de Razvan Iorga | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Poate cea mai importanta tema despre care vor discuta vineri presedintele Traian Basescu si omologul sau de peste Prut, Nicolae Timofti este securitatea energetica si proiectele la care Bucurestiul si Chisinaul lucreaza in prezent, a declarat consilier prezidential Iulian Chifu in cadrului unui interviu pentru moldova.org. „Desigur temele legate de securitatea energetica sunt in prim planul agendei, alaturi de investitii, ajutor financiar pentru constructie institutionala si reforma juridica. Pana la sfarsitul acestui an asteptam ca interconectarea retelelor de gaze sa se poata face prin incheierea proiectului de subtraversare a raului Prut, dar si interconectarea retelelor de curent electric e necesara, pentru posibilitatea de a transmite o cantitate mai importanta de curent electric decat acum”, a precizat oficialul de la Cotroceni. El a mai spus ca Romania este un sustinator constant a Republicii Moldova si in temele mari de securitate, dar si in afirmarea suveranitatii, independentei politice reale si a integritatii teritoriale. In ceea ce priveste dosarul conflictului transnistrean, Romania sustine Chisinaul in efortul sau de a determina retragerea trupelor ruse si a armamentelor din regiunea separatista nistreana, punerea in practica a principiului consimtamantului statului gazda consemnat in cadrul fundamentelor de constituire a OSCE si acceptat de catre Federatia Rusa in cadrul declaratiei finale a summitului OSCE de la Istanbul, din 1999, alaturi de acceptarea procesului de retragere a trupelor. „Romania sustine, deopotriva schimbarea naturii asa numitelor „forte de pacificare” din zona de securitate din forte militare in componenta civila real multinationala”, a adaugat acesta. Legat de reformele pe care R. Moldova trebuie sa le implementeze, in special cea in justitie, Chifu a declarat ca este nevoie ca factorii politici sa nu se amestece pentru a asigura independenta acestei puteri in stat.
Apel la unitate in AIE
In ceea ce priveste conflictul iscat in cadrul AIE, consilier prezidential este de parere ca astfel de subiecte nu ar trebui sa afecteze unitatea acestui bloc politic esential pentru traseul european al Chisinaului. „Trebuie insa ca toate personalitatile componente, dar si partidele componente sa fie constiente de faptul ca pentru efortul pe care-l fac astazi in drumul european, fiecare are un rol relevant si unic, sa realizeze ca toate se completeaza in optiuni, sustinere publica si actiune”, a mai spus acesta. El a mai spus ca rivalitatile personale trebuie depasite pentru ca toti actorii politici de peste Prut sa poata conlucra in interesul cetateanului de rand. „E avantajul unei coalitii care poate lucra cu optiuni pe nuante politice, dar care are un tel si obiectiv unic, foarte important, care e mult mai important pentru cetatenii Republicii Moldova decat rivalitati, orgolii sau frustrari ale unui membru sau altul din coalitie”, a mai spus acesta.
de Isac Mihai | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Mistral, simbol al colaborarii militare ruso-franceze
Decizia de a cumpăra din Franţa navele de tip „Mistral” este una ridicolă şi care a adus daune „imense” statului rus, a declarat vicepreşedintele Comisiei Industriei de Armament a guvernului rus, Ivan Harcenco, în cadrul şedinţelor de lucru a Ligii susţinerii întreprinderilor din apărare, care au loc la Moscova. Contractul în valoare de1,2 miliarde euro pentru construcţia a două nave amfibii de asalt franceze de tip „Mistral” pentru Flota rusă a fost semnat în iunie 2011. Prima nava va intra în componenţa flotei ruseşti în 2014. Contractul pentru construcţia a încă două nave „Mistral” în Rusia trebuia să fie semnat mai târziu.
„Noi am discutat cât de ridicolă a fost acea decizie. Aceasta a fost iniţiativa lui Anatol Serdiucov (fostul ministru al apărării din Rusia). Aceasta nu este singura pagubă pe care el a adus-o statului şi industriei de apărare”, – a adăugat Harcenco.
Decizie amanata
El a confirmat că decizia de a construi sau nu alte două nave de acest tip a fost amânată până în 2016. „Referitor la prima şi a doua navă… cheltuielile de acum sunt atât de mari că noi vom pierde mai mult dacă vom renunţa să finalizăm construcţiile”, – a spus Harcenco. El a ţinut să sublinieze că primele două nave trebuie construite până la capăt, iar eficienţa lor trebuie verificata. „Aceasta este o mare problemă ”, a adăugat vicepreşedintele comisiei.
