de Madalin Necsutu | ian. 9, 2013 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, România, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Amplasarea scutului antiracheta american in mai multe zone ale lumii, inclusiv in Europa, determina reactii din ce in ce mai virulente din partea Moscovei pe aceasta tema. Schimbarea de optica la nivelul Casei Albe, in ceea ce priveste reorientarea concentrarii interesului masiv al SUA pentru zona Asia-Pacific, creeaza insomnii la Kremlin, dar si in China. Cele doua tari isi vad pus in pericol glacisul strategic si sunt decise sa actioneze in consecinta. Rusia si China discuta in aceste zile la Beijing intensificarea cooperarii in domeniul apararii antiracheta ca raspuns la planurile SUA de amplasarea a unor elemente ale scutului antiracheta in mai multe puncte strategice de pe glob, a declarat miercuri seful Consiliului de Securitate Nikolai Patrusev. „Suntem ingrijorati de planurile SUA de a construi un sistem defensiv de rachete, inclusiv in zona Asia-Pacific”, a declarat Patrusev in cadrul celei de a opta runda a consultarilor sino-ruse in domeniul securitatii strategice. „Partenerii nostri chinezi impartasesc ingrijorarile noastre si am convenit sa ne coordonam actiunile in acest sens”, a adaugat acesta. El a mai precizat ca acest lucru ar ajuta ambele tari sa dezvolte o abordare „constructiva” in privinta apararii antiracheta. Moscova si Beijingul monitorizeaza atent miscarile SUA legate de desfasurarea apararii antiracheta in zona sudica a Marii Chinei care vine sa completeze planurile SUA din Europa. Washingtonul si Tokyo au cazut de acord in luna septembrie a anului trecut asupra construirii unui radar de tip X-Band de ultima generatie in sudul Japoniei in scopul de a adaugarii acestuia la cel de tip AN/TPY-2 din zona de nord a prefecturii Aomori. Unele rapoarte sugereaza ca Agentia de Aparare Antiracheta a SUA si Comandamentul Pacificului iau in considerare un al treilea radar undeva in zona de sud-est a Asiei, posibil in zona Filipine. Washingtonul planuieste de asemenea sa extinda gruparea navelor care patruleaza in apele internationale din aceasta regiune echipate cu sistemul Aegis. Moscova si Beijingul au obiectii in ceea ce priveste initiativa SUA referitoare la apararea antiracheta, argumentand ca Washingtonul inrautateste mediul de securitate global si regional, in special in zona proceselor militare de nonproliferare, in detrimentul inhibitorilor nucleari ai Rusiei si Chinei. Cele doua tari tin regulat consultari bilaterale privind chestiuni strategice inca din 2005. In aceasta strategie Rusia si China ar putea coopta si Iranul in urma unor discutii din trecut ce au avut loc la Teheran.
