Analistii politici de peste Prut catre ideologul lui Putin: „Nu ne amenintati cu razboi la noi acasa”

Analistii politici de peste Prut catre ideologul lui Putin: „Nu ne amenintati cu razboi la noi acasa”

Aleksandr-Dughin-ameninta-R-Moldova-cu-razboiul-300x214Dupa un expozeu intreg despre beneficiile renuntarii aderarii Republicii Moldova la UE pentru o intrare in Uniunea EuroAsiatica, expertul in geopolitica rus Aleksandr Dughin a declarat luni la Publika TV ca Rusia va folosi forta in Transnistria, daca NATO va veni in Moldova. In replica, directorul de programe la Institutul de Politici Publice (IPP), Oazu Nantoi, a afirmat ca nu este corect ca un consilier de la Kremlin sa vina sa faca astfel de amenintari. „Vreau sa-i multumesc domnului Dughin ca ma ameninta cu un razboi dintre Federatia Rusa – Republica Moldova, pe teritoriul tarii mele, in timp ce a venit acasa la mine”, a spus Nantoi. In replica la o afirmatie a lui Dughin ca UE inseamna numai homosexuali si ca perspectivele UE nu sunt viabile, Nantoi a declarat ca, in ciuda imperfectiunilor Bruxelles-ului, Uniunea EuroAsiatica este doar un proiect pe hartie. „Inainte de a ne vorbi cu candoare despre proiectul euroasiatic, scoateti trupele militare din Transnistria. In acest fel, Federatia Rusa va demonstra ca nu ne ia drept vasal, ci drept partener de discutii, ca nu trebuie sa fim robi in Uniunea Euroasiatica, ci parteneri cu drepturi egale. Nu este corect sa rezumam Uniunea Europeana doar la homosexuali. Uniunea Euroasiatica inseamna mult zgomot din nimic. Daca Uniunea Europeana inseamna o serie de reguli bine definite, atunci Uniunea Euroasiatica este un bula de sapun. Eu am dreptul singur sa decid unde imi va fi mie mai bine, in Uniunea Europeana sau in cea Euroasiatica”, a explicat Nantoi. Analistul a spus ca Rusia sustine intr-un mod cinic regimul separatist de la Tiraspol, sfidand suveranitatea Republicii Moldova.

Transnistria pentru NATO

Dughin a dat de inteles ca Rusia nu va accepta niciodata NATO in coasta ei si ca dosarul transnistrean va fi rezolvat numai cand va vrea Moscova. „Pentru Rusia, obiectivul numarul unu este apararea granitelor si ca blocul NATO sa nu fie la hotar. Pentru asta vom face orice scheme. Nu putem sa taraim popoarele in uniunea euroasiatica. Rusia va face apel la folosirea fortei in Transnistria, doar daca NATO va veni in Moldova. Moldova nu va merge la asta pentru ca are o populatie rationala. Deocamdata, Moldova a fost permanent in limitete unui model rational. Nimeni nu va face asta rational. Cheile de la Transnistria sunt la Moscova. America a fugit cu rusine din Georgia si la fel va face asta cu Moldova, daca va reusi sa faca asta”, a mai adaugat Dughin.

Share our work
Parlamentarii de la Tiraspol spun ca Transnistria ar fi o constructie falimentara fara ajutorul Rusiei

Parlamentarii de la Tiraspol spun ca Transnistria ar fi o constructie falimentara fara ajutorul Rusiei

Conducerea separatista a Transnistriei

Conducerea separatista a Transnistriei

Asistenta economica oferita de la Moscova pentru regimul separatist transnistrean este singurul lucru care tine in viata aceasta regiune artificiala. O recunosc pana si parlamentarii de la Tiraspol care nu se feresc sa spuna ca Rusia joaca un rol determinat pentru industria din stanga Nistrului. „Fara ajutorul Federației Ruse, Transnistria demult ar da faliment”, a declarat marti deputatul sovietului suprem din Transnistria, Anatoli Dirun. El a mai spus ca in momentul de fata Transnistria se afla intr-o „capcana economica”. „Ajutoarele continue aduc la dependența. Daca in permanența ți se da ceva pe gratis, rapid te obișnuiești cu și te relaxezi,” a declarat Anatoli Dirun. Comentariile acestuia au fost facut pe fondul unor declaratii ale trimisului Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, care a spus recent ca autoritațile de la Moscova „au luat decizia de a oferi asistența regiunii transnistrene și populației din Transnistria”. Potrivit agentiei „Novii Reghion”, in luna mai 2013, exporturile de marfuri din regiunea transnistreana au scazut cu 50% si au atins doar 24 milioane de dolari, fata de 43,6 milioane de dolari in luna aprilie. Rusia a promis luna trecuta ca va acorda Transnistriei un ajutor umanitar in valoare de un miliard de ruble, circa 25 de milioane de euro. Pentru inceput, Tiraspolul ar urma sa primeasca patru ambulante, anunta vicepremierul rus Dmitri Rogozin, in timpul vizitei sale in regiune, efectuata pe 9 mai. Potrivit lui Rogozin, alte patru automobile vor fi aduse in Transnistria in septembrie. Moscova va aloca bani pentru dotarea centrului oncologic, spitalului pentru copii si si spitalul de tuberculoza din regiune. Rogozin a mai spus ca din acesti bani vor fi construite si cateva gradinite. Anterior, Comitetul rus de ancheta initiase o investigatie privind distribuirea ajutoarelor umanitare si financiare de catre fosta conducere a Transnistriei, iar Moscova suspendase ajutorul financiar din timpul regimului Smirnov. In opinia expertilor in politica externa, tensiunile izbucnite la Varnita sunt un semnal ca Rusia se pregateste sa foloseasca Transnistria pentru a bloca semnarea de catre Chisinau a Acordului de asociere si a celui de liber schimb cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnus, relateaza Deutsche Welle. Sursa mai mentioneaza ca tensiunile ar urma sa creasca, in lunile urmatoare, pana la cote periculoase.

Share our work
Timofti convoaca Consiliul Suprem de Securitate pentru provocarile Tiraspolului

Timofti convoaca Consiliul Suprem de Securitate pentru provocarile Tiraspolului

Moldavia-dopo-917-giorni-ecco-il-presidente_large

Pe fondul unor tensiuni escalade dintre Chisinau si regimul separatist de la Tiraspol, presedintele Republicii Moldova a convocat luni Consiliului Suprem de Securitate. Incurajati de atitudinea favorabila a Moscovei, separatistii transnistreni au „anexat unilateral” satul Varnita, unde cu numai doua luni in urma s-au petrecut o serie de incidente produse de fortele de militie transnistrene. Tensiunile s-au amplificat dupa ce, la 11 iunie 2013, liderul transnistrean, Evgheni Sevciuk a semnat decretul „Cu privire la frontiera de stat a republicii moldovenesti nistrene”, care stabileste limitele asa-numitei frontieri „de stat” si politicilor de frontiera a regiunii transnistrene. in limitele asa-numitei granite a fost inclus si orasul Bender, cu trei sate, printre care si Varnita. „Analizand comportamentul separatistilor, ma indrept spre gandul ca cineva doreste destabilizarea situatiei. Atunci cand Republica Moldova reuseste sa isi rezolve propriile probleme legate de procesul de Integrare Europeana, apar probleme din partea sustinatorilor Transnistriei”, a declarat presedintele Nicolae Timofti, dupa sedinta de azi a Consiliului Suprem de Securitate. El a declarat ca aceste evenimente trebuie transate si cu ajutor externe, deoarece dialogul intre Chisinau si Tiraspol este insuficient. „Problema este in atentia permanenta a conducerii statului. Eu sunt informat, dar masurile care pot fi luate nu depind doar de vointa presedintelui sau a sefului Legislativului. Noi trebuie sa discutam mai profund despre masurile care pot fi intreprinse”, a declarat Timofti. El a dat de inteles ca ar fi purtat deja o discutie in acest sens cu liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, Ucraina fiind tara care detine momentan presedintia rotativa a OSCE si care face parte din formatul de negociere 5+2 al dosarul transnistrean. „Ianukovici mi-a spus ca a dat indicatii ministrului ucrainean de Externe, care este si presedintele in exercitiu al OSCE, sa studieze problema si sa il informeze pentru ca ulterior sa ia o pozitie in acest caz”, a declarat presedintele.

SIS in alerta, Patrusev la Bucuresti

Aceeasi preocupare este impartasita si de catre seful serviciilor speciale de la Chisinau, Mihai Balan. „Desigur ca ma ingrijoreaza. Noi informam conducerea Republicii Moldova despre actiunile care ameninta securitatea nationala a statului. Aceasta este o provocare. Asemenea provocari au fost si anterior, dar trebuie sa fim vigilenti si sa pastram echilibrul necesar in societate”, a subliniat Balan. In paralel, la Bucuresti, a sosit luni si secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Nicolai Patrusev, fost sef al FSB. Pe langa presedintele Traian Basescu, oficialul rus la avea intrevederi si cu seful diplomatiei, Titus Corlatean. Temele de discutie nu au fost facute publice. In urma cu cateva zile, ziarul economic rus Kommersant scria ca situatia recenta de pe ambele maluri ale Nistrului aduce foarte mult cu situatia premergatoare razboiului ruso-georgian. „Totul sa semene cu evenimentele din Georgia din 2008. Nu uitati ca, acordurile de la Vilnius vor fi semnate nu numai cu Republica Moldova, dar, si cu Ucraina, care monitorizeaza negocierile privind conflictul transnistrean, in calitate de presedinte in exercitiu al OSCE. Destabilizarea situatiei in regiune, va lovi atat Chisinaul, cat si Kievul”, a declarat un diplomat implicat in negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean, citat de publicatia rusa. Saptamana trecuta, analistul american Vladimir Socor al Fundatiei Jamestown declara ca SUA nu se pot implica foarte tare in aceasta ecuatie. „Statele Unite pot face foarte putin pentru solutionarea acestui conflict”, a declarat Socor. Potrivit acestuia, in mare parte „monopolul” solutionarii conflictului il detine Rusia. El a mai spus ca diferendul transnistrean, nu este doar un conflict intern al Republicii Moldova, dar un „conflict moldo-rus”.

Share our work
Sevciuk riposteaza la masurile Chisinaului pentru liberalizarea vizelor cu UE

Sevciuk riposteaza la masurile Chisinaului pentru liberalizarea vizelor cu UE

Sevciuk Stanski sm2

Regimul separatist de la Tiraspol a adoptat o noua lege referitoare la regimul frontierei pe Nistru pentru a raspunde astfel planurilor Republicii Moldova de instalare a noi puncte de control impotriva imigratiei si contrabandei pe Nistru, reglementare ce face parte din procesul de negociere a liberalizarii vizelor cu UE, a declarat liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, citat de Itarr-Tass. Declaratiile au fost facute in cadrul inspectarii unor aplicatii militare. Liderul separatist a declarat, citat de agentia Novai Reghion, ca „luand in consideratie experienta anilor 1991-1992, tara trebuie sa aiba grija de eficienta fortelor armate”. Totodata, Sevciuk a mentionat ca fortele politice de la Chisinau isi concentreaza atentia in a „aprinde spiritele”, iar „Transnistria isi demonstreaza intentiile pacifiste nu prin cuvinte, ci prin fapte concrete”. Seful diplomatiei ucrainene, Leonid Kojara, care asigura totodata presedintia rotativa a OSCE, si-a eprimat ingrijorarea in legatura cu decizia guvernului separatist de la Tiraspol de a decide unilateral sa marcheze granita acestei unitati administrative. El a facut apel ca Tiraspolul si Chisinaul sa nu escaladeze aceste noi intelegeri.

Share our work
Sefii CIA si FSB „desanteaza” la Bucuresti

Sefii CIA si FSB „desanteaza” la Bucuresti

Èçáðàííûé ïðåçèäåíòîì Ðîññèè Âëàäèìèð Ïóòèí ïðèíÿë ó÷àñòèå â ðàáîòå Âíåî÷åðåäíîãî ñåäüìîãî çàñåäàíèÿ Ñîâåòà ðóêîâîäèòåëåé îðãàíîâ áåçîïàñíîñòè è ñïåöèàëüíûõ ñëóæá ñòðàí ÑÍÃ.

