dnepropetrovsk până în partea centrală a Rusiei, la Moscova, se va reduce la 7-10 minute. Este sau nu o linie roşie pentru noi?”, a declarat Putin în interviul acordat la 9 iunie moderatorului emisiunii „Moscova.Kremlin.Putin”, Pavel Zarubin.
Nu este pentru prima dată când Putin trage o linie roşie pentru NATO, de cele mai multe ori ignorată de occcidentali.
Avertismente publice
În interviul despre Ucraina acordat Rossia-1, Putin a declarat că extinderea NATO spre Est şi apropierea infrastructurii sale de frontierele Rusiei „are o importanţă practică” pentru Moscova.
După aderarea unor ţări din Europa de Est la Alianţă, SUA au convenit cu România şi Polonia cu privire la instalarea pe teritoriile lor a unor lansatoare de rachete ca parte a dispozitivului de apărare antirachetă, iar acestea pot fi utilizate nu numai în scopuri defensive, a afirmat Vladimir Putin. El susţine că rachetele ce ar putea fi lansate din România sau Polonia ar putea ajunge în centrul Rusiei în 15 minute.
Paralele din Războiul Rece
Desfăşurarea unor rachete sovietice în Cuba nu a fost acceptată de SUA, încercări de acest gen au fost întreprinse de Uniunea Sovietică în timpul crizei rachetelor cubaneze, a amintit Putin, afirmând că o cauză a îngrijorărilor SUA de la acea vreme a fost că timpul de zbor al unei rachete din Cuba până în centrul industrial al SUA, inclusiv Washington, este de 15 minute.
„Pentru ca acest interval de zbor să fie redus la 7-10 minute, ar trebui ca noi să ne instalăm rachetele la graniţa de sud a Canadei sau la graniţa de nord a Mexicului. Credeţi că aceasta va fi sau nu atunci o linie roşie pentru SUA?”, a mai spus preşedintele rus.
Statele Unite sprijină integritatea teritorială a Ucrainei
Războiul sondajelor
Putin a adăugat că cel puţin 50% dintre ucraineni nu vor ca ţara lor să adere la NATO. „Aceştia sunt oameni deştepţi. Vorbesc fără nici o ironie. Nu pentru că alţii sunt proşti, ci pentru că ei înţeleg că nu vor să fie în prima linie, nu vor să fie monedă de schimb şi carne de tun”, a continuat şeful statului rus, fără să precizeze sursa datelor citate.
Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat în aprilie a.c. de agenţia de presă Interfax-Ukraina, 64% dintre ucraineni susţin aderarea Ucrainei la NATO: 43% se pronunţă pentru aderare fără echivoc, iar alţi 21% mai degrabă susţin decât nu susţin. Circa 7% mai degrabă nu susţin integrarea Ucrainei în Alianţă, 12% nu susţin deloc, în timp ce 12% nu au o opinie clară în aceasta privinţă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat la 7 iunie publicaţiei Axios că dacă NATO doreşte cu adevărat ca Ucraina să adere la Alianţă, statele sale membre trebuie să abordeze această problemă imediat, deoarece ţara sa este „în pericol”.
Autoritățile de la Kiev au condamnat intenția lui Putin de a trage o linie roşie pentru NATO referitoare la aderarea sa blocul militar. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 22, 2020 | Alte regiuni, Info Militar, Jurnal de Front, Știri, UE
Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare
Exerciţiul militar de mare amploare Arctic Lock, la care urmau să participe 20.000 de soldaţi din 13 ţări în primăvara viitoare în Finlanda, a fost anulat din cauza pandemiei, a anunţat Ministerul Apărării de la Helsinki, citat de mass-media regională, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Exerciţiile internaţionale sunt importante, dar în această situaţie este încă mai important să păstrăm controlul asupra coronavirusului’, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, într-un comunicat de presă.
La Arctic Lock, ce urma să aibă loc între mai şi iunie 2021, erau aşteptaţi observatori din partea NATO şi a Uniunii Europene.
Tensiuni militare
Întrucât restricţiile legate de pandemie au făcut imposibilă desfăşurarea sa, Comitetul de politică externă şi de securitate al Finlandei a decis să-l înlocuiască cu un exerciţiu la scară naţională cu 15.000 de participanţi.