Zanganit de arme in Orientul Mijlociu
Nemultumirile crescute ale Rusiei si Chinei vin pe fondul deciziei luate in cadrul NATO de a amplasa mai multe baterii de rachete Patriot in zona sudica a Turciei la granita cu Siria. Acest lucru a fost solicitat de catre autoritatile de la Ankara iar SUA, Germania si Olanda au fost tarile care au raspuns pozitiv la aceasta cerere. Totodata, planurile SUA convenite cu Turcia privind amplasarea unui radar de tip TPY-2 la Malatya, in districtul Kurecik (sud-est), in valoare de 150-200 de milioane de dolari americani, nu sunt deloc pe placul acestor tari. Astfel, NATO si SUA vor castiga un atu din punct de vedere strategic asupra zonei Orientului Mijlociu. Pana la finele acestei luni, doua baterii de rachete Patriot germane destinate Turciei au fost imbarcate inca de marti pe nava ”Suecia Seaways”, care a parasit portul Lubeck-Travemunde (nord-estul Germaniei). Trei sute de de camioane pentru transportul rachetelor şi 130 de containere sunt aşteptate in portul turc Iskenderun la 21 ianuarie, menţioneaza un comunicat oficial difuzat in Germania. De asemenea, 1.200 de militari reprezentând trei naţiuni, Germania, Olanda şi SUA, vor fi deplasaţi in sudul Turciei pentru a deservi respectivele baterii de rachete. Pe langa aceasta desfasurare de rachete in flancul sudic-estic al NATO din Turcia, Rusia si China au si alte motive de ingrijorare. Reinnoirea mandatului lui Barack Obama la Casa Alba a adus cu sine si o noua abordare strategica a intereselor SUA in zona Asia-Pacific. Noua politica va pune accentul pe combaterea terorismului, mentinerea capacitatilor de descurajare nucleara, apararea teritoriului SUA si respingerea agresiunilor unui potential adversar. Strategia urmareste, intre altele, „orientarea spre regiunea Asia-Pacific”, prin intarirea prezentei militare in aceasta regiune, si o scadere a efectivelor militare din Europa. Evident, aceasta strategie nu poate multumi Moscova si Beijing care isi vad amenintate zonele de interes strategic din proximitate. „Interesele economice si de securitate ale SUA sunt intrisec legate de evolutia zonei care se intinde din Pacificul de Vest și Asia de Est inspre Oceanul Indian si Asia de Sud, creandu-se astfel un amestec de provocari in plina evolutie si de oportunitati. Potrivit acestora, in timp ce armata SUA va continua sa contribuie la securitatea globala, ne vom rebalansa atentia catre regiunea Asia-Pacific.Relatia noastra cu aliatii asiatici si partenerii-cheie sunt critice pentru viitoare stabilitate si prosperitate a zonei. Ne vom intari actualele aliante care asigura o baza vitala pentru securitatea zonei Asia-Pacific”, se precizeaza in noua doctrina militara a SUA.
Trei noi statii radar in Rusia
Dar Rusia nu se limiteaza doar la cauta aliante pentru combaterea strategiei americane, ci dezvolta in paralel si capacitati pentru un scut antiracheta propriu. Fortele armate ruse au anuntat in urma cu doar cateva zile ca vor demara in 2013 constructia a trei noi statii radar din clasa Voronej in trei regiuni ale sale – in Siberia de Est, la Krasnoiarsk, in Republica Altai, din sudul Siberiei, si in regiunea Orenburg, din centrul tarii, a anuntat colonelul Aleksei Zolotuhin, de la Fortele Spatiale ale Rusiei, citat de RIA Novosti. La randul sau, adjunctul ministrului Apararii, general-colonelul Oleg Ostapenko, a anuntat luna trecuta ca au fost facute studiile de fezabilitate pentru construirea noilor radare, a caror constructie va incepe conform programului. Ministerul rus de Externe a confirmat ca armata rusa nu va mai inchiria statia radar Gabala din Azerbaidjan. Contractul de inchiriere, semnat in 2002, a expirat la 24 decembrie 2012. Rolul acestui radar antiracheta in sistemul de aparare al Rusiei va fi preluat de noul sistem radar ce va avea baza la Armavir, in Krasnodar, sudul Rusiei. Radarul de la Gabala era oferit de rusi Statelor Unite pentru a nu construi scutul antiracheta in Europa Moscova a propus Statelor Unite, in 2007, folosirea statiei radar de la Gabala, din Azerbaidjan, precum si a celei de la Armavir, din regiunea Krasnadar din Rusia, pentru ca Washingtonul – aflat atunci sub administratia republicana a presedintelui George W. Bush – sa renunte la instalarea rachetelor americane in Polonia si a statiei radar in Cehia.
