Fortele speciale ruse iau cu asalt mai multe republici caucaziene

Fortele speciale ruse iau cu asalt mai multe republici caucaziene

Nu mai putin de 49 rebeli au fost ucisi de catre armata rusa in cadrul unei operatiuni „de mare amploare” efectuata in mai multe regiuni din Caucazul de Nord, unde se afla republici instabile ca Ingusetia si Daghestan, vecine cu Cecenia, a anuntat duminica Comitetul national rus de lupta impotriva terorismului (NAK), potrivit RIA Novosti. Operatiunea s-a desfasurat in mai multe republici din aceasta regiune instabila musulmana si a condus la eliminarea unei serii de sefi „odiosi” ai gherilei si de sustinatori ai acestora, a anuntat Comitetul national rus de lupta impotriva terorismului (NAK). „Actiunea coordonata a permis sa se puna capat activitatilor mai multor sefi odiosi de banda, unor membri ai bandelor si complicilor acestora, afectand in mod substantial sistemul in cadrul caruia opereaza banditii”, se arata in comunicatul NAK, citat de catre agentia Interfax. Trupe federale si locale au participat la aceste raiduri „de mare amploare si masive”, a precizat NAK. in total, 90 de baze rebele au fost distruse. NAK nu a precizat, totusi, nici data si nici durata operatiunii. Operatiunea anuntata duminica de Comitetul antiterorist rus intervine dupa criticile recente ale presedintelui rus Vladimir Putin, care in cadrul unei vizite efectuate vineri in Caucazul de Nord, a acuzat autoritatile locale ca nu au reusit sa preia in totalitate controlul in regiune dupa cele doua razboaie din Cecenia. Regiunea Caucazului rus, ce regrupeaza republici instabile precum Ingusetia, Daghestan se confrunta in ultimii ani cu o intensificare a violentelor, rebeliunea islamista, ale carei radacini provin din cele doua razboaie care au devastat Cecenia in anii 1990 si la inceputul anilor 2000, aratandu-se din ce in ce mai activa. Atacurile sau exploziile frecvente vizeaza in special fortele de ordine si responsabilii din aparatul de stat.

Share our work
Chisinaul insista asupra retragerii trupelor ruse de pe teritoriul sau

Chisinaul insista asupra retragerii trupelor ruse de pe teritoriul sau

Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat sambata ca pozitia Chisinaului ramane neschimbata in privinta stationarii trupelor ruse pe teritoriul acestei tari. „Trupele ruse din stanga Nistrului trebuie retrase neconditionat, cat mai urgent, intr-un mod organizat si definitiv. Aceasta se refera, in primul rand, la depozitele de la Colbasna, care prezinta pericol pentru securitatea populatiei din regiune si trupele care asigura paza acestor depozite”, a declarat Eugen Caporv in cadrul unui interviu pentru Europa Libera.

Discutii intensificate

Totodata, Eugen Carpov a declarat ca au fost intreprinse toate actiunile necesare vizavi de partea rusa in cazul informatiilor care au aparut prin intermediul mass media la subiecte care vizeaza securitatea Republicii Moldova. „in primul rand, au fost utilizate canalele diplomatice pentru comunicare. Pe de alta parte, au avut loc si intalniri cu reprezentanti ai Ministerului Apararii din Federatia Rusa. Ca urmare a discutiilor pe care le-au purtat oficialii din Ministerul Apararii, personal ministrul Vitalie Marinuta, au fost gasite puncte de compromis si conlucrare pe viitor pe asemenea probleme. Personal, am fost informat ca, in continuare, toate miscarile care tin de transportarea unor automobile, unor utilaje necesare pentru unitatile militare ale Federatiei Ruse din stanga Nistrului, vor fi coordonate in prealabil cu autoritatile moldovenesti”, a explicat Eugen Carpov. Referindu-se la dosarul scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana, oficialul a precizat ca decizia CEDO e una importanta pentru Chisinau. “Verdictul pe care l-a emis Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pune la punct niste adevaruri. Acum, atat pentru societatea din dreapta Nistrului, cat si pentru cea din stanga Nistrului, trebuie sa fie clar care au fost realitatile din anii 1994-1996, atunci cand s-au intamplat evenimentele cu consecinte foarte negative, care nu s-au depasit nici pana astazi, in raport cu scolile moldovenesti din regiune”, a adaugat Carpov.