Arctic Lock urma să fie ultimul dintr-o serie de exerciţii militare de mare amploare în regiunea Balticii, reflectând tensiunile în creştere între numeroase state occidentale şi Rusia.
În 2017, în Suedia s-a desfăşurat exerciţiul militar Aurora-17, cel mai important din ţară din ultimii peste 20 de ani. El urma să continue în 2020 cu mobilizarea a 25.000 de soldaţi, dar a fost anulat tot din cauza pandemiei.
Defender 2020, învind de pandemie
În acelaşi timp, operaţiunea americană Defender 2020, vizată să fie cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa de la sfârşitul Războiului Rece, a trebuit să fie redusă în amploare.
Chiar dacă pandemia a antrenat o reducere a exerciţiilor militare, acestea au continuat totuşi, determinând Rusia să lanseze propriile exerciţii deasupra Balticii.
La rândul său, Finlanda – a cărei frontieră de 1.340 km cu Rusia este cea mai lungă a Uniunii Europene cu acest vecin – are în vedere să organizeze un exerciţiu militar internaţional mai târziu în cursul deceniului, a indicat Ministerul Apărării din statul baltic.
Finlanda şi Suedia nu sunt membre în NATO, dar în ultimii ani şi-au intensificat cooperarea cu Alianţa şi fac parte din Parteneriatul pentru Pace. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase
Ucraina nu recunoaşte Kosovo şi respectă pe deplin integritatea teritorială a Serbiei, a declarat marţi, la Belgrad, preşedintele Petro Poroşenko, relatează agenția Tanjug, preluată de mass-media internațională. „Nu am recunoscut Kosovo şi poziţia noastră este că o soluţie la această problemă ar trebui căutată prin compromis, ţinându-se cont de interesele Serbiei”, a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Crimeea, obiectiv pentru Kiev
Kievul îşi menţine de asemenea poziţia privind independenţa Ucrainei şi respectarea integrităţii sale teritoriale, incluzând Crimeea, a spus el. „Noi, la Kiev, depunem toate eforturile pentru a reînnoi suveranitatea teritorială a ţării şi ne bazăm pe sprijinul Serbiei în ceea ce priveşte instituirea unei misiuni de menţinere a păcii sub supravegherea ONU”, a menţionat el. Serbia şi Ucraina sunt ţări foarte apropiate, iar aderarea la Uniunea Europeană este un alt obiectiv care le leagă, a subliniat liderul de la Kiev.
Fără vize
Totodată, miniştrii de externe sârb şi ucrainean, Ivica Dacic şi Pavlo Klimkin, au semnat marţi la Belgrad un acord interguvernamental privind amendamentele la un acord de eliminare a vizelor pentru cetăţenii ucraineni. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor celor două ţări. În acest context, cetăţenii Ucrainei vor putea călători fără viză în Serbia precum şi să se afle pe teritoriul acestei ţări timp de 90 de zile.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a anunţat despre extinderea acordului privind regimul fără de vize cu Serbia, prin care cetățenii Ucrainei vor putea rămâne în această țară timp de 90 de zile fără eliberarea unei vize. „Am extins acordul privind regimul fără de vize cu Serbia. Aceasta le va permite cetăţenilor noştri să călătorească în această ţară fără viză timp de 90 de zile. Acordul relevant a fost semnat la Belgrad în timpul vizitei mele oficiale în Serbia”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
Relație complicată
Belgrad este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Federației Ruse, beneficiind de diferite forme de asistență militară și financiară din partea Kremlinului. Această relație a fost consolidată și de participarea masivă a voluntarilor din Serbia la acțiunile armate ale separatiștilor pro-ruși din Donbass, cu sprijinul aparent al autorităților de la Belgrad, care nu au luat nicio măsură juridică împotriva acestora. Obiectivul comun al integrării europene a făcut ca Belgrad-ul și Kiev-ul să treacă peste neînțelegerile grave și să mimeze normalizarea relațiilor bilaterale dintre cele două state. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Ucraina
Israel, țintă a ofensivei diplomatice ucrainene
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, s-a întâlnit marți, la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cu care a discutat despre relațiile bilaterale dintre cele două state, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată a mai precizat că cele părți au convenit ca premierul Benjamin Netanyahu să efectueze o deplasare oficială la Kiev, la invitația omologului său ucrainean. Anterior, Netanyahu a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, ducând la apariția unor zvonuri privind posibila implicare a Israelului în procesul de negocieri privind pacea în Donbass și statul viitor al regiunii.
Interese multiple
În cadrul vizite, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, a avut loc un dialog cu Patriarhul Ierusalimului Teofil III, unde oficialul ucrainean a pledat pentru susținerea efortului inițiat de autoritățile de la Kiev de obținere a tomos-ului de autocefalie (independență) a unei Bisericii ortodoxe ucrainene, separată de jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Interesele economice comune au fost reliefate în marja lucrărilor Comisiei comune israeliano-ucrainene pentru cooperare economică și comerț, cele două părți fiind pregătite să semneze noi documente care să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mass-media ucraineană precizează că în 2015 între Ucraina și Israel au început negocierile pentru elaborarea si semnarea Acordului de Liber Schimb. În luna martie 2018 primul-ministrul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a declarat că părțile au convenit asupra semnării acestui acord.
Ministrul de Externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, în ofensivă diplomatică în Israel
Arme israeliene pentru Donbass
Surse oficiale de la Kiev au declarat, pentru agenția KARADENIZ PRESS, că Ucraina este interesată de achiziționarea de sisteme de armament israeliene pentru armata fostei republici sovietice. Sursele citate a mai declarat că Ucraina este interesată de achiziționarea de nave militare de luptă din Israel pentru înzestrarea flotei militare ucrainene din Marea Azov, Marea Neagră și fluviul Dunărea.
Partea ucraineană ar mai dori și achiziționarea de sisteme ușoare și grele de armament de artilerie și infanterie, inclusiv pentru folosirea lor în Donbass, în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass.
Concomitent, partea ucraineană este interesată de lansarea unor parteneriate cu firme israeliene pentru modernizarea echipamentului armatei și aviației ucrainene. Oameni de afaceri din Israel s-au arătat interesați de aceste contracte, estimate la peste 5 miliarde de USD.
Război PR Kiev-Moscova în Israel
Importanta comunitate de cetățeni israelieni originari din Ucraina reprezintă de 4 ani scena unui război dur de imagine între Moscova și Kiev pentru simpatia și sprijinul lor. Acuzațiile frecvente de antisemitism la adresa Kiev-ului și a autorităților din epoca post-Yanukovici, lansate în majoritate de mass-media pro-rusă din Israel și nu numai, au dus la slăbirea evidentă a simpatiei de care Ucraina se bucura în Israel după evenimentele din 2014.
Pentru schimbarea acestei percepții, autoritățile de la Kiev au lansat mai multe proiecte de PR menite să prezinte varianta lor asupra evenimentelor din Ucraina, mai ales a războiului din Donbass. Inaugurarea filmului Cyborgs: eroii nu mor niciodată de către ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Pavlo Klimkin, în timpul vizitei de lucru în statul Israel, face parte din această strategie.
Cyborgs, cronica unui război uitat
Filmul „Cyborgs”, care este inspirat de soarta apărătorilor aeroportului Donetsk, nu ne vorbește despre război, ci despre pacea pe care națiunea ucraineană dorește să o construiască și de care să se bucure ” a declarat Klimkin.
Filmul regizorului ucrainean Ahtam Seitablayev se bazează pe evenimentele bătăliei pentru aeroportul din Donetsk și povestește istoria Ucrainei moderne, consideră sursa citată.
„Acest film trebuie să fie văzut de toată lumea pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, de aceea sunt extrem de fericit că am participat la organizarea acestui eveniment la Ierusalim. Adevărul trebuie să fie cunoscut!” a remarcat și Oleg Vyshniakov, consul onorific a statului Israel în regiunea vestică a Ucrainei.
Acest eveniment a fost aspru criticat de o parte din liderii mediilor rusolingve din Israel, fără însă a avea loc incidentele violente care au fost anunțate de activiștii pro-ruși. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Operațiune criticată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.
Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina
Sejur spaniol
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.
Lista morții
Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.
60 în închisori
“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)