Lupta pentru bazele din Asia Centrala
Micile republici din zona Asiei Centrale sunt si ele motiv de disputa intre SUA si Rusia. Bazele militare din aceste zone sunt puncte fierbinti pe care cele doua state si le disputa in prezent. In luna septembrie a anului trecut, Moscova a acceptat sa stearga datorii de aproape 500 milioane de dolari pentru Kirgizstanul, in schimbul unor acorduri cu Biskek in domeniile militar si energetic. In toamna lui 2011, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. De aceeasi baza militara aeriana de la Manas sunt interesati si americani. Fostul sef al Pentagonului, Leon Panetta, a zburat anul trecut la Biskek pentru a incerca sa convinga autoritatile kirgize sa prelungeasca acordul de utilizare a acestei baze care expira in 2014. Baza de la Manas este punct strategic pentru SUA in scopul sustinerii razboiul din Afganistan. De asemenea, patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. In prezent, Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Asadar, dezvoltarile din anii urmatori se anunta foarte conmplicate pentru relatia dintre Casa Alba si Kremlin. Numai ca in aceasta noua situatie va intra si China care isi simte amenintate tot mai mult interesele strategice. Ramane de vazut cum vor muta in continuare aceste tari si daca se va intra efectiv intr-o noua cursa a inarmarilor de tipul celei din timpul Razboiul Rece. In ecuatia europeana a scutului antiracheta american se strecoara si Romania care va instala trei baterii de rachete de tip SM-3 iar acest lucru nu convine deloc Rusiei care isi vede amenintate interesele in zona Marii Negre.
de Vitalie Goncearov | ian. 9, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Volumul gazului rusesc care va tranzita Rusia in 2013 nu va fi mai mic decat cel de anul trecut, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Energiei, Carbunelui si al Industriei, Eduard Stavitski, in cadrul unei intalniri a cabinetului de ministri de la Kiev. „Tranzitul nu va fi mai mic in comparatie cu 2012”, a declarat oficialul ucrainean, citat de agentia Ukrinform. In acelasi timp, acesta nu a specificat care a fost volumul tranzitat in 2012. „O balanta precisa a anului anterior va fi gata inainte de 25 ianuarie”, a adaugat acesta. Potrivit lui, punerea in functiune a gazoductelor Nord si South Stream, care vor transporta gaze ocolind Ucraina, nu va afecta nivelul de tranzit pe teritoriul Ucrainei, deoarece nu sunt inca operationale. Cabinetul de ministri va analiza saptamana viitoare rezultatele muncii privind circumstantele semnarii unui acord referitor la construirea unui terminal de gaz lichefiat, a mai declarat Stavitski.
de Vitalie Goncearov | ian. 8, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul Kievului si al intregii Rusii-Ucraine, Filaret, a declarat marti in cadrul unui interviu televizat de postul ucrainean Canal 5 ca Ucraina nu ar trebui sa adere la Uniunea Vamala, condusa de Rusia. Declaratiile vin dupa ce recent presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici a declarat ca o serie de reguli din cadrul Uniunii Vamale ar putea fi introduse in legislatia ucraineana. „Nu suntem impotriva Uniunii Vamale… nu pentru ca suntem impotriva Rusiei, aceasta fiind o tara-sora. Dar Uniunea Vamala inseamana impingerea Ucraine catre un nou imperiu. Nu vrem sa mergem inspre noul imperiu. Am trait sub imperiu si stim care au fost rezultatele, efectele acestuia. Asa ca suntem impotriva Uniunii Vamale, dar nu impotriva rusiei, nu impotriva schimburilor comerciale”, a declarat Filaret. Acesta a facut declaratii similare si in toamna anului trecut. „Scopul vizitelor frecvente a capului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, in Ucraina este crearea unui singur stat Rusia – Ucraina – Belarus – Moldova unite sub denumirea si sloganul „Lumea Rusa”, a declarat atunci liderul schismaticilor–autocefalisti ucraineni Filaret intr-un interviu pentru portalul de stiri „Glavcom”. Filaret afirmat atunci ca ucrainienii nu se pot lasa asa de usor indusi in eroare de scopurile nobile care se ascund in spatele acestui plan care pentru Ucraina nu prezinta niciun avantaj.“Kirill nu ascunde nazuintele sale. El poate vorbi oricat doreste despre <<lumea rusa>>, despre faptul ca este o idee buna. Dar noi stim deja cu totii ce consecinte a avut acest <<bine>> asupra Ucrainei”, a conchis Filaret. Cu toate acestea, analistii internationali opineaza ca aceasta problema va fi discutat si mai intens pe parcursul acestui an. In anul 2013 Federatia Rusa va aborda si mai insistent problema aderarii Ucrainei la Uniunea Vamala, a opinat directorul executiv al Centru de cercetari politice aplicate „Penta”, Oleksandr Leonov, citat de Radio Ucraina International. Acesta si-a argumentat declarat pe baza rezultatelor Summit-ului „Uniunea Europeana-Federatia Rusa” desfasurat recent la Moscova. La acest summit, UE si Rusia n-au adoptat nici o hotarare privind anularea sau imbunatatirea conditiilor „celui de-al treilea protocol energetic” pentru Federatia Rusa.