Afacerea Mistral, aruncata in aer de razboaiele politice de la Kremlin
Reamintim ca anterior, autoritatile franceze si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilitatea ca prin plecarea lui Anatol Serdiucov din funcţia de ministru al apărării din Federaţia Rusă, acordul de achiziţionare a navelor de asalt amfibiu „Mistral” s-ar putea să nu fie respectat de partea rusă.
„Achiziţionarea primelor două nave a fost decizia lui Putin”, a declarat expertul militar al Centrului de analiză a strategiilor şi tehnologiilor, Constantin Machienco. Prima tranşă de bani a fost transferată cu intarziere, iar achiziţionarea ulterioară a două nave „Mistral” ar putea să nu aibă loc. „Rusia doreşte nave „Mistral” deoarece este o navă bună pe care ea nu este în stare să o construiască. Iar acum Rusia vrea transferul tehnologiilor de construcţii pentru achiziţionarea următoarelor nave. De aceea acordul ar putea să pice”, – este de părere expertul.
Un motiv al demisiei lui Serdiucov, este că acesta nu ţinea cont de interesele producătorilor de armament autohtoni, cumpărând armament de peste hotare. Mai mult ca atât el începuse să implementeze un şir de reforme şi voia să treacă la armată profesionistă. Pe lângă versiunile oficiale ale demisiei lui Serdiucov mai este un motiv, personal. Serdiucov şi-a înşelat soţia, care este fiica lui Victor Zubcov, un apropiat de al lui Putin. Zubcov a ocupat pentru mult timp funcţia de prim-viceprim-ministru al lui Putin, şi cea de preşedinte al consililui director al Gazprom.
Franta continua inarmarea Rusiei la Marea Neagra
Parisul a continuat sa ajute la inarmarea Rusiei si la transferul de tehnologie catre Moscova, in ciuda faptului ca Franta este membra a NATO. Dupa achizitionarea de nave militare Mistral, contractorii francezi sunt gata sa propuna Moscovei si alte tehnologii de lupta de ultima ora. Exceptie de la acest nou targ franco-rus fac rachetele balistice, mijloacele de lupta radioelectronica, codurile NATO si sistemele automatizate de comanda si control. Analistii internationali considera ca o parte dintre navele Mistral vor fi utilizate in Marea Neagra intr-o incercare de reinoire a flotei ruse din aceasta zona si pentru a castiga noi parghii de putere. Anterior, oficiali francezi precizau ca negocierile dintre Moscova si Paris privind incheierea contractului constructiei celui de-al treilea si al patrulea Mistral se deruleaza cu succes. Astfel, santierele navale rusesti trebuia sa construiasca corpurile celei de-a treia si a patra nava Mistral pentru care Rusia va cheltui 2,5 miliarde euro. Participarea Corporatiei Unite de Constructii Navale din Rusia va ajunge la 70-80% in comparatie cu aportul ei de 30-40% la constructia primelor doua portelicoptere de tipul Mistral.
Franta va livra Rusiei primele doua portelicoptere in 2014 si 2015. La sfarsitul anului trecut compania franceza de stat de constructii navale DCNS a primit din partea Rusiei un avans in valoare de 1,2 miliarde euro si incepe constructia primului portelicopter pentru Rusia. Un alt expert militar, Igor Korotcenko, a mentionat ca Franta este principalul partener al Rusiei in domeniul colaborarii militaro-tehnic: „In ultimii ani, intre Moscova si Paris s-au legat relatii de parteneriat strategic in acest domeniu. Franta prezinta interes pentru Rusia, in primul rand ca furnizor de tehnologii militare noi, avand in vedere fabricarea lor pe viitor in Rusia. Noi primim tehnologii franceze in domeniul echipamentelor de vedere nocturna care se folosesc, printre altele, la tancurile T-90. La randul lor, ele sunt livrate clientilor straini. Componentele franceze de avionica sunt folosite la avioanele de vanatoare Su-30 si sunt livrate in cadrul contractelor de export clientilor din strainatate. Exista perspective bune privind cooperarea dintre Rusia si Franta in domeniul dotarii digitale a echipamentului pentru infanteristi Felin”.
