de Marcu Viadi | iul. 12, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
„Doamna de fier” a diplomatiei transnistrene, Nina Stanski, pune noi conditii Chisinaului
Noua rundă de negocieri în format 5+2 va avea loc fără o agendă detaliată stabilită din timp, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Chişinăul şi Tiraspolul nu au reusir să ajungă la o înţelegere privind ordinea de zi a reuniunii. Divergenţele principale ţin de intenţia autorităţilor de la Chisinau de a intensifica procesul de control migraţional la Nistru. Cu toate acestea, subiectul principal al negocierilor va fi libera circulaţie a cetăţenilor. Părţile implicate în conflict, dar şi mediatorii, consideră că va fi dificil să se ajungă la un compromis.
„Avem situaţia ce ţine de punctele de control migraţional, dar este şi o neclaritate în privinţa sancţiunilor care vor fi aplicate. Noi mizăm forte mult că va fi găsită formula adecvată”, a spus reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ştanski. „Acest mecanism abia se formează. El va lucra dor atunci când toate întrebările vor fi hotărâte. Acest mecanism nu este îndreptat împotriva locuitorilor Transnistrei. El va fi benevol, gratuit şi rapid”, a dat asigurări, la randul sau, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. „Considerăm că este imperativă respectarea înţelegerilor atinse, menţinerii dialogului în cadrul formatelor existente, de rând cu principiile şi obligaţiile internaţionale”, a mai rezumat Carpov. În acelaşi timp, Eugen Carpov a mai comunicat că autorităţile de la Chişinău vor analiza efectele aprobării de către Tiraspol a aşa-numitei „legi cu privire la frontiera de stat”.
Puncte divergente
Anterior, Chişinăul a anunţat că la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană vor fi amplasate şase puncte de control migraţional. Acestea vor avea drept scop evidenţa cetăţenilor străini care intră în ţară prin Transnistria. Măsura este o condiţie impusă de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.
La întrevederea reprezentanţilor politici pentru reglementarea transnistreană de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski, au participat și reprezentanții părților mediatoare: reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea conflictelor prelungite, Andrei Deşciţa, reprezentantul special al Federaţiei Ruse Serghei Gubarev, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush şi ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Serghei Pirojcov.
În cadrul consultărilor au fost discutate ultimele evoluţii din cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind trecute în revistă priorităţile imediate, precum şi perspectivele următoarei runde de negocieri în formatul „5+2”. De asemenea, interlocutorii au abordat problematica măsurilor de consolidare a încrederii, inclusiv libertatea circulaţiei pe cele două maluri ale Nistrului. Unul din subiectele discutate a vizat implementarea mecanismului de evidenţă a fluxurilor migraţionale prin segmentul central al frontierei moldo-ucrainene.
La rândul lor, reprezentanţii mediatorilor formatului 5+2 au salutat organizarea întrevederii dintre reprezentanţii politici de la Chişinău şi Tiraspol, manifestând speranţa că acestea vor căpăta un caracter mai frecvent, se spune într-un comunicat de presă al Biroului de Integrare. Şedinţa a fost organizată în contextul pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, care se va desfăşura pe 16-17 iulie 2013 in capitala austriaca Viena.
de Vitalie Goncearov | iul. 12, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Visul Nabucco, ingropat de realitatea geopolitica
Construcţia gazoductului care va lega reţelele din România şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august 2013 şi va fi încheiată până la sfârşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, a declarat joi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Interesul nostru pentru interconectarea Republicii Moldova la sistemele noastre de gaze naturale şi energie electrică este maxim”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă, organizată după o întâlnire cu o delegaţie din Republica Moldova, condusă de Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministru al Economiei. Niţă a afirmat că gazoductul va putea transporta într-o primă fază 500 milioane metri cubi, iar într-o etapă următoare va fi construită o staţie de comprimare. Acest proiect va fi lansat anul viitor, în urma unei investiţii estimate la 10-20 milioane euro. Lazăr a arătat că pentru a atinge capacitatea maximă va fi nevoie şi de construcţia unui gazoduct intern suplimentar, care să lege Ungheni de Chişinău. Lazăr a afirmat, răspunzând unei întrebări, că în prezent Republica Moldova importă gaz de la Gazprom, prin Ucraina, iar pentru gazul românesc va plăti „preţul pe care îl va oferi piaţa”. „Operatorul de sistem importă sub trei miliarde de metri cubi anual. (…) La acest moment, preţul pe piaţă este în jur de 500 dolari mia de metri cubi, vorbesc de un preţ mediu la consumator. Observaţi că este mai mare decât preţul de piaţă în România. Ştim că şi în România odată cu liberalizarea pieţei preţul va fi în creştere. Estimările arată pe un orizont de timp de patru-cinci ani că oricum preţul de piaţă în România va fi atractiv pentru furnizorii din Republica Moldova”, a spus Lazăr.
Vise strategice
România va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, odată ce vor fi construite conductele de interconectare, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.
Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice. Comparativ, România consumă anual 14 miliarde de metri cubi, din care circa 80% din producţia internă. Cei mai mari producători sunt OMV Petrom şi Romgaz.
Havrileţ a adăugat că extracţia gazelor din Marea Neagră va face ca România să devină un exportator net de gaze naturale. Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt explorate de companii precum OMV Petrom, ExxonMobile şi Sterling Resources.
Proiectele de conectare a conductelor de gaze ale României cu statele vecine se află în discuţii la nivel politic de mai mulţi ani. Deocamdată, România are o conductă de gaze doar cu Ungaria, a cărei construcţie a fost finalizată în 2010, după aproximativ zece ani de discuţii.
Nabucco, ingropat oficial
Anuntul oficialilor de la Bucuresti este surprinzator, avand in vedere ca, recent, presa austriaca relata ca proiectul Nabucco, în care este implicată şi România, nu va fi realizat, deoarece consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaijan) a selectat o altă rută de export către Europa. “Proiectul Nabucco a eşuat (…) Motivul deciziei pare să fie opoziţia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse în ediţia electronică, fără a preciza sursa informaţiei. Publicaţia mai arata că grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.
Consorţiul care exploatează zăcământul gigant de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a luat recent decizia finală privind ruta pe care va exporta gaz către Europa, având de ales între proiectul Nabucco, susţinut de UE, şi TAP.
Nabucco era susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
Concurenta geopolitica
Grupul petrolier austriac OMV a informat anterior că proiectul gazoductului Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan, informează un comunicat de presă, citat de mass-media de la Viena. Nabucco West şi Trans-Adriatic Pipeline (TAP) erau singurele două proiecte care concurau pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa.
‘Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II’, se arată în comunicatul de presă. Deşi acceptă această decizie, grupul austriac consideră că oferta trimisă de NABUCCO Gas Pipeline International Gmbh (NGPI) a îndeplini toate criteriile de selecţie. De asemenea, grupul OMV a subliniat că această decizie nu schimbă strategia sa de a-şi creşte operaţiunile în sectorul upstream şi cel al gazelor naturale. ‘OMV intenţionează să joace un rol în creşterea securităţii şi diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale a Europei şi va evalua alternative pentru a completa actualele rute de aprovizionare’, se mai arată în comunicatul OMV.
Acţionarii Nabuco sunt OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Conducta Nabuco urma să facă conexiunea cu Trans Anatolian Pipline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco puteau alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa.
Surpriza azera
Firma britanica BP, franceza TOTAL si azera SOCAR vor cumpara 50% din actiunile proiectului TAP, actele finale urmand sa fie semnate, cel mai probabil, la sfarsitul acestui an. Presedintele SOCAR, Rovnaq Abdullayev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a precizat ca BP si SOCAR vor cumpara cate 20%, iar TOTAL 10%. Cele trei companii sunt parteneri in proiectul Shah Deniz, impreuna cu societatea norvegiana STATOIL, companie implicata si in conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Mass-media de la Bucuresti considera ca sunt alti factori care au înclinat balanţa către un proiectul TAP, mult mai puţin susţinut în faţă presei internationale de Comisia Europeană şi SUA. Un semnal a fost recentă privatizarea companiei elene de transport a gazelor, DESFA. Presată de FMI să privatizeze cât mai mult, Atena s-a trezit cu oferte din partea Gazprom şi SOCAR. În cele din urmă, azerii au rămas singurii competitori. Întâmplător sau nu, în aceeaşi zi în care OMV anunţă eșecul Nabucco, la Atena, premierul Samaras îl va primi pe preşedintele SOCAR şi vicepreşedintele britanic al consorţiului Shah Deniz ÎI. Grecia, alături de Italia au jucat o carte mai mare decât cele câteva benzinării oferite în România celor de la SOCAR şi au ştiut să speculeze, probabil, sacrificiile austerităţii impuse de Bruxelles şi FMI în ultimii ani.
Speculatii diplomatice
Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că norvegienii de la STATOIL fac parte atât din consorţiul Shah Deniz, cât şi din cel care construieşte TAP. Şi nu în ultimul rând există interesul major al regimului Aliev de a-şi atrage de partea să cancelarii cât mai puternice în încercarea de a ajunge la o reglementare favorabilă Azerbaidjanului pentru situaţia din Nagorno Karabah.
Totodata, mai multe analize au arătat faptul că TAP este o varianta câştigătoare din punct de vedere comercial, în timp ce Nabucco era o variantă cu mai multe valenţe strategice, urmând să alimenteze o regiune total supusă importurilor ruseşti de gaz. Un comunicat eliberat de cei de la TAP mai scot în evidenţă şi oportunităţile de a transporta gaze naturale din Marea Caspică către Elveţia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Austria prin Italia încă din prima faza de operationalizare a conductei, dacă această va fi selectată. Puţin a mai contat că Italia are facilităţi suficiente de import de gaze prin alte mijloace, având facilităţi de import a gazelor lichefiate. Influenţa Romei şi a Atenei a fost mai puternică decât cea a Bucureştiului.
Nu este însă exclus că regimul de la Baku, în cooperare cu partenerii din SUA şi UE, să anunţe posibilitatea realizării ambelor proiecte, TAP şi Nabucco West. Este ceea ce sugerează ambasadorul Morningstar, dar şi oficiali ai SOCAR. Totul depinde însă de accesul la rezervele de gaz dinTurkmenistan, prin conducta Transcaspică. Până acum, statele riverane, printre care Rusia şi Iranul, se opun proiectului, din motive de protecţia mediului.
Fitch: Respingerea Nabucco va împiedica scăderea prețului la gaze
Decizia luată recent de a se transporta gazele naturale din bazinul caspic prin conducta Tras-Adriatică (TAP, prin Grecia şi Italia, va face ca noile livrări de gaze să nu pună presiune pe actualele preţuri din Europa, notează Fitch Ratings, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Alternativă respinsă, prin Europa de Est, ar fi putut avea nu impact, modest, asupra preţurilor, datorită capacităţii sale mai mari şi prin stimularea diversificării resurselor în ţări care sunt dependente aproape total de gazele ruseşti.
Conducta aleasă de consorţiului Shah Deniz II, condus de BP, va avea o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi, adică circa 2% din consumul european. Este puţin probabil să fie suficient pentru a afecta preţurile în regiune. Conducta va avea punctul terminus în Italia, care este oricum bine aprovizionată cu gaze din Rusia, Libia şi Algeria. Italia are şi infrastructura necesară pentru a redistribui gazele către vestul Europei, lucru posibil şi pentru că ţară are suficiente surse de aprovizionare, dar este puţin probabil să obţină beneficii locale semnificative din diversificarea suplimentară a surselor de aprovizionare, arată Fitch.
Gazprom invingatoare
Varianta respinsă, numită Nabucco Vest, avea o capacitate de 23 de miliarde de metri cubi, prin pomparea şi a unor eventuale volume de gaz din România, scrie Fitch. Deşi această avea potenţialul de a modifica preţurile, acesta a fost semnificativ redus de o decizie anterioară de a limita capacitatea conductei de la 31 de miliarde de metri cubi anual. Ruta propusă prin România, Bulgaria şi Ungaria ar fi îmbunătăţit şi securitatea energetică a acestor ţări, care sunt foarte dependente de gazele ruseşti. Mai există însă factori care pot reduce preţurile, inclusiv efectele exploatării gazelor de şist în SUA, axarea pe energie regenerabilă şi perspectivele unei creşteri economice reduse în Europa, notează Fitch.
Decizia luată de consorţiul Shah Deniz este una moderat-pozitivă pentru Gazprom, pentru că Nabucco ar fi fost un competitor al conductei Soth Stream, proiectată pentru 63 de miliarde de metri cubi, aflată în construcție începând din decembrie 2012. Decizia este însă negativă pentru OMV, unul dintre deţinătorii majoritari de acţiuni la Nabucco Vest, dar impactul nu este mare, pentru că gazele reprezintă o mică parte din afacerile companiei.
Planurile pentru Nabucco Vest nu au fost abandonate şi poate fi reproiectată pentru transportul gazelor din Marea Neagră către Europa. Nu este însă clar dacă aceste rezerve sunt suficiente pentru a justifica chiar şi construirea versiunii reduse a conductei, iar noi credem că companiile energetice pot caută alternative de a valorifica gazul din Marea Neagră pe plan local, mai arată Fitch Ratings.
South Stream va fi construit până în 2015
La randul sau, un alt concurent al Nabucco, urmeaza sa fie terminat in aproximativ 3 ani. Astfel, mass-media regionala a anuntat ca proiectul gazoductului South Stream, destinat să transporte gazul natural din Rusia şi Uniunea Europeană, „este o realitate şi urmează să fie construit până la sfârşitul lui 2015”, citandu-l recent pe directorul general al companiei care se ocupă de secţiune offshore.
South Stream, un proiect de 39 de miliarde de dolari, se va întinde pe o distanţă de peste 2.000 de kilometri începând din Rusia via Marea Neagră în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia şi nord-estul Italiei. Însă mulţi analişti şi diplomaţi au ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea economică a proiectului. Pe lângă costurile ridicate, proiectul se confruntă şi cu dificultăţi tehnice în condiţiile în care pe o distanţă de 900 de kilometri va fi amplasat sub apă la o adâncime de până la 2.000 de metri.
‘Decizia de investiţie a fost luată. Acţionarii ne-au instruit să lucrăm astfel încât prima conductă să fie în funcţiune până la finele lui 2015 şi acesta este calendarul după care operăm’, a declarat directorul South Stream Transport, Marcel Kramer.
Rival rusesc
South Stream este văzut ca un rival pentru TAP, proiect care intenţionează să transporte în Europa gazele naturale produse la Shaz Deniz în Azerbaidjan. Potrivit lui Marcel Kramer, South Stream ar trebui să demareze operaţiunile cu mult înainte de 2018-2019, adăugând că societatea este pe punctul de a finaliza finanţarea proiectului în a doua jumătate a acestui an sau începutul lui 2014. ‘Acesta este testul adevărului pentru viabilitatea unor proiecte de acest gen’, a spus Kramer care a adăugat că South Stream va avea peste 20 de participanţi, incluzând bănci şi agenţii de export.
Acţionarii South Stream sunt Gazprom (Rusia), EDF (Franţa), Wintershall (Germania) şi Eni (Italia). Rusia a construit deja un proiect similar, Nord Stream, care pompează gaz din Rusia în Germania, evitând tranzitul prin Europa de Est.
de Natalia Ciobanu | iul. 12, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, suparat pe Republica Belarus
Europarlamentarii polonezi din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European au protestat împotriva unei evaluări mai puţin dure a situaţiei din Republica Belarus, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Raportul Parlamentului European cu privire acţiunile autorităţilor belaruse a devenit şi mai dur, din cauza intervenţiei deputaţilor din Polonia. În documentul discutat în Comisia pentru afaceri externe, autorul Justas Paleckis, europarlamentar socialist lituanian, constată o ameliorare a situaţiei de la Minsk. „În ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în Belarus, situaţia s-a îmbunătăţit, astfel încât ar trebui să se ia în calcul posibilitatea ridicării sancţiunilor impuse de UE împotriva demnitarilor belaruşi”, a menţionat Paleckis în raport.
Europarlamentarii polonezi, însă, s-au împotrivit acestei propuneri, astfel încât, la finalul votului, din raport a fost eliminat pasajul în care se menţionează îmbunătăţirea standardelor democratice din Belarus. Parlamentarii europeni au mai stabilit că Bruxellesul nu ar trebui să anuleze sancţiunile, ci să îşi menţină ferm poziţia.
Sanctiuni prelungite
Documentul votat în Comisia pentru afaceri externe urmează să fie adoptat de Parlamentul European în luba septembrie 2013, cu o lună înainte de reuniunea miniştrilor de externe din UE, care trebuie să ia o decizie cu privire la prelungirea sau eliminarea sancţiunilor împotriva Republicii Belarus.
În luna octombrie 2012 UE a reînnoit interdicţia de viză pentru 243 de reprezentanți ai administrației de la Minsk, acuzaţi de încălcări grave ale drepturilor omului sau de represalii exercitate asupra societăţii civile şi opoziţiei democratice.
Lituania, care asigură preşedinţia rotativă a UE de la 1 iulie 2013, a anunţat intenţia sa de a favoriza normalizarea relaţiilor între UE şi Belarus. Ţările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – consideră că sancţiunile împotriva Minskului au un efect negativ asupra economiilor lor.
de Vitalie Goncearov | iul. 11, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mostenenirea imperiala a Romanovilor, folosita cu succes de Patriarhia Ortodoxa Rusa
În autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană se va sărbători, in perioada 12-14 iulie 2013, împlinirea a 400 de ani de la fondarea dinastiei țariste rusești Romanov. Programul manifestațiilor, dedicat acestui eveniment, a fost stabilit la sfârșitul lunii mai 2013, fiind coordonat de catre vice-premierul pentru politică socială din Transnistria, Natalia Nichiforova. În acest an, evenimentele dedicate acestui jubileu (conferințe științifice, seminare, expoziții muezeale, etc.) se vor organiza în marea majoritate a orașelor din Rusia. „Tiraspolul este o localitate care are o legătură directă cu dinastia Romanov. În trecut reprezentanții săi, imperatii, au fost în regiunea noastră, inclusiv au vizitat și Tiraspolul. La inițiativa Consiliului Public pentru Cultură, creat pe lângă eparhia ortodoxa de Tiraspol și Dubăsari, în Transnistria a fost elaborat un program de manifestații festive dedicate împlinirii a 400 ani ai Casei Romanov”, a remarcat Nichiforova.
Festivitati pe banda rulanta
La randul sau, vice-președintele Consiliului Public pentru Cultură, Nicolai Dîmcenko a declarat că aceste manifestații „nu au un caracter politic”. „Acesta este un tribut adus moștenirii istorico-culturale, o confirmare a faptului că Transnistria a fost parte componentă a Imperiului Rus. În ultimii două sute de ani au fost foarte multe legături cu casa imperială din Rusia. În speță, Tiraspolul și Benderul (Tighina) au fost vizitate de Nicolai I, Nicolai al II-lea și Alexandr I”, a declarat Dîmcenko. El a adăugat că programul de manifestații a fost de acum adoptat, iar ideea serbării acestui eveniment a fost primită cu entuziasm de oamenii de cultură și artă din Transnistria.
„Manifestațiile se vor desfășura la 12 și 13 iulie în două din orașele transnistrene vizitate, in trecut, de țarii ruși, Tiraspol și Bender. Am ales aceste date de oarece atunci se serbează Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, a declarat vice-președintele Consiliului Public pentru Cultură de pe lângă eparhia de Tiraspol și Dubăsari. Programul va consta din manifestații laice și bisericești, printre care Sfânta Liturghie și un drum al Crucii.
„Evenimentul principal va fi inaugurarea unei plăci comemorative pe teritoriul gării de tren din Tiraspol. Conform fotografiilor istorice, acolo au poposit, in trecut, reprezentanții casei regale. Pentru 13 iulie este planificată reconstituirea ceremoniei sosirii unuia dintre imparatii Romanov. De asemenea vor fi organizate expoziții ale pictorilor locali, care vor relata despre timpurile domniei reprezentaților Casei Romanov”, a adăugat Natalia Nichiforova.
Sprijin politic
De remarcat este faptul că, urmasii Casei Imperiale Romanov este implicată activ și în prezent în Transnistria, precum si in Ucraina. Astfel în mai 2009, a fost deschisă la Tiraspol o reprezentanță a Casei Romanov. Semnarea acordului de creare a reprezentanței respective a fost rezultatul principal al vizitei în Transnistria a conducătorului casei imperiale rusești, Marea Ducesă Maria Vladimirovna. Ducesa a fost însoțită în cadrul acelei vizite de secretarul personal, Alexandr Zakatov și de seful Direcției relații interregionale a Cancelariei Casei Imperiale Rusești, Vadim Lopuhin.
Tot atunci în Transnistria a sosit și o delegație a Adunării Nobilimii Ruse în frunte cu președintele său, Grigorii Gagarin. Ducesa și delegația sa au fost întâmpinați cu imnul oficial al Imperiului Rus „Doamne, păzește-l pe țar”. La momentul acelei vizitei, fostul arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari, Iustinian, remarca că vizita unei persoane din familia regala rusă este o „mărturie vie a continuității tradițiilor, o reamintire că aici a fost statul Rus”.
În cadrul vizitei respective, Marea Ducesa Maria i-a decorat pe fostul șef de la Tiraspol, Igor Sminov, arhiepiscopul Iustinian și pe mitropolitul Chisinaului si a Intregii Moldove (din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse), Vladimir, cu ordinul Sfânta Anna de gradul I. La rândul său marea ducesă, a fost decorată de către Smirnov cu ordinul Republicii Moldovenesti Nistrene, iar de către mitropolitul Moldovei cu ordinul Sfânta Paraschiva.
Valori imperiale
Reamintim ca nici actuala conducere de la Tiraspol nu a fost neglijată de catre oficialii casei imperiale rusești. Astfel, printre directorul Cancelariei Casei Imperiale Rusești, Alexandr Zakatov a efectuat mai multe vizite oficiale în Transnistria, unde s-a întâlnit cu actualul conducător trasnistrean, Evghenii Șevciuc. Deși principala temă a discuțiilor a fost reprezentata de pregătirea manifestațiilor dedicate împlinirii a 400 de ani ai Casei Romanov, Zakatov și-a exprimat dorinta ca între casa imperială și regiunea transnistreană să fie reluate legăturile strânse din anii trecuți. Conform acestuia, aceste legături se bazau pe activități în cadrul unor colaborări culturale, sociale și de binefacere. Zakatov a declarat că este convins că aceste relații pot fi intensificate.
„Această colaborare cu Casa Imperială Rusă va contribui la promovarea intereselor comune, ajutand la unificarea oamenilor în baza dragostei față de valorile patriei comune, Rusia” a mai declarat Zakatov.
Reamintim ca inscăunarea primului țar din dinastia Romanov, Mihail Fedorovici, a avut loc in orasul Moscova in data de 11 iunie 1613.
de Anatol Terzi | iul. 11, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Domnitorul Dimitrie Cantemir, simbol politic al statalitatii moldovenesti
La inceputul acestei saptamani, a fost anunțată crearea în Republica Moldova a Mișcării Monarhice „Dimitrie Cantemir”, relateaza mass-media de la Chisinau, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În comunicatul de presă al organizației respective se precizeaza ca: „Deoarece Moldova este succesoarea de drept a Voievodatului Moldovei, iar forma monarhistă de guvernământ a existat timp de 510 ani din cei 654 ani ai existenței statalității moldovenești, putem spune că monarhia tradițională este o formă de guvernământ de bază și acceptabilă din punct de vedere istoric pentru statul moldovenesc”.
Deși organizația poartă numele lui Cantemir, autorii documentului apelează la activitatea domnitorului Ștefan cel Mare, considerat unul din cei mai remarcabili conducători de stat din Europa în a doua jumătate a sec. XV. Conform opiniei membrilor organizatiei, „puterea monarhică absolută a domnitorilor moldoveni precum Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpuşneanu, Petru Rareş, Alexandru cel Bun a contribuit nu doar la o dezvoltare economică puternică a Voievodatului Moldovei, care a devenit un actor ponderabil pe arena internațională, dar și a permis să transforme Moldova într-un centru spiritual puternic al ortodoxiei, un fel de avanpost al lumii ortodoxe”.
„Moldova 655”
Începutul activității monarhiștilor moldoveni a coincis cu aniversarea a 655 de ani de la înscăunarea primului domnitor moldovean, Bogdan I (1359-1365) și a 340 de ani de la nașterea și 320 de la urcarea pe tron a domnitorului moldovean, Dimitrie Cantemir. Ultimul este renumit mai mult ca un scriitor, filosof și istoric de marcă, decât pentru activitatea sa politică. În comunicatul lor, monarhiștii au anunțat și organizarea unui congres istoric internațional „Moldova 655”, la cre vor fi invitați reprezentanți ai dinastiilor monarhice – urmași ai domnitorilor moldoveni, care locuiesc pe teritoriul republicii și în afara ei.
Deși încă nu și-au anunțat optiunile lor politice, rămâne de văzut ce atitudine vor avea monarhiștii de la Chisinau față de regiunea Moldova din România. Din punct de vedere istoric, marea majoritate a Voievodatului Moldovei se află pe teritoriul României. Chiar și capitala lui Ștefan cel Mare, municipiul Suceava, este azi în componența României.
Simbol politic
De menționat că la numele și imaginea lui Ștefan cel Mare recurg, tot mai des, mulți dintre politicienii moldoveni, în special cei autodeclarați „stataliști” – comuniștii și socialiștii. Astfel anul trecut, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a propus înlocuirea actualului drapel de stat (tricolorul) cu așa numitul drapel al lui Ștefan cel Mare – un drapel albastru-roșu ( în realitate, drapelul lui Ștefan cel Mare era roșu pe care era imprimat capul de bour, iar drapelul albastru-roșu a fost pentru prima dată impus Moldovei prin Regulamentul Organic din 1831). Stataliștii au început să promoveze și să utilizeze activ drapelul albastru-roșu la adunările și mitingurile lor, în special la acțiunile de protest împotriva susținătorilor unirii Republicii Moldova cu România.
Mostenire regala
Comuniștii moldoveni nu au fost singurii din fostele țări ale URSS care au recurs la simbolica monarhista pentru acumularea de voturi, deși în spațiul post-sovietic ideile monarhiste nu au fost foarte populare din mai multe motive. În primul rând o parte din fostele republici sovietice au o tradiție istorică slabă a sistemului monarhic.
În al doilea rând exemplul monarhilor puternici din istoria propie pot fi utilizați în scopuri ideologice, așa cum se întâmplă în Uzbekistan cu Timur Lenk, dar nici nu poate fi vorba despre întoarcerea la monarhie – „tronul” fiind ocupat de un „președinte democrat”. Și touși, chiar dacă în nicio fosta republica sovietica monarhiștii nu reprezintă o forță politică serioasă, organizații roialiste există practic în toate statele CSI.
Astfel, in Georgia există mișcarea „Samepo Gvirgvini” („Coroana regală”) și Partidul Monarhist-Conservator, în Azerbaidjan – „Mișcarea monarhică Eldar Grasimov”, în Armenia există Partidul monarhiștilor armeni, în Republica Belarus – Partidul Monarhist și Liga Monarhică a Marelui Ducat Lituanian. Totodata, in Federatia Rusa si Republica Ucraina sunt înregistrate câteva zeci de mișcări monarhiste, atat cu o ideologie panslavista, cat si nationalist-radicala.
Precedent estonian
Un fapt amuzant s-a petrecut în istoria recentă a Estonie, tara care niciodată nu a avut rege propriu, fiind colonie suedeza, daneza, ulterior fiind integrata in Imperiul Tarist. După dispariția URSS, în republică au organizat o reformă teritorial-administrativă în urma căreia o bucată din insula Saaremaa nu a fost inclusă de oficiali în nicio regiune administrativa a tarii. Astfel, pe acest teritoriu a fost creat regatul Torgu, condus de Kirill Teiter – deputat în parlamentul estonian din partea Partidului Roialist, formatiune politica creata în regiunea Tartu în anul 1989, ca urmare a unui pariu. Cu toată aparenta lor neseriozitate (roialiștii estonieni foloseau pentru propaganda lor muzica trupei Queen), la alegerile parlamentarea partidul a obținut un scor electoral de 7,2 % și 8 mandate. La prima ședință a parlamentului, deputați roialiști au venit călare pe cai și în armuri medievale, împrumutate de la muzeul de istorie.
Ca rezultat, regatul Torgu a existat aproape jumătate de an (28 noiembrie 1992 – 11 martie 1993) și a reușit chiar crearea valutei proprii, valoarea căreia era legată de prețul unei sticle de vodcă de jumătate de litru. În 1993 regatul Torgu a intrat pe cale pașnică în componența Estoniei, iar regele Kirill I a devenit ofițerul de presă al ministrului securității din Estonia.
de Anatol Terzi | iul. 9, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Flota militara rusa, atuu strategic al Kremlin-ului la Marea Neagra
Oficialii militari ucraineni considera ca eficiența aplicațiilor navale comune dintre statele NATO si marina ucraineana este depasita de calitatea exercitiilor comune ale flotei militare ucrainene si Flota militara rusa a Marii Negre, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru a sustine acest punct de vedere, oficialii militari ucraineni au comparat aplicatile ruso-ucrainene cu cele efectuate de flota militara ucraineana cu statele NATO din regiunea Mării Negre – România, Bulgari și Turcia. Această declarație a fost făcut de un inalt oficial ucrainean la finalul exercitiului militar „Șenalul păcii”.
Etapa activă a aplicațiilor ruso-ucrainene, „Șenalul păcii 2013”, la care au participat 16 nave ale Flotei militare ruse a Mării Negre și Flotei Militare ucrainene, a avut loc în perioada 22-25 iunie 2013. Conform surselor citate, au avut loc trageri de artilierie și operațiuni de eliberare a unei nave deturnate de pirați, comandamentele celor doua flote aprecind rezultatele favorabile obtinute.
„Din jumătate de cuvânt”
„Eficiența ridicată a aplicațiilor ruso-ucrainene contribuie la creșterea pregătirii de luptă a marinarilor ucraineni”, a declarat oficialul. Conform lui, comandanții ruși și ucraineni, se înțelegeau unii pe alții „din jumătate de cuvânt”, in timpul pregatirii actiunilor. „Ieșirea în larg, alinierea în formație de luptă, respingerea atacurilor aeriene și navale, salvarea echipajelor naufragiate – totul se execută rapid, cu înțelegere, fiecare își cunoaște locul și rolul, iar în caz de necesitate își ajută colegii. Cred că aceasta se datorează tradițiilor noastre marine comune, profesorilor comuni, navelor similare și mentalităților similare”, a relatat reprezentantul Flotei Militare din Ucraina.
Confuzie NATO
In acest context, oficialul militar ucrainean a precizat ca, in timpul aplicațiilor similare ale flotei militare ucrainene cu flotele Bulgariei, României, Turciei și altor state din NATO, nu au putut fi atinse rezultate similare. „De multe ori are loc o anumită confuzie și comandanți nu pot să își inteleagă sarcinile lor” a mai afirmat sursa citata.
În prezent, flota militara ucraineană se pregătește pentru parada militara comună cu Flota militara rusa a Mării Negre, cu ocazia Zilei Flotei Militare (28 iulie), pe care militarii ruși și ucraineni, o serbează în aceeași zi, incepand cu anul 2012. Până nu demult, Ziua Flotei militare era serbată, in Ucraina, în prima duminică din iulie, iar din anul 2012, după decretul președintelui Ianukovici, aceasta a început să se sărbătorească în ultima duminică din iulie, similar Federatiei Ruse.