In defensiva pentru pastrarea identitatii statale
In acelasi interviu, Filaret a opinat ca Patriarhia Kievului si a Intregii Rusii-Ucraine sustine ideea unei singure limbi pe teritoriul acestei tari – ucraineana. „Biserica noastra a luat o pozitie: suntem avocatii limbii de stat ucrainene. Din cauza faptului ca nu am avut ca limba de stat pe cea ucraineana pret de trei secolo, noi am pierdut foarte mult”, a mai spus patriarhul ucrainean. El a mai explicat si de ce biserica ucraineana nu a sustinut „legea limbilor” ce reglementeaza statutul limbilor regionale in Ucraina adoptat recent. „Daca fundatiile sunt distruse, astfel in circumstantele actuale statul nu va rezista. Statul-casa pe care il construim s-ar putea prabusi. Pentru a mentine „casa” in picioare, atunci cand vor incepe miscarile impotriva statului ucrainean, vom fi in defensiva. Nu numai in aparere pentru statul nostru, dar si pentru biserica Ucrainei”, a subliniat acesta. Autocefalia reprezinta conducerea de sine statatoare a unei biserici ortodoxe naţionale. in cazul Ucrainei, schismaticii autocefalisti nu recunosc autoritatea patriarhului Kirill al Rusiei.
de Razvan Iorga | ian. 8, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Compania energetica ucrainean de stat Naftogaz a platit marti factura catre Gazprom corespunzatoare livrarilor de gaz pentru luna decembrie a lui 2012, informeaza agentia de presa Ukrinform. „In data de 4 ianuarie 2013, Naftogaz a transferat suma de 618 milioane de dolari americani catre Gazprom pentru gazele importate in decembrie 2012”, se arata intr-un comunicat de presa al companiei ucrainene. Pretul gazului importat de cel de-al patrulea semestru din 2012 a fost de circa 430 de dolari pentru mia de metri cubi. In baza unui acord dintre Naftogaz si Gazprom din 21 aprilie 2010, pretul gazului rusesc importat de catre Ucraina a fost redus cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. In primavara lui 2010, presedintii Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev si respectiv Viktor Ianukovici, au discutat, la Kiev, despre fuziunea Naftogaz cu gigantul energetic Gazprom, anunta Kremlinul. Acest lucru nu s-a materializat pana in prezent, dar Rusia continua sa preseze Ucraina pentru a renunta la aspiratiile catre UE si de a se alatura Uniunii Vamale in schimbul unui pret mai mic pentru gazele livrate.