Share our work
Diplomatia rusa, iritata in privinta deciziei CEDO privind predarea limbii romane in scolile din Transnistria

Diplomatia rusa, iritata in privinta deciziei CEDO privind predarea limbii romane in scolile din Transnistria

Hotararea recenta data de CEDO in privinda scolilor cu predare in limba romana din Transnistria a starnit iritarea Moscovei care o considera injusta. Diplomatia rusa si-a exprimat sambata nedumerirea legata de decizia CEDO in dosarul scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana a Republicii Moldova pronuntata ieri, 19 octombrie si o califica drept tendentioasa. Conform MAE rus, Curtea a ignorat argumentele partii ruse, cel mai convingator fiind participarea activa a Rusiei la solutionarea problemei in cauza exclusiv in calitate de mediator in formatul recunoscut de comunitatea internationala. Ideea expusa in decizia Curtii potrivit careia Federatia Rusa ar avea controlul efectiv asupra regiunii transnistrene este una politica, este de parere Ministerul rus de Externe. „Remarcam cu ingrijorare ca decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazul „Catan si altii contra Republicii Moldova si Rusiei” nu corespunde intereselor celor care incearca sa solutioneze conflictul transnistrean”, se spune in comunicat.

Rusia analizeaza hotararea

Scopurile declarate ca ar proteja drepturile omului, in dosarul scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, arata dubios din punctul de vedere juridic, iar verdictul Curtii – rupt de realitate. Potrivit sursei, organele competente vor examina hotararea Curtii si ulterior se vor pronunta in acest sens. CEDO s-a pronuntat vineri in dosarul scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Marea Camera a CEDO a decis ca Federatia Rusa a violat dreptului la Educatie in regiunea transnistreana. Curtea acorda cu titlu de prejudicii morale reclamantilor un 1.020.000 de euro si 50.000 cu titlu de costuri de reprezentare.

Share our work
Un opozant anti-Putin a disparut din Biroul inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati de la Kiev

Un opozant anti-Putin a disparut din Biroul inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati de la Kiev

Un opozant anti-Putin cautat in Rusia in cadrul unei anchete pentru „pregatirea organizarii unor tulburari in masa” a fost rapit de la Biroul inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR) din Kiev. Anuntul a fost facut sambata de un deputat din cadrul opozitiei ruse. Comitetul rus de ancheta a anuntat cu o zi inainte ca a emis un aviz de cautare pe numele lui Leonid Razvozjaev, asistentul deputatului Ilia Ponomarev, din cadrul Partidului Rusia Dreapta (centru-stanga). „Razvozjaev a fost rapit de la Biroul inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati din Kiev”, a declarat Ponomarev pentru agentia Interfax. „Colegii nostri de la Kiev ne-au informat in legatura cu rapirea lui Razvozjaev”, a adaugat parlamentarul rus. Politia din Kiev a anuntat ca nu dispune de nicio informatie in legatura cu acest subiect, potrivit Interfax Ukraina. insa potrivit miscarii politice ucrainene „Lupta” (stanga), Leonid Razvozjaev a venit in Ucraina pentru a cere azil politic, iar atunci cand a iesit din sediul UNHCR „colaboratori ai acestei instante au auzit tipete de ajutor”, a declarat o sursa din cadrul „Lupta” citata de Interfax. „Ulterior, nimeni nu l-a vazut si nu l-a auzit pe Leonid”, a adaugat miscarea. Ponomarev a anuntat, pe de alta parte, ca nu mai reuseste sa isi contacteze asistentul. Ancheta in cadrul careia este cautat Razvozjaev il vizeaza si pe Serghei Udaltov, liderul Frontului de Stanga si unul dintre liderii miscarii care contesta puterea lui Vladimir Putin in Rusia. Un alt opozant rus, Konstantin Lebedev, un apropiat al lui Udaltov, a fost inculpat joi pentru „pregatirea organizarii de tulburari in masa” si a fost plasat in detentie provizorie in acest dosar. Comitetul de ancheta si-a intemeiat acuzatiile pe un documentar difuzat de catre televiziunea nationala, favorabila puterii, NTV, marti seara, care afirma, in baza unor imagini inregistrate cu camera ascunsa si avand o origine neprecizata, ca opozantul prevedea sa rastoarne Guvernul prin forta.

Share our work
CEDO se pronunta impotriva separatistilor de la Tiraspol intr-o cauza ce priveste grafia latina in scoli

CEDO se pronunta impotriva separatistilor de la Tiraspol intr-o cauza ce priveste grafia latina in scoli