Scut franco-rusesc
Dar colaborarea dintre cele doua tari ar putea fi extinsa. In vara anului 2011, ministrul francez de externe Alain Juppe afirma la la reuniunea Clubului Valdai de la Moscova ca Franta vrea sa asocieze Rusia in constructia unui scut european antiracheta, in special pentru a contracara influenta Statelor Unite in Europa, si in particular in zona Marii Negre. „Ne-am exprimat foarte clar la summitul de la Lisabona, din luna noiembrie, spunand ca vrem ca acest sistem de aparare antiracheta sa asocieze Statele Unite, Europa, NATO si Rusia. Franta impartaseste un numar dintre indoielile Rusiei privind amplasarea acestui sistem, in special vointa de a pastra capacitatea noastra suverana de disuasiune nucleara, care nu trebuie afectata de apararea antiracheta. Rusia si Franta au, in aceasta privinta, abordari comune ”, a spus Juppe. „Acum este vorba de negociere pentru amplasarea acestui sistem. Nu este simplu. Discutiile dintre americani si rusi sunt dificile, stim bine. Dar obiectivul nostru este sa asociem Rusia la acest demes”, a precizat oficialul francez subliniind inca o data ca sistemul nu este orientat impotriva Rusiei. Lucrarile pe formarea comuna a unui scut antiracheta european au inceput in noiembrie la summitul Rusia-NATO de la Lisabona.
Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia
Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO. Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.
Nave, blindate, elicoptere si simulatoare
Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro). Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Mistral pe scurt
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.
de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Comisia Europeana, ingrijorata de un nou razboi ruso-ucrainean al gazelor
Comisia Europeană speră ca daunele cerute de Gazprom Ucrainei să nu afecteze livrările de gaze către Europa, informează UNIAN, facând trimitere la declaraţiile reprezentantului Comisiei Europene, Marlene Holzner. „Sperăm că neînţelegerile dintre Rusia şi Ucraina, apărute în urma daunelor cerute de către concernul rus Gazprom părţii ucrainene, să nu afecteze livrările de gaze către statele din Europa în această perioadă”, a spus Holzner în timpul briefingului de luni, de la Bruxelles.
Declarațiile oficialului european au fost făcute pe fundalul unor zvonuri apărute în presa străină, care a relatat despre izbucnirea unui posibil război al gazelor între Rusia şi Ucraina, după ce Gazprom-ul a solicitat Naftohazului daune în valoarea de şapte miliarde de dolari pentru gazul neachiziţionat de către Ucraina, dar prevăzut în contract.
Fara comentarii
Ucraina a avertizat de mai multe ori Rusia că va reduce drastic importurile de gaze ruseşti, de la 52 de miliarde mc la 27 de miliarde mc de gaze naturale, din cauza preţului prea mare pentru acestea. Moscova şi Kievul negociază de aproape doi ani şi jumătate să ajungă la un compromis în privinţa preţului gazelor naturale.
Totodată, Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, a declarant că Uniunea Europeană nu va face comentarii pe marginea noii dispute în domeniul gazelor dintre Kiev şi Moscova. „Comisia Europeană nu are niciun comentariu cu privire la acest aspect. Aşteptăm ca ambele părţi să asigure continuitatea aprovizionării cu gaze naturale a UE”, a mai subliniat Holzner.
Independenta energetica
În următorii cinci ani, Ucraina ar putea să-şi asigure consumul de gaze din propriile rezerve. Declarații în acest sens au fost făcute recent de ministrul Energeticii şi Industriei Cărbunelui din Ucraina, Eduard Stavițki, relateaza mass-media ucraineana.
La 24 ianuarie, în Davos, a fost semnat un acord între compania britanică Shell și compania ucraineană Nadra Yuzovska cu privire la extragerea gazului de șist în regiunile Harkov și Donețk.
„În prezent putem prognoza, potrivit scenariului optimist al companiei Shell, extragere de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an, iar conform celui pesimist – cel puțin șapte-opt miliarde de metri cubi pe an (…) Dacă vom realiza scenariul optimist, vom soluționa problema deficitului existent în țara noastră, ba chiar vom avea și un surplus”, a declarat Stavițki.
Pe fundalul negocierilor prelungite și ineficiente cu Rusia privind reducerea prețurilor la gaz, Ucraina crește extragerea zăcămintelor din propriile rezerve, care în prezent se ridică la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an, în special, pe seama gazelor alternative.
Rusia scoate datoare Ucraina pentru gaze neconsumate de 7 miliarde de dolari
Compania energetica rusa Gazprom a trimis Ucrainei o factura in valoare de miliarde de dolari pentru gazele contractate, dar neconsumate in 2012, a declarat anterior un purtator de cuvant al companiei ucrainene Naftogaz, Elena Iurieva. “Exista o astfel de factura”, a spus Iureva, adaugand ca Ucraina a platit pentru 24,9 miliarde de metri cubi de gaze consumate anul trecut. Iureva a precizat ca Naftogaz Ukraina considera ca si-a indeplinit toate obligatiile financiare catre Gazprom pentru 2012. “Am platit la timp pentru toate gazele naturale livrate de Gazprom”, a spus ea. Rusia si Ucraina se afla in disputa in privinta livrarilor de gaze inca de cand cele doua state au semnat un contract in 2009. Contractul stipuleaza ca Ucraina trebuie sa plateasca minim 33,3 miliarde de metri cubi de gaze. Contractul prevede corelarea pretului gazelor cu cel al petrolului, care a crescut puternic din 2009, majorand semnificativ facturile suportate de Ucraina. Autoritatile de la Kiev sustin ca acest contract este nedrept si au insistat atat pentru reducerea pretului, cat si al volumului de gaze importate. Fostul premier ucrainean Iulia Timosenko ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru depasirea atributiilor in semnarea acestui contract. Anul trecut in luna decembrie, Gazprom anunta ca intentioneaza sa-si majoreze livrarile in 2013 in tarile europene pana la 152 miliarde de metri cubi de gaze, la un pret mediu de 370 dolari pentru 1.000 de metri cubi.
Facturi platite la zi
In urma cu circa saptamani, Naftogaz anunta ca a platitfactura catre Gazprom corespunzatoare livrarilor de gaz pentru luna decembrie a lui 2012. „In data de 4 ianuarie 2013, Naftogaz a transferat suma de 618 milioane de dolari americani catre Gazprom pentru gazele importate in decembrie 2012”, se arata intr-un comunicat de presa al companiei ucrainene. Pretul gazului importat de cel de-al patrulea semestru din 2012 a fost de circa 430 de dolari pentru mia de metri cubi. In baza unui acord dintre Naftogaz si Gazprom din 21 aprilie 2010, pretul gazului rusesc importat de catre Ucraina a fost redus cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. In primavara lui 2010, presedintii Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev si respectiv Viktor Ianukovici, au discutat, la Kiev, despre fuziunea Naftogaz cu gigantul energetic Gazprom, anunta Kremlinul.
de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
„Amazoana” diplomatiei transnistrene, Nina Stanski, debarca la Chisinau
Liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi așa-numitul ministru transnistrean de externe, Nina Ştanski, vor întreprinde întreprind o vizită la Chişinău, in data de 29 ianaurie 2013, pentru a discuta perspectivele dezvoltării dialogului bilateral în anul 2013, precum şi o serie de probleme socio-economice existente în relaţiile dintre regiunea transnistreană şi Republica Moldova. Un alt aspect important ce va fi discutat la întâlnirea care se va desfăşura la Ambasada Ucrainei de la Chişinău este organizarea întâlnirii dintre preşedintele Transnistriei, Evgheni Şevciuk, şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. Această întâlnire urmează să aibă loc în oraşul ucrainean Lvov, în timpul viitoarei runde de negocieri în format „5+2″, programată în a doua jumătate a lunii februarie. Reuniunea de la Lvov este planificată la inițiativa Ucrainei, țară care deține președinția OSCE în anul 2013 și care are drept obiectiv soluționarea conflictelor înghețate din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach.
Poate cea mai importanta tema despre care vor discuta vineri presedintele Traian Basescu si omologul sau de peste Prut, Nicolae Timofti este securitatea energetica si proiectele la care Bucurestiul si Chisinaul lucreaza in prezent, a declarat consilier prezidential Iulian Chifu in cadrului unui interviu pentru moldova.org. „Desigur temele legate de securitatea energetica sunt in prim planul agendei, alaturi de investitii, ajutor financiar pentru constructie institutionala si reforma juridica. Pana la sfarsitul acestui an asteptam ca interconectarea retelelor de gaze sa se poata face prin incheierea proiectului de subtraversare a raului Prut, dar si interconectarea retelelor de curent electric e necesara, pentru posibilitatea de a transmite o cantitate mai importanta de curent electric decat acum”, a precizat oficialul de la Cotroceni. El a mai spus ca Romania este un sustinator constant a Republicii Moldova si in temele mari de securitate, dar si in afirmarea suveranitatii, independentei politice reale si a integritatii teritoriale. In ceea ce priveste dosarul conflictului transnistrean, Romania sustine Chisinaul in efortul sau de a determina retragerea trupelor ruse si a armamentelor din regiunea separatista nistreana, punerea in practica a principiului consimtamantului statului gazda consemnat in cadrul fundamentelor de constituire a OSCE si acceptat de catre Federatia Rusa in cadrul declaratiei finale a summitului OSCE de la Istanbul, din 1999, alaturi de acceptarea procesului de retragere a trupelor. „Romania sustine, deopotriva schimbarea naturii asa numitelor „forte de pacificare” din zona de securitate din forte militare in componenta civila real multinationala”, a adaugat acesta. Legat de reformele pe care R. Moldova trebuie sa le implementeze, in special cea in justitie, Chifu a declarat ca este nevoie ca factorii politici sa nu se amestece pentru a asigura independenta acestei puteri in stat.