de Razvan Iorga | ian. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile guvernamentale georgiene au decis rechemarea ambasadorilor din 18 state, relateaza televiziunea publica din Georgia. Acestia vor fi inlocuiti de alti colegi din centrala de la Tbilisi. Printre acestea se numara ambasadori din tari precum, Cehia, Marea Britanie, Belgia, Luxemburg, Ungaria, precum si pe seful misiunii de pe langa Consiliul Europei si Uniunea Europeana. Toti acestia vor fi rechemati pe parcursul anului 2013. „Am fost informat ca un numar de ambasador vor fi rechemati. Nu am scris nicio scrisoare de demisie, dar din cate cunosc ordinul de rechemare al acestor ambasadori va fi facut public foarte curand. Nu este nimic special sau surprinzator in faptul ca noul guvern doresc sa isi numeasca cadrele apropiate in posturi diplomatice inalte, dar nu sunt de acord cu anumite acuzatii potrivit carora eu nu sunt ghidat de interesele tarii mele, ci de unele partizane. Este absurd”, a declarat ambasadorul Georgiei la Uniunea Europeana, Salome Samadashvili, citat de sursa mentionata. In replica, presedintele Comisiei Parlamentare pentru Integrare Euroapeana a Georgiei, Victor Dolidze, a declarat ca acesti ambasadori care rechemarea acestor ambasadori nu are la baza ratiuni politice. „Ma indoiesc ca exista alte motive. Pentru mine este un subiect foarte delicat pentru ca am fost ambasador, iar mulți dintre aceștia sunt foști colegi de ai mei. Cu toate acestea, daca sunt interese politice, acesta ar fi un lucru rau. Le-am trimis scrisori prin care le-am cerut sa fie atenți la mai multe circumstanțe din perioada pre-electorala, insa din pacate unii dintre aceștia nu au luat in considerare toate recomandarile”, a replica Dolidze. Noul premier georgian, miliardarul prorus Bidzina Ivanisvili a fost acuzat in repetate randuri de o apropiere foarte stransa de cercurile Kremlinului, cele care i-au si permis de altfel sa-si construiasca imperiul financiar. Acesta a declarat ca printre primele masuri pe care le va lua se afla normalizarea relatiei cu Rusia, deteriorata grav din conflictul armat dintre cele doua tari din vara anului 2008.
de Razvan Iorga | ian. 7, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Președintele rus Vladimir Putin în compania omogului sau kirgiz, Almazbek Atambaiev
Gigantul energic rus Gazprom isi continua campania de achizitii in sectorul energetic a tarilor din zona Asiei Centrale. Compania rusa urmeaza sa cumpere compania nationala de gaze a Kirgizstanului. Aceasta mica tara de numai 5,5 milioane locuitori se confrunta cu o puternica criza financiara iar liderii spera ca aceasta cedare va redresa economia tarii. Zeci de mii de locuitori din capitala kirgiza Biskek au fost nevoiti sa suporte temperaturi de pana la minus 20 de grade Celsius in aceasta iarna, din cauza livrarilor intermitente de gaze din furnizorul principal al tarii, Kazahstan, ca urmare a facturilor neplatite, scriu agentiile internationale, citate de Karadeniz Press. Daca in primul trimestru al anului Gazprom devine proprietarul Kirgizgas, nu vor mai exista intreruperi ale livrarilor de gaze”, a declarat presedintele Almazbek Atambaiev intr-o conferinta de presa. „in calitate de cetatean si presedinte, nu sunt atasat de Kirgizgas. Tot ce vreau este livrari de gaze neintrerupte si la un pret rezonabil pentru orasele noastre”, a completat acesta, In prezent, Kazahstanul livreaza Kirgizstanului 50.000 de metri cubi de gaze naturale pe ora la un pret de 224 dolari pe mia de metri cubi. Uzbekistanul livreaza 8.700 de metri cubi regiunii de sud a Kirgizstanului, la un pret de 290 dolari pe mia de metri cubi.