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronuntat vineri in cauza Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatia Rusa in favoarea celor care doresc sa studieze in sccoli cu grafie latina in regiunea separatista transnistreana. Hotararea Curtii este una definitiva. Curtea a apreciat ca reclamantilor, un numar de 170 de persoane – elevi (si parinti ai acestora) care studiaza la scolile cu grafie latina din regiunea transnistreana a Republicii Moldova –, li s-a incalcat dreptul la educatie, respectiv dreptul de a asigura copiilor educatie conform propriilor convingeri filozofice, prin actiunile de presiune si intimidare ale autoritatilor transnistrene. Aceste actiuni au culminat in 2004 cu inchiderea celor opt scoli cu grafie latina, care au fost nevoite sa functioneze, ulterior, in conditii dificile si in spatii improprii, neadecvate desfasurarii procesului de instruire. Instanta europeana a apreciat ca reclamantii, parinti si copii, s-au gasit in situatia ingrata de a alege intre, pe de o parte, un invatamant secundar care nu este recunoscut in vreun alt stat si care utilizeaza metode invechite si, pe de alta parte, a depune eforturi, inclusiv fizice, exorbitante pentru a avea acces la o forma de educatie a statului lor, pe care o sustin. Decizia CEDO readuce in atentia publica situatia problematica a scolilor cu grafie latina din regiunea transnistreana, in conditiile in care in rastimpul scurs de la evenimentele din 2004 nu au fost consemnate ameliorari semnificative. De altfel, recunoscand gravitatea situatiei, Consiliul UE a impus in august 2004, cu referire directa la „conceperea si punerea in practica a campaniei de intimidare si inchidere a scolilor cu grafie latina din regiunea Transnistria din Republica Moldova”, sanctiuni la adresa unor oficiali ai regimului de la Tiraspol (prin PC 622/2004/PESC). Aceste sanctiuni au fost prelungite in septembrie 2012, pentru o noua perioada de 12 luni.

MAE spera intr-o revenire

 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) isi exprima speranta ca hotararea Curtii Europene va contribui la revenirea la normalitate a functionarii scolilor cu scriere latina din regiunea transnistreana. Cauza priveste plangerea pe care 170 de cetateni ai Republicii Moldova, elevi ai  scolilor din Ribnita, Tighina si Grigoriopol si parintii acestora, au introdus-o pe rolul Curtii la data de 25 octombrie 2004 si prin care acestia au invocat incalcarea articolului 2 al Protocolului nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul la educatie, a articolului 8 din Conventie, care protejeaza viata privata si de familie, si a articolului 14 din Conventie, care interzice discriminarea. La data de 9 iunie 2009, a avut loc o prima audiere publica in cauza, in urma careia, la data de 15 iunie 2010, Camera de sapte judecatori a declarat cauza partial admisibila. La data de 14 decembrie 2010, Camera pe rolul careia a fost repartizata cauza s-a desesizat in favoarea Marii Camere. O a doua audiere publica a avut loc in fata Marii Camere la data de  25 ianuarie 2012. Prin hotararea sa din 19 octombrie 2012, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reiterand contextul istoric descris in hotararea Ilascu si altii impotriva Republicii Moldova si Federatia Rusa, a constatat, cu majoritate  (saisprezece voturi pentru si unul impotriva), incalcarea articolului 2 din Protocolul nr. 1. Totodata, Curtea a hotarat, cu unanimitate, ca Republica Moldova nu a violat articolul 2 din Protocolul nr.1 la Conventie. Raportat la invocarea de catre reclamanti a incalcarii articolelor 8 si 14 din Conventie, Curtea nu a mai considerat necesara o analiza separata a acestor articole, rationamentul fiind absorbit in examinarea articolului 2 din Protocolul 1 la Conventie.

Share our work
Republica Moldova: Rusia introduce armament in Transnistria fara stirea Chisinaului

Republica Moldova: Rusia introduce armament in Transnistria fara stirea Chisinaului

In cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Libera, ministrul Apararii de peste Prut, Vitalie Marinuta a declarat ca Rusia trimite echipamente militare peste Nistru, fara a informa in prealabil Chisinaul. Printre acestea se-numara camioane, lansatoare de grenade si pusti cu luneta – echipamente ce nu se inscriu in cadrul unei misiuni de pacificare. „Cred ca se interpreteaza gresit ca eu am spus ca se inarmeaza regiunea transnistreana. Nu. Eu am spus ca se desfasoara actiuni de inarmare a contingentului rus in regiunea transnistreana, nu numai cu automobile, dar si cu alte tipuri de armament, care nu sunt specifice dupa parerea mea unor operatiuni de mentinere a pacii in conditiile Republicii Moldova. Fiindca noi avem peste 21 de ani de stabilitate, daca nu punem incidentul de la 1 ianuarie curent, si nu cred ca armament greu de infanterie ar trebui sa fie introdus in zona de securitate. Cel mai grav este ca aceste schimbari se fac fara macar a instiinta Republica Moldova, asa cum prevad acordurile anterioare”, a spus ministrul Apararii. Totodata, Marinuta accentueaza ca in ultimul timp in cadrul aplicatiilor care se desfasoara de catre fortele de mentinere a pacii tot mai mult se insista, atat din partea transnistreana, cat si de partea rusa, ca in aceste scenarii sa se includa unele elemente de atac de pe apa, folosind barcile cu motor. in septembrie, Rusia a adus in Transnistria 20 de camioane noi de tip Ural. Moscova a motivat ca este vorba despre modernizarea echipamentului militar pentru fortele de mentinere a pacii dislocate in Transnistria.

Share our work