de Anatol Terzi | iun. 24, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova condamna interzicerea de catre parlamentul Letoniei a simbolurilor comuniste, argumentand ca este o incercare de a rescrie istoria. Purtatorul de cuvant al ministerului rus de Externe, Alexander Lukasevici, a spus astazi ca decizia de saptamâna trecuta a deputatilor letoni ”profaneaza memoria celor care si-au dat viata pentru infrângerea nazismului”. Parlamentul leton a adoptat joia trecuta in a treia lectura, cu majoritatea voturilor, o lege privind interzicerea folosirii si promovarii simbolurilor Uniuni Sovietice, Republicii Sovietice Socialiste Letone si Germaniei naziste in timpul evenimentelor publice, relateaza Itar-Tass, in pagina electronica. Anterior folosirea si promovarea simbolurilor era interzisa in timpul mitingurilor, potrivit legislatiei privind organizarea reuniunilor, procesiunilor si pichetarilor, si nu se aplica pentru festivitati, actiuni comemorative, competitii sportive si alte evenimente publice. Legea adoptata joi prevede „interzicerea folosirii – inclusiv sub forma stilizata – a steagurilor, stemelor, imnurilor si simbolurilor fostei Uniuni Sovietice, Republicii Sovietice Socialiste Letone si Germaniei naziste, precum si uniformei, svasticii naziste, insemnelor SS, secerei si ciocanului sovietic si stelei cu cinci colturi”. Legea prevede, de asemenea, anumite exceptii, cum ar fi utilizarea acestor simboluri in scopuri educative, insa interzice strict „glorificarea regimurilor totalitare sau disculparea crimelor lor”. Aceasta lege nu reprezinta un motiv de sarbatoare pentru toti cetatenii Letoniei, o tara unde comunitatea rusa constituie 40% din populatie si sarbatoreste in fiecare an, pe 9 mai, Ziua Victoriei, o zi in care aproximativ 200.000 de persoane se aduna in fata Monumentului Eroului Sovietic de la Riga, unde sunt depuse flori si sunt felicitati veteranii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Legea mai trebuie aprobata de presedintele tarii, Andris Berzins.
de Natalia Ciobanu | iun. 21, 2013 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, repetenta la lectiile de integrare europeana
Ucraina nu a făcut progrese considerabile în domeniul îndeplinirii condiţiilor Uniunii Europene pentru semnarea Acordului de asociere cu privire la niciunul dintre cele 11 criterii enunţate de Bruxelles, arată rezultatele monitorizării efectuate de către un consorţiu de experţi finanţat de „International Renaissance Foundation” (IRF), citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Experţii subliniază că, dacă până în septembrie 2013 situaţia nu se va schimba, acordul de Asociere nu va mai fi semnat în acest an, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Potrivit specialiştilor, alaturi de unele reușite în anumite domenii, autorităţile ucrainene demonstrează un regres în altele.
În general, rezultatele monitorizării arată că Ucraina nu a respectat pe deplin niciunul dintre cele 11 condiţii pentru semnarea acordului. Cu toate acestea, cele mai importante progrese ale Kievului pot fi observate în domenii precum eliminarea justiţiei selective, punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, lupta împotriva corupţiei şi extinderea atribuţiilor Camerei de Comerţ.
Lipsa de progrese
De asemenea, experţii au apreciat pozitiv adoptarea de către Parlamentul ucrainean a patru proiecte de lege anticorupţie necesare planulului de acţiune privind liberalizarea regimului de vize cu UE, menţionând, însă, că documentele sunt „departe de a fi perfecte, deoarece au fost adoptate în grabă”.
Un alt aspect pozitiv menționat experţi constă în graţierea foştilor miniştri Iuri Luţenko şi Gheorghi Filipciuk. „Dar este clar: fără eliberarea Iuliei Timoşenko, graţierile respective nu sunt suficiente pentru a închide acest capitol”, subliniază expertul Igor Jdanov.
Un progres minim a fost înregistrat în domeniul climatului de investiţii, precum şi în pregătirile pentru introducerea normelor zonei de liber schimb cu UE. Au mai fost menţionate reformele constituţională și cea a sistemului judiciar şi a Procuraturii. Experţii au remarcat lipsa totală a progreselor în ceea ce priveşte reforma poliţiei, legea electorală şi independenţa mass-media.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Declarațiile facute de ministrul Apararii, Vitalie Marinuta, potrivit carora armata Republicii Moldova este pregatita sa respinga orice atac din partea separatistilor transnitreni, a incins spiritile in Parlamentul de Chisinau in opozitie. Comunistii si liberalii au cerut joi demisia ministrului Apararii, Vitalie Marinuţa si au amenintat ca vor depune o motiune de cenzura. Deputaţii sunt nemulţumiţi de declaraţiile facute de Vitalie Marinuţa in legatura cu situaţia din regiunea transnistreana. Acesta declara intr-un interviu de presa ca Armata Naţionala este pregatita sa riposteze in cazul unui atac din partea forţelor separatiste de la Tiraspol. „Ieri ministrul Apararii a facut o declaraţie hazardata si iresponsabila. Consideram ca pentru astfel de declaraţii trebuie sa fie demis”, a declarat liberalul Valeriu Munteanu. De asemenea, comunistii susţin ca Vitalie Marinuţa ar fi incalcat legea lansand asemenea declaraţii. Ei au cerut ca ministrul sa nu participe la sedinţa speciala Parlamentului in problema transnistreana.In debutul sedintei de joi, comunistii l-au huiduit si l-au fluierat pe presedintele Nicolae Timofti, prezent la sedinţa, dupa care au cerut ‘sa fie adus imediat’ premierul Iurie Leanca, aflat intr-o deplasare peste hotare. De asemenea, opoziţia comunista de la Chisinau a cerut sa fie excluse de pe ordinea de zi proiectele ce ţin de ratificarea Tratatului de frontiera cu Romania si a Acordului privind cooperarea in domeniul militar. ‘Aceasta este o adevarata provocare, mai ales in ziua in care discutam situaţia din regiunea transnistreana’, a declarat deputatul comunist Grigore Petrenco.
Marinuta despre potentialul militar de peste Prut
Marinuţa a declarat ieri pentru presa din Romania ca Republica Moldova este pregatita sa riposteze in cazul unui atac al separatistilor transnistreni. „Da, situaţia este tensionata, si nu de ieri, de azi. Este tensionata de ani buni, dar, luand in considerare ultimele evoluţii, in special promulgarea legii cu privire la asa-numita frontiera de stat a Transnistriei, se schimba puţin accentele si in soluţionarea conflictului transnistrean. Totodata, cred ca nu trebuie sa trecem la isterie sau la panica in legatura cu un potenţial conflict militar. Eu sunt ferm convins ca nu sunt premise pentru un conflict militar, asta pentru ca potenţialul, atat a asa-numitelor forţe transnistrene, cat si al contingentului rus din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, nu permite declansarea unui conflict militar. Interesele, necesitaţile lor, la momentul actual, nu sunt in favoarea unui conflict militar”, a declarat Vitalie Marinuţa. El a adaugat ca nici Transnistria nu este pregatita pentru un conflict militar si nici Rusiei nu i s-ar permite suplimentarea contingentului militar din Transnistria
de Dana Pojar | iun. 19, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
SUA si Rusia au facut mari eforturi, in special dupa caderea Uniunii Sovietice, de a-si limita arsenalului nuclear. Venit la Casa Alba, actualul lider de la Washington a facut mereu apel in ultimii ani pentru ca Moscova sa continue in paralel cu SUA aceasta politica de dezarmare. Presedintele american Barack Obama a cerut, miercuri, Rusiei sa aprobe o reducere de pana la o treime a armelor nucleare, intr-un discurs sustinut in fata Portii Brandenburg, loc simbolic din Berlin. „Dupa o examinare extinsa, am decis ca putem sa asiguram securitatea Americii si a aliatilor nostri si sa mentinem mijloace de disuasiune puternice reducand armele strategice cu o treime”, a subliniat Obama intr-un discurs sustinut in fata a 6.000 de persoane. intr-un discurs pe care il voia istoric, Barack Obama a propus o reducere a arsenalului strategic nuclear american si rusesc. „Vreau sa incerc sa obtin reduceri negociate cu Rusia pentru a depasi pozitiile nucleare ale Razboiului Rece”, a declarat el. El a asigurat ca va organiza doua summituri pe tema securitatii nucleare in cursul celui de-al doilea mandat al sau, care a debutat la inceputul anului. „Sunt etape pe care le putem depasi pentru a crea o lume a pacii si dreptatii”, a subliniat el. „Vom colabora cu aliatii nostri din cadrul NATO pentru a incerca sa ajungem la reduceri importante de arme tactice nucleare americane si rusesti in Europa si pentru a stabili un nou cadru international pentru o putere nucleara pasnica”, a adaugat Obama. Contextul pare totusi putin propice pentru obtinerea unui astfel de gest din partea Rusiei, dupa ambianta glaciala care a domnit intre Obama si presedintele rus Vladimir Putin la summitul G8 de luni si marti din Irlanda de Nord. Presedintele american incearca sa faca din dezarmarea nucleara o axa puternica a bilantului sau politic, deja creditat printr-un nou tratat de reducere a armamentului negociat cu Moscova in primul mandat. Cei doi fosti inamici in timpul Razboiului Rece au convenit sa isi reduca stocurile la 1.550 de ogive.
Moscova respinge intentiile SUA
Imediat dupa discursul lui Obama, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat ca Rusia nu poate trata cu seriozitate propunerile privind dezarmarea nucleara facute de presedintele american, Barack Obama, atat timp cat Statele Unite dezvolta sistemul antibalistic. De asemenea, Rusia a fost informata in legatura cu propunerile presedintelui SUA, Barack Obama, de continuare a dezarmarii nucleare, dar considera ca in negocieri trebuie incluse si „alte tari” care detin arme atomice, afirma Iuri Uceakov, un consilier al Kremlinului. „Am vazut aceste informatii si am transmis ca in procesul de reducere a arsenalului atomic trebuie incluse si alte tari care au arme nucleare”, a precizat Uceakov.
de Razvan Iorga | iun. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In ciuda faptului ca Ucraina este si parte a formatului de negociere clasic 5+2, precum si tara care detine presedintia rotativa a OSCE, Kievul se limiteaza doar la simple declaratii fara substanta cand vine vorba de ultimele decizii unilaterale ale Tiraspolului care au marit tensiunea in zona. Pe acest fundal, secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o runda de consultari cu ambasadorul Serghei Pirojkov, reprezentantul Ucrainei in negocierile privind reglementarea transnistreana in formatul „5+2”. Diplomatia romana s-a limitat in a da un comunicat in marja limbajului diplomatic, dar inflamarea situatiei a impus o stare de incordare. Aurescu a subliniat necesitatea avansarii pe aspectele de fond ale reglementarii – politice, institutionale si de securitate – si a crearii unei atmosfere propice pentru identificarea parametrilor unei solutii negociate, in conditiile respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova. “Acest deziderat – a aratat oficialul roman – presupune efortul si implicarea constructiva a tuturor partilor, precum si retinerea de la actiuni unilaterale, care nu fac decat sa tensioneze artificial atmosfera discutiilor sau situatia concreta de pe teren”, a declarat Aurescu.
Sprijin pentru UE la pachet cu dosarul transnistrean
De asemenea, secretarul de stat a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru avansul, pe calea apropierii de Uniunea Europeana, a Republicii Moldova, inclusiv in contextul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, parafarea Acordului de Asociere, respectiv a Acordului Aprofundat de Liber Schimb cu UE fiind de natura sa aiba un impact pozitiv si asupra reglementarii dosarului transnistrean. In egala masura, oficialul roman a reiterat sustinerea puternica, de catre Romania, in acelasi context, a aspiratiilor europene ale Ucrainei, exprimand speranta ca va fi posibila, la Vilnius, semnarea Acordului de Asociere, respectiv a Acordului Aprofundat de Liber Schimb ale Ucrainei cu UE. Ambasadorul Serghei Pirojkov a prezentat liniile generale de evolutie in dosarul transnistrean si contextul politic in care se desfasoara in prezent negocierile in formatul „5+2”, evidentiind in acest cadru prioritatile si maniera concreta de abordare ale Ucrainei. Cei doi oficiali au subliniat importanta asigurarii continuitatii si substantei in procesul „5+2”, care reprezinta unicul format pentru convenirea unei solutii politice durabile pentru conflictul din regiunea de est a Republicii Moldova.S tatele Unite au condamnat orice actiune unilaterala a partilor implicate in conflictul transnistrean si a indeamnat la o solutionare pasnica, cu un statut special pentru regiune in cadrul hotarelor suverane ale Republicii Moldova, a anuntat marti ambasada SUA la Chisinau.
de Razvan Iorga | iun. 19, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ciuda protestelor vehemente ale Republicii Moldova, UE si SUA pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul de peste Prut, Moscova isi mentine intrasingenta pe acest subiect pana la semnarea unui acord politic intre cele Chisinau si Tiraspol. Viceministrul de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a declarat in cadrul unui interviu pentru RIA Novosti, ca Rusia nu-si va retrage trupele din regiunea separatista transnistreana, subliniind legitimatea prezentei lor in zona. El a criticat autoritatile de la Chisinau, precum si vocile societatii civile pentru declaratiile privind evacuarea munitiilor rusesti si a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Declaratiile oficialului rus vin dupa ce mai multi oficiali de la Chisinau, dar si membri ai societatii civile s-au aratat ingrijorati de decizia Tiraspolului de a-si atribui satul Varnita, printr-o lege care indica hotarele asa-zisei Republici Moldovenesti Nistrene. De asemenea, decizia liderului de la Tiraspol de a semna legea privind asa numita granita a regiunii a fost criticata si de ambasada Statelor Unite la Chisinau. intr-un comunicat de presa, se arata ca Statele Unite critica „orice actiune unilaterala a oricarei parti implicate”.
Acuzatii nefondate
Ca mediator in procesul de reglementare politica a diferendului transnistrean, Federatia Rusia avertizeaza ca orice incercare a partilor implicate in conflict de a se absolvi de responsabilitate pentru respectarea prevederilor stipulate in ‘Acordul cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat’ (21 iulie 1992) este foarte periculoasa in ‘actuala situatie tensionata’, a afirmat Karasin, adaugand ca, in cazul unor masuri unilaterale, ‘situatia va ajunge intr-o fundatura’. Asta in contextul in care, in 1999, la Istanbul, Rusia si-a luat angajamentul oficial de a-si retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. ‘Atacurile la adresa prezentei militare a Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova din partea unor oficiali moldoveni si europeni sunt perimate si incorecte’, a afirmat Karasin, comentand in legatura cu informatiile din presa ca un punct central al noului guvern al Republicii Moldova va fi retragerea trupelor ruse din Transnistria. Insistand asupra acestei intrebari, reporterul RIA Novosti a invocat un citat din presa de peste Prut: ‘Chiar si un singur soldat rus cu un Kalasnikov in Transnistria incalca prevederile Constitutiei’ republicii. ‘Aceasta logica nu poate fi acceptata de noi si contravine literei si spiritului Tratatul de prietenie si cooperare intre Rusia si Republica Moldova, incheiat in 2001 si prelungit in 2011, precum si atmosferei generale a relatiilor de parteneriat intre cele doua tari, care a devenit si mai puternic in ultimii ani’, a afirmat diplomatul rus.
Independenta cu trupe straine
Atunci cand se spune ca ‘guvernul moldovean nu si-a dat consimtamantul necesar pentru desfasurarea de trupe rusesti ‘ in stanga Nistrului, se trece sub tacere un punct important – problema nu a fost, pur si simplu, pusa in acest plan, din simplul motiv ca, in momentul in care Moldova si-a dobandit statutul de stat suveran, trupele ruse se afla acolo unde se afla si acum, a explicat Karasin. in concluzie, Rusia spera ca noul guvern al Republicii Moldova nu va insista asupra retragerii trupelor ruse din Transnistria, a subliniat Karasin, reiterand ca acuzatiile privind lipsa de legalitate a prezentei militare a Rusiei in stanga Nistrului sunt nefondate. Ambele componente ale prezentei militare ruse – un contingent de forte de mentinere a pacii in zona de securitate, cu un mandat clar definit, si un grup operational de trupe ruse pentru asigurarea pazei depozitelor de munitii din localitatea Colbasna – sunt derivate din conflictul nerezolvat, a indicat ministrul adjunct rus de externe, subliniind ca ambele partii ale conflictului, inclusiv Republica Moldova, au partea lor de responsabilitate. Potrivit lui Karasin, depozitele de munitii, care sunt protejate de un mic grup de militari rusi, nu pot fi evacuate in acest moment din regiune in conditiile in care reglementarea politica a diferendului din Transnistria este practic blocata. Cauza acestei situatii, a declarat diplomatul rus, este faptul ca Republica Moldova si-a inasprit pozitia in privinta rezolvarii conflictului transnistrean si respinge nu numai acordurile de acum 20 de ani, dar si deciziile convenite dupa reluarea in septembrie 2011 a negocierilor in formatul „cinci plus doi” (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, plus UE si SUA, ca observatori).
„Bombele cu ceas”, provoaca explozii puternice in sud-vestul Rusiei
In acest context al prezentei munitiilor rusesti inca din era sovietica pe teritoriul Republicii Moldova, Rusia se confrunta cu problema in gestionarea acestor „bombe cu ceas”. Marti seara au avut loc mai multe explozii la depozitele de munitii de pe poligonul de langa orasul Ceapaevsk (regiunea Samara, sud-vestul Rusiei). Exploziile au continuat pe tot parcursul noptii si in cursul diminetii de miercuri. n schimb, incendiul declansat de explozii pe poligonul cu munitii nu a fost stins nici pana in prezent, flacarile extinzandu-se pe o suprafata de 0,3 hectare, potrivit agentiei de presa mentionate, preluate de platforma electronica Newsru. Cel putin 11 persoane au fost spitalizate cu rani de schije, iar alte 35 au fost trimise acasa dupa ce le-a fost acordata asistenta medicala corespunzatoare. Aproximativ 6.500 de locuitori din localitatile din apropierea poligonului au fost evacuati. in cel mai rau caz, conform unor estimari ale expertilor Ministerului rus pentru Situatii de Urgenta, exploziile ar putea continua inca doua zile. Se estimeaza ca la poligonul de langa Samara s-ar afla depozitate un numar de 6.000 de proiectile, de calibrul 122 de mm, cu o raza de dispersare de 1 km, conform agentiei RIA Novosti. Potrivit Ministerului rus al Comertului si Industriei, caruia ii apartine poligonul, in depozitele de aici se afla 11 milioane de unitati de munitie.