Concesii militare pentru datorii
Rusia, care opereaza o baza militara in Kirgizstan, la fel ca Statele Unite, doreste sa-si intareasca influenta economica in fosta republica sovietica de 5,5 milioane de locuitori. In schimbul detinerii pachetului intreg de actiuni la compania kirgiza, Gazprom a acceptat si sa investeasca 500 milioane de dolari in modernizarea infrastructurii de gaze naturale a statului si in lucrari de explorare pentru a descoperi zacaminte de gaze chiar in Kirgizstan, a mai spus Atambaiev. In luna septembrie, Moscova a acceptat sa stearga datorii de aproape 500 milioane de dolari din partea Kirgizstanului, in schimbul unor acorduri cu Biskek in domeniul militar si cel al energiei. in octombrie, Atambaiev a participat la ceremonia de inaugurare a lucrarilor prin care compania rusa de stat RusHydro va construi patru centrale electrice pana in 2016. resa locala a relatat, citand oficiali din guvern, ca Kirgizstan ar urma sa vanda compania nationala de gaze in schimbul sumei simbolice de un dolar pentru a-si asigura implicarea unui investitori puternic in sectorul energetic. „Nu stiu de unde le-a venit aceasta cifra de un dolar”, a afirmat Atambaiev. „Gazprom va trebui sa plateasca mai mult, pentru ca Kirgizgas datoreaza doar Kazahstanului 40 milioane de dolari”, a conchis acesta.
Amplasarea scutului antiracheta american in mai multe zone ale lumii, inclusiv in Europa, determina reactii din ce in ce mai virulente din partea Moscovei pe aceasta tema. Schimbarea de optica la nivelul Casei Albe, in ceea ce priveste reorientarea concentrarii interesului masiv al SUA pentru zona Asia-Pacific, creeaza insomnii la Kremlin, dar si in China. Cele doua tari isi vad pus in pericol glacisul strategic si sunt decise sa actioneze in consecinta. Rusia si China discuta in aceste zile la Beijing intensificarea cooperarii in domeniul apararii antiracheta ca raspuns la planurile SUA de amplasarea a unor elemente ale scutului antiracheta in mai multe puncte strategice de pe glob, a declarat miercuri seful Consiliului de Securitate Nikolai Patrusev. „Suntem ingrijorati de planurile SUA de a construi un sistem defensiv de rachete, inclusiv in zona Asia-Pacific”, a declarat Patrusev in cadrul celei de a opta runda a consultarilor sino-ruse in domeniul securitatii strategice. „Partenerii nostri chinezi impartasesc ingrijorarile noastre si am convenit sa ne coordonam actiunile in acest sens”, a adaugat acesta. El a mai precizat ca acest lucru ar ajuta ambele tari sa dezvolte o abordare „constructiva” in privinta apararii antiracheta. Moscova si Beijingul monitorizeaza atent miscarile SUA legate de desfasurarea apararii antiracheta in zona sudica a Marii Chinei care vine sa completeze planurile SUA din Europa. Washingtonul si Tokyo au cazut de acord in luna septembrie a anului trecut asupra construirii unui radar de tip X-Band de ultima generatie in sudul Japoniei in scopul de a adaugarii acestuia la cel de tip AN/TPY-2 din zona de nord a prefecturii Aomori. Unele rapoarte sugereaza ca Agentia de Aparare Antiracheta a SUA si Comandamentul Pacificului iau in considerare un al treilea radar undeva in zona de sud-est a Asiei, posibil in zona Filipine. Washingtonul planuieste de asemenea sa extinda gruparea navelor care patruleaza in apele internationale din aceasta regiune echipate cu sistemul Aegis. Moscova si Beijingul au obiectii in ceea ce priveste initiativa SUA referitoare la apararea antiracheta, argumentand ca Washingtonul inrautateste mediul de securitate global si regional, in special in zona proceselor militare de nonproliferare, in detrimentul inhibitorilor nucleari ai Rusiei si Chinei. Cele doua tari tin regulat consultari bilaterale privind chestiuni strategice inca din 2005. In aceasta strategie Rusia si China ar putea coopta si Iranul in urma unor discutii din trecut ce au avut loc la Teheran.