Atat SUA, cat si Rusia isi vor trimite la Bucuresti sefii institutiilor de securitate. Presedintele Traian Basescu a confirmat, duminica, ca Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, va face, luni, o vizita la Bucuresti. „Luni vine Patrusev, seful Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse”, a spus Basescu. El a facut referire la aceasta vizita in contextul in care a fost intrebat despre o vizita marti, 18 iunie, in Romania, a sefului CIA din SUA, John Brennan. Patrusev este secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse din 2008, dupa ce intre 1999 si 2008 a fost directorul FSB, serviciul rus de securitate care a urmat KGB. Consiliul de Securitate al Federatiei Ruse este un organism consultativ al presedintelui de la Moscova pe teme de securitate nationala. Este compus din ministrii cu atributii in domeniu si sefii agentiilor de securitate din Rusia si este prezidat de seful statului rus, Vladimir Putin. Patrusev este unul dintre oamenii de incredere ai Kremlinului.

Share our work
"Limba surjik", propusă drept limbă oficială a Ucrainei

"Limba surjik", propusă drept limbă oficială a Ucrainei

Ucraina, amenintata de razboiul lingvistic

Ucraina, amenintata de razboiul lingvistic ruso-ucrainean

In Ucraina capătă tot mai multă susținere ideea de acordare a statutului de limbă de stat pentru surjik – un amestec din limba rusă și cea ucraineană, pe care îl vorbește majoritatea populației din Ucraina. Ultima propunere de acest gen a fost făcută de deputatul Partidului Regiunilor, Oleg Țarev. „Va fi cel mai bine ca să scăpăm de problema lingvistică în Ucraina, să alegem limba în care vorbește majoritatea populației și să o facem limbă de stat. În ucraina această limbă este surjik”, a declarat reprezentantul partidului de guvernământ. Țarev a mers până acolo că a declarat limbile rusă și ucraineană ca fiind „dialecte din surjik”. El a propus ca limbilor rusă și ucraineană să li se acorde un statut special la nivel de stat.

Razboiul datelor statistice

Totuși, Țarev nu a specificat pe care date statistice s-a bazat cand a declarat că majoritatea populației din Ucraina vorbește în surjik. Datele oficiale arată cu o totul altă realitate, potrivit expertilor ucraineni citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Astfel, conform datelor Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, publicate la sfârșitul anului trecut, acest amestec de rusă și ucraineană este folosit de 10% din populatia ucraineana. În mare parte, surjikul este utilizat în regiunile centrale ale Ucrainei, dar și acolo procentul nu depășește 21 %, iar în vestul țării acest procent este total nesemnificativ, fiind de circa 2 %.

Melanj lingvistic

Denumirea de surjik provine de la cuvântul rusesc „surjik”, ceea ce înseamnă un tip de pâine din amestec de făini, de exemplu grâu și secară. Această „creație” lingvistică mai este utilizată și în regiunile vecine cu Ucraina ale Federatiei Ruse și Republicii Moldova. Specific pentru surjik este amestecul dintre gramatica unei limbi și lexicul alteia.
Totuși răspândirea surjikului a creat îngrijorări în mediul academic din Ucraina. Deși conform datelor Institutului Iinternațional de Sociologie din Kiev (IISK) mai mult de jumătate din populația Ucrainei consideră limba maternă ca fiind ucraineana, marea majoritate a lor preferă să utilizeze, în viața cotidiană, limba rusă, sau surjikul. „Dacă analizăm datele despre limba de comunicare atunci limba rusă este cu mult mai utilizată decât ucraineana. Iar situația este la fel și cu surjikul. Surjikul apare din cauză că oamenii comunică acasă într-o limbă, iar la locul de studii sau de muncă, în altă limbă. Iar din cauză că aceste limbi sunt apropiate, devine greu de deosebit ce fel de cuvânt este acesta, ucrainean sau rusesc”, a remarcat direcorul IISK, Vladimir Paniotto, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Share